Tratamentul melanomului malign din punct de vedere oncologic

Alegerea tratamentului depinde esenţial de stadiul bolii, vârsta pacientului şi afecţiunile asociate.

Tratamentul tumorii primare

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Pe cât posibil, toate melanoamele trebuie îndepărtate chirurgical iar marginea de rezectie depinde esenţial de grosimea acestuia. În principiu, marginile de rezectie variază între 1 şi 3 cm atât în plan orizontal cât şi în cel vertical depinzând şi de condiţiile anatomice. Odată cu îndepărtarea tumorii primare se pune problema limfadenectomiei, adică îndepărtarea staţiei ganglionare de drenaj, în condiţiile în care biopsia ganglionului santinelă este pozitivă.

În ceea ce priveşte pacienţii cu boală avansată sau metastatică, este recomandat că aceştia să fie trataţi în centre specializate şi de către echipe multidisciplinare.

Metastazele în tranzit, adică însămânţările tumorale cutanate de pe traseul dintre tumoră primară şi staţia ganglionară de drenaj se îndepărtează de asemenea chirurgical. În condiţiile unei boli diseminate, intervenţia chirurgicală se justifică doar în condiţiile în care metastazele sunt localizate la nivelul unui singur organ şi atunci când, în general, sunt unice. În situaţii punctuale se recurge la chirurgie paleativă, în cazul complicaţiilor de genul perforaţiei, abcesului sau hemoragiei interne.

Radioterapia se foloseşte în melanomul malign mai mult în scop paleativ. În general, se iradiază paleativ metastazele cerebrale fie stereotactic, fie global (whole brain), sau metastazele osoase.

În ceea ce priveşte tratamentul sistemic, acesta diferă în funcţie de stadiul bolii..

ln cazul unei boli localizate dar cu risc mare de recidivă sau în cazul unei boli local avansate sau cu ganglioni regionali afectaţi se recurge la imunoterapie adjuvantă cu Interferon, cu toate că rezultatele sunt discutabile în privinţa scăderii riscului de recidivă. În schimb, în ceea ce priveşte supravieţuirea, nu există nici un beneficiu obiectiv al acestui tratament.

În cazul bolii metastatice, rezultatele chimioterapiei sistemice clasice sunt mai mult decât dezamăgitoare, melanomul fiind recunoscut ca o tumoră chimiorezistentă.

Din fericire, în ultimii 5 ani, s-au adăugat arsenalului terapeutic o serie de molecule, validate accelerat de către forurile competente. Pentru că melanomul malign este o boală extrem de heterogenă, s-a plecat la analiză genetică care a evidenţiat mutaţii ale unor gene cum ar fi B-raf sau mek. Plecând de la aceste mutaţii, care nu sunt prezente decât la o anumită parte a pacienţilor cu melanom au fost descoperite molecule care au drept ţintă aceste gene. În acest fel terapia target a devenit o realitate iar rezultatele în privinţa supravieţuirii au cunoscut îmbunătăţiri semnificative. Din păcate, eficientă acestor noi molecule este limitată prin apariţia rezistenţei terapeutice. În acest punct studiile clinice au plusat şi au căutat noi molecule ţintă care acţionează în linia a 2 -a pe altă categorie de gene.

De asemenea, în ultimii 2-3 ani s-a dezvoltat o nouă direcţie terapeutică, imunooncologia care a revoluţionat practic terapia melanomului malign metastatic. Imunoterapia a schimbat paradigma în această maladie şi a plecat de la o observaţie mai veche potrivit căreia melanomul malign este o afecţiune puternic imunogenă. Plecând de la acest concept, în acest moment sunt înregistrate 2 molecule care actioneaza specific intr-o anumita zona de legare intre limfocitul T si celulele prezentatoare de antigen si care prin activarea celulelor T distrug celulele tumorale. Entuziasmul ultimilor 2ani a fost validat de rezultatele trialurilor clinice  si a conferit imunoterapiei  un plus semnificativ în ceea ce priveşte supravieţuirea acestor bolnavi. Beneficiile acestor tratamente se văd după un interval minim de tratament de cel puţin 2 luni ,interval în care la monitorizările imagistice ale evoluţiei bolii poate fi pusă în evidenţă chiar  o aparenţă progresie. După acest interval începe ameliorarea progresivă a imaginilor radiologice iar răspunsul terapeutic este consistent şi de lungă durata. Deşi mecanismele imunitare sunt destul de bine cunoscute,nu se ştie încă de ce anumiţi pacienţi răspund semnificativ la aceste terapii iar alţii nu.

Nivolumab reprezinta de exemplu o clasă de medicamente, care tinteste o proteină a celulelor imunitare  PD-1 (Programmed Death receptor) ce vizeaza atat tumora din melanom, cat si  din cancerul pulmonar non-small cells, dar si rinichi, gat, carcinom hepatic si alte cinci sase localizari. In cazul Vemurafenibului, tratamentul tinteste o mutatie a proteinei BRAF V600,  fiind de asemenea deja aplicat in tara noastra pacientilor ce prezinta melanom BRAF pozitivi, cu rezultate extrem de bune si cresterea supravieturiii, tratamentul in plus fiind suportat de Casa Nationala de Asigurari

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0