Cancerul pulmonar cu celule mici - speranțe pentru un prognostic mai bun?

Cancerul pulmonar reprezintă al doilea cel mai frecvent cancer și principala cauză de deces din cauza bolii atât la bărbați cât și la femei. Datorită campanilor susținute antifumat la nivel mondial, rata deceselor a scăzut cu aproximativ 40% față de 1990 la bărbați și cu peste 10% la femei. Din totalul cancerelor pulmonare diagnosticate, cancerele cu celule mici reprezintă în jur de 10-15%. 

Prognosticul cancerului pulmonar cu celule mici rămâne dificil și depinde substanțial de stadiul bolii la momentul diagnosticului. Cancerul pulmonar cu celule mici este o tumoră malignă de grad înalt, cu un potențial metastatic ridicat și un prognostic clinic slab. Dacă boala este localizată doar la nivelul plămânului rata de supraviețuire la 5 ani este estimată în jur de 30%. Extensia bolii către țesuturile de vecinătate sau ganglionii regionali scade șansa de supraviețuire la 8-15% în timp ce boala metastatică are supraviețuiri la 5 ani de sub 1%. 

Recomandările experților DOC.ro

Principalul factor de risc în cancerul pulmonar rămâne fumatul, atât cel activ cât și cel pasiv. Doza mare de țigarete în fiecare zi ca și intervalul lung de expunere la fumul de țigară reprezintă cele 2 elemente determinante în creșterea riscului de cancer. De asemenea, expunerea la substanțe toxice la muncă sau la radiații și aerul poluat, sunt, de asemenea, factori de risc pentru cancerul pulmonar.

Simptomatologia este polimorfă și include tusea frecventă, în general fară expectorație, dificultăți respiratorii, expectorație cu sânge, dureri toracice, pierderea apetitului sau oboseala nejustificată. Nu de puține ori boala este asimptomatică iar descoperirea este întâmplătoare la un examen radiologic de rutină. De asemenea debutul simptomatologiei poate fi la distanță de plămân și este consecința metastazelor la nivelul diverselor organe. Metastazele osoase se manifestă prin durere, în timp ce metastazele cerebrale se pot manifesta prin dureri nejustificate de cap, convulsii, dificultăți de vorbire sau dezorientare temporo-spațială. 

Diagnosticul 

Diagonsticul este sugerat de examenele imagistice (radiografie pulmonară, examen computer tomograf, PETCT) și confirmat bioptic (bronhoscopic, transtoracic, mediastinoscopic sau prin toracotomie adică biopsie deschisă). 

Odată diagnosticat, cancerul pulmonar cu celule mici trebuie încadrat într-un stadiu clinic. Uzual și în mod particular pentru acest tip de cancer se folosește o departajare între stadiul limitat și stadiul extins de boală. Iar acest lucru datorită capacității acestui cancer de a metastaza rapid precum și a părerii unanime cum că în fapt boala micrometastatică se presupune că este prezentă la toți pacienții la momentul diagnosticului. 

Stadiul limitat înseamnă afectarea unei porțiuni din plămân, situație în care principalul mijloc terapeutic este radioterapia. Doar 1/3 dintre pacienți sunt diagnosticați în acest stadiu. 

Stadiul extins înseamnă diseminarea bolii în plămânul contralateral, oase, creier sau măduva hematogenă. Majoritatea covârșitoare a acestor cancere sunt depistate în stadiul extins. 

 

 

Prognosticul 

Prognosticul este influențat major de stadiul bolii dar și de statusul general de sănătate al pacientului. Anumite protocoale acordă rol prognostic valorii serice a LDH (lactat dehidrogenază). 

Terapia cancerului pulmonar cu celule mici depinde de o serie de factori printre care tipul și stadiul cancerului, posibilele efecte secundare ale terapiilor aplicate dar și de afecțiunile asociate sau de preferințele pacientului. Intervenția chirurgicală are o indicație extrem de limitată și se adresează stadiilor precoce, fiind în general proscrisă în acest tip de cancer. 

Terapia de referință rămâne chimioterapia pe bază de săruri de platină. Până în prezent nu s-a demonstrat vreun avantaj în privința supraviețuirii pentru un anume regim de chimioterapie. Cu secvență standard de chimioterapie care cuprinde Etoposid și Cisplatin sau Carboplatin, rata de răspuns variază între 75 și 90% iar rata de răspuns complet (ceea ce înseamnă dispariția completă a tumorii) este în jur de 25%. Aceasta înseamnă că acest tip de tumoră este înalt responsivă la chimioterapie. Regresia tumorală apare adesea rapid, foarte frecvent după primele 2 secvențe de chimioterapie, ceea ce înseamnă o ameliorare semnificativă a simptomatologiei consecutive prezenței tumorii. În ciuda acestei rate ridicate de răspuns, supraviețuirea mediană pentru o boală limitată nu depășește 14 luni și respectiv 9 luni pentru o boală extinsă. 

Utilizarea unor regimuri de chimioterapie în doze mai mari decât cele uzuale sau cu frecvență mai mare (interval mai mic între cicluri), nu a adus beneficii în ceea ce privește supraviețuirea. De asemenea prelungirea duratei chimioterapiei sau chimioterapia de consolidare nu a adus nimic suplimentar în privință creșterii supraviețuirii. În general se recomandă un număr de 4-6 secvențe de chimioterapie. Radioterapia este o opțiune terapeutică cu viză curativă în boala localizată în combinație cu chimioterapia, optimală fiind administrarea în timpul primelor 2 luni de chimioterapie.

Radioterapia se poate folosi și în scop paleativ în boala extensivă sau metastatică, atunci când apar complicațiile secundare evoluției acestei boli (sindromul de compresie mediastinală, metastaze osoase hiperalgice, metastaze cerebrale, etc). Nu în ultimul rând, se recurge la iradierea craniană profilactică în vederea reducerii incidenței metastazelor cerebrale simptomatice sau a creșterii supraviețuirii generale la pacienții cu boala localizată sau la cei cu boala extinsă care au răspuns semnificativ la terapie. 

Revoluția terapeutică reprezentată de imunoterapie pare să își găsească aplicație și în această formă mai aparte de cancer pulmonar. Imunoterapia este un tip de terapie care utilizează substanțe pentru a stimula sau suprima sistemul imunitar pentru a ajuta organismul să lupte împotriva cancerului, a infecțiilor și a altor boli. Unele tipuri de imunoterapie vizează doar anumite celule ale sistemului imunitar. Altele afectează sistemul imunitar într-un mod general. Printre tipurile de imunoterapie se numără citokinele, vaccinurile, bacilul Calmette-Guerin (BCG) și unii anticorpi monoclonali. După validarea și aprobarea blocanților punctelor de control pe calea PD-1 și PD-L1 (PD=Programmed Death) în linia 2 în terapia cancerului pulmonar fară celule mici după eșecul primei linii de chimioterapie, studiile clinice au arătat rezultate preliminare mai mult decât optimiste în cancerul pulmonar cu celule mici. Ceea ce înseamnă, foarte curând, că imunoterapia ar putea deveni un instrument deosebit de util în terapia acestei boli. În acest fel, o boala redutabilă și cu prognostic rezervat, așa cum este cancerul pulmonar cu celule mici ar putea fi tratată mai eficient și pe un interval de timp mult mai mare, ceea ce ar însemna creșterea semnificativă a supraviețuirii dar și a calității vieții acestor pacienți.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.


Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
“A new hope: the immunotherapy in small cell lung cancer” - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26925794/
“Small Cell Lung Cancer Treatment (PDQ®)–Patient Version” - https://www.cancer.gov/types/lung/patient/small-cell-lung-treatment-pdq 
“Small Cell Lung Cancer” - https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/6202-small-cell-lung-cancer 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0