Chimioterapia in tratamentul melanomului

Chimioterapicele se utilizeaza la pacientii cu metastaze dovedite, stadiul IV de boala. Prin diverse mecanisme, aceste medicamente interfera cu sinteza ADNului si scad ritmul de diviziune a celulelor, incetinind astfel progresia tumorii si dezvoltarea si cresterea metastazelor.

Cele mai afectate de actiunea chimioterapicelor sunt celulele tumorale, deoarece acestea au un ritm foarte crescut de diviziune. Insa concomitent sunt afectate si celule sanatoase din organism, care au si ele un ritm de diviziune mai crescut. Chimioterapia distruge celula primara, metastazele depistate la nivelul altor organe, dar si eventuale metastaze subclinice (atat de mici incat nu pot fi evidentiate prin tehnicile de care dispune medicina la acest moment).

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cele mai folosite medicatii sunt dacarbazina, temozolomidul, cisplatina, vinblastina, placlitaxel, bleomicina, vincristina. Acestea se pot folosi singure, in monoterapie, cum ar fi dacarbazina, temozolomidul si paclitaxel. Monoterapia este mai bine tolerata (din punctul de vedere al reactiilor adverse), dar si cu o rata de raspuns la tratament la mica: doar 5-20 % dintre pacienti. Eficacitatea modesta a monoterapiei a dus la introducerea terapiei combinate, astfel ca unele regimuri de tratament constau in asocierea a 2 sau trei dintre chimioterapicele mentionate (spre exemplu cisplatina, vinblastina, dacarbazina). Astfel va creste eficacitatea agentilor terapeutici, cu o posibila crestere a supravietuirii, dar si frecventa si severitatea efectelor secundare.

  1. Agenti alchilanti (ex: dacarbazina, temozolomid) – au ca mecanism de actiune adaugarea unei grupari alchil la ADN-ul celulelor, blocand astfel lanturile de ADN si, prin consecinta, diviziunea celulara.
  1. Dacarbazina este cel mai frecvent chimioterapic folosit. Se administreaza injectabil intravenos, in diverse doze. Rata de raspuns la tratament este de 10-20 % din pacientii tratati. De multe ori se administreaza ca si tratament paliativ la cazurile cu metastaze. Nu sunt dovezi foarte concludente ca ar creste supravietuirea la acesti pacienti. Totusi, este cel mai folosit intrucat niciun alt chimioterapic nu s-a dovedit a fi mai eficient.
  2. Temozolomid – agent alchilant asemanator dacarbazinei, se administreaza oral si poate traversa bariera hematoenefalica, fiind ales in cazul pacientilor cu metastaze cerebrale.
  1. Agenti anitimicrotubulari (ex: vinblastina, paclitaxel) – au actiune mica utilizati in monoterapie la pacienti cu boala metastatica. Cel mai frecvent se folosesc in asociere, in regimuri de 2 sau 3 chimioterapice.
  2. Analogi de platina (ex: cisplatina, carboplatina) – au activitate relativ modesta in monoterapie la pacienti cu melonom metastatic, cu o rata de raspuns mai mica de 10%. Se asociaza in regimuri de tratament combinat cu alte chimioterapice.

Din pacate, aceste terapii sunt insotite de o rata foarte mare de reactii adverse, avand in vedere ca afecteaza si ritmul de diviziune a celulelor sanatoase din organism. Toxicitatea chimioterapiei pe celulele sanatoase este mare. Foarte frecvent apar numeroase reactii adverse ca scadere imunitara si risc crescut de infectii, greata intensa, varsatura, scaderea apetitului, astenie fizica marcata, dureri musculare si articulare, cefalee (durere de cap), diaree, afectare hepatica, malformatii fetale in cazul unei sarcini, alopecie (pierderea parului) temporara, senzatii de amorteala si furnicaturi la nivelul membrelor, reactii alergice, scaderea tensiunii arteriale.

Biochimioterapia se refera la asocierea unui regim cu mai multe chimioterapice, la care se adauga interferon alfa sau interleukina 2. Raspunsul la acest tratament este mai bun dar si reactiile adverse pot fi mai severe, cu o toxicitate crescuta asupra organismului.

Eficacitatea relativ modesta a chimioterapiei, fara dovezi majore asupra cresterii sperantei de viata la pacientii cu metastaze de melanom a facut ca cercetatorii sa se indrepte spre cautarea unor terapii moderne mai eficiente, cum sunt imunoterapia utilizand anticorpi monoclonali si terapiile moleculare.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0