Boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este din ce în ce mai des întâlnită în rândul oamenilor, fie din cauza unei diete nesănătoase, a stresului și existenței unor boli digestive, fie a medicației cronice, abuzului de alcool sau fumat. Se caracterizează prin refluarea conținutului stomacului în esofag și se produce atunci când sfincterul esofagian inferior se relaxează și se menține deschis pe o perioada îndelungată, permițând astfel regurgitarea conținutului stomacului.

În plus, s-a demonstrat că există o asociere între boala de reflux și tulburările psihologice, respectiv niveluri mai ridicate de anxietate, depresie, obsesionalitate, pesimism și susceptibilitate gastrointestinală și au mai multe șanse să aibă diagnostice psihiatrice.

1. Simptome boala de reflux gastroesofagiana (BRGE)

Pe măsură ce refluxul progresează, există multe simptome asociate, inclusiv răgușeală, picurare post-nazală, un nod în gât, durere, dificultăți de respirație, dificultăți la înghițire, tuse cronică și, cel mai frecvent, curățarea excesivă a gâtului. Când mucusul începe să se acumuleze sau să se prelingă în partea din spate a gâtului, acest lucru este cunoscut sub numele de picurare postnazală.

Cauzele picurării postnazale includ pe lângă infecții sinusale, alergii și refluxul acid. Pe lângă faptul că simte nevoia de „a drege" gâtul frecvent, o persoană cu picurare postnazală poate resimți și o jenă permanentă sau chiar durere în gât.

Boala se manifestă adesea cu arsuri la stomac - o senzație de arsură în piept după mese sau în poziție culcată - și regurgitație, în care conținutul stomacului urcă în gură cu un gust acru. Cu toate acestea, simptomele pot varia foarte mult. Semnele atipice includ dureri în piept care imită probleme cardiace, tuse cronică nocturnă, agravarea astmului, răgușeală, leziuni dentare cauzate de acid sau o senzație de „nod în gât”.

Pot apărea și simptome mai puțin frecvente, cum ar fi dificultăți sau dureri la înghițire, eructații sau greață. Unele cazuri sunt „silențioase”, fără simptome, dar care totuși lezează esofagul, putând duce la complicații precum esofagul Barrett.

Cele patru tipuri de reflux acid sunt ușor, moderat, sever și tipul foarte sever care netratat poate duce la cancer esofagian.

2. Cauze și factori de risc

Boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este rezultatul mai multor factori, inclusiv un sfincter esofagian inferior slăbit, care nu reușește să blocheze acidul gastric, și dismotilitatea esofagiană, care încetinește eliminarea acidului.

Recomandările Experților DOC

Herniile hiatale, golirea întârziată a stomacului și relaxările tranzitorii contribuie, de asemenea la apariția bolii. Factorii de risc includ obezitatea, care crește presiunea abdominală, și îmbătrânirea, în special după 50 de ani. Fumatul, consumul excesiv de alcool și medicamente precum antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS) pot agrava simptomele. Sarcina, anumite alimente (de exemplu, ciocolata, cafeina) și statul întins după mese sunt factori declanșatori suplimentari.

În plus, boala de reflux poate apărea și la pacienții cu tulburări ale țesutului conjunctiv, cum ar fi sclerodermia., dar și la cei care au hernie hiatală sau se confruntă cu întârzierea golirii stomacului.

3. Cum se instalează boala de reflux

Sunt mai multe mecanisme implicate în generarea refluxului, inclusiv influența tonusului sfincterului esofagian inferior, prezența unei hernii hiatale, apărarea mucoasei esofagiene împotriva lichidului refluat și motilitatea esofagiană.

La indivizii sănătoși, sfincterul esofagian inferior menține o zonă de înaltă presiune, cu relaxare tranzitorie după masă, facilitând trecerea alimentelor în stomac. Pacienții cu simptome de boală de reflux gastroesofagian pot prezenta relaxări tranzitorii ale sfincterului esofagian inferior frecvente care nu sunt declanșate de înghițire, ceea ce duce la depășirea presiunii intragastrice, fiind influențate de factori precum consumul de alcool, fumatul, cofeina, sarcina, anumite medicamente precum nitrații și blocanții canalelor de calciu.

Hernia hiatală este frecvent asociată cu boala de reflux gastroesofagian și poate exista independent fără a provoca niciun simptom. Cu toate acestea, prezența herniei hiatale joacă un rol vital în patogeneza bolii, deoarece împiedică funcția LES. De asemenea, s-a subliniat că gradul de esofagită a fost mai grav la pacienții cu hernii hiatale mari. Un studiu care evaluează relația dintre hernia hiatală și esofagită de reflux a demonstrat prezența herniei hiatale a 94% dintre pacienții cu esofagită de reflux.

Mucoasa esofagiană cuprinde diferiți constituenți structurali și funcționali care funcționează ca o barieră de apărare de protecție împotriva substanțelor luminale întâlnite în boala de reflux gastroesofagian. Această barieră defensivă poate fi încălcată prin expunerea prelungită la reflux, care constă atât din conținut gastric acid (acid clorhidric și pepsină), cât și din conținut alcalin duodenal (săruri biliare și enzime pancreatice) conducând la afectarea mucoasei. Se crede că golirea gastrică întârziată contribuie la simptomele bolii de reflux gastroesofagian din cauza distenției gastrice și a expunerii crescute la refluxul gastric.

În mod normal, conținutul gastric acid care ajunge la esofag este curățat de peristaltismul esofagian frecvent și neutralizat de bicarbonatul salivar. Într-un studiu prospectiv s-a observat că 21% dintre pacienții cu boala de reflux gastroesofagian au peristaltism esofagian afectat, ceea ce duce la scăderea clearance-ului refluxului gastric, ducând la simptome severe de reflux și leziuni ale mucoasei.

4. Cum se pune diagnosticul de boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Dacă medicul suspectează că ai putea avea boala de reflux gastroesofagian (BRGE), acesta va efectua un examen fizic și te va întreba despre orice simptome pe care le-ai experimentat.

Ar putea utiliza una sau mai multe dintre următoarele proceduri pentru a confirma un diagnostic sau pentru a verifica dacă există complicații ale bolii:
• înghițirea de bariu: după ce ai băut o soluție de bariu, imagistica cu raze X este utilizată pentru a examina tractul digestiv superior
• endoscopie superioară: un tub flexibil cu o cameră mică este introdus în esofag pentru a-l examina și a colecta o probă de țesut (biopsie), dacă este necesar
• manometrie esofagiană: un tub flexibil este introdus în esofag pentru a măsura puterea mușchilor esofagieni
• monitorizarea pH-ului esofagian: un monitor este introdus în esofag pentru a afla dacă și când pătrunde acidul stomacal în el

5. La ce complicații poate duce boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Netratată, boală de reflux gastroesofagian poate duce la inflamația esofagului, la îngustarea acestuia, la ulcerații și chiar sângerări esofagiene, până la cancer esofagian și afectare pulmonară prin aspirația sucului gastric în plămâni în timpul somnului.

a. La ce complicații poate duce boala de reflux gastroesofagian: Esofagită erozivă

Esofagită erozivă se caracterizează prin eroziuni sau ulcere ale mucoasei esofagiene. Pacienții pot fi asimptomatici sau pot prezenta simptome de agravare a bolii de reflux gastroesofagian.

b. La ce complicații poate duce boala de reflux gastroesofagian: Stricturi esofagiene

Stricturi esofagiene pot fi generate de iritația cronică acidă a esofagului, ce conduce la cicatrizarea esofagului distal, ducând la formarea unei stricturi peptice. Pacienții pot prezenta simptome de disfagie esofagiană - dificultăți la înghițire.

c. La ce complicații poate duce boala de reflux gastroesofagian: Esofagul Barrett

Esofagul Barrett este o complicație care apare ca urmare a expunerii acide patologice cronice a mucoasei esofagiene distale. Esofagul Barrett este mai frecvent întâlnit la bărbații caucazieni peste 50 de ani, la persoanele care se confruntă cu obezitatea și care au antecedente de fumat și predispune la dezvoltarea adenocarcinomului esofagian. Ghidurile actuale recomandă efectuarea endoscopiei de supraveghere periodică la pacienții cu diagnostic de esofag Barrett.

d. La ce complicații poate duce boala de reflux gastroesofagian: Adenocarcinomul esofagian

Un cancer rar, dar grav, legat de reflux gastroesofagian de lungă durată, în special la persoanele cu esofag Barrett. Persoanele cu simptome tipice de reflux gastroesofagian se confruntă cu un risc de cinci ori mai mare, deși riscul absolut rămâne scăzut.

Pentru a-ți reduce riscul de complicații, este important să iei măsuri pentru a preveni și trata simptomele.

6. Cum se tratează boala de reflux gastroesofagian (BRGE)

Pentru a preveni și ameliora simptomele, medicul te poate sfătui să îți schimbi obiceiurile alimentare sau alte comportamente. Tratamentul are că scop scăderea refluxului anormal al sucului gastric din stomac în esofag și prevenirea aparițiilor leziunilor mucoasei esofagiene.

a. Schimbări ale stilului de viață

Ține cont de aceste reguli generale pentru a-ți ameliora simptomele:
• Este important să ai 5-6 mese/zi, porții mici și servite într-o atmosferă relaxată, calmă, fără conflicte. Evită în timpul mesei lectura, privitul la televizor sau computer. Pentru scăderea travaliului gastric se recomandă o bună masticație a alimentelor.
• Evită să iei masa cu 2-3 ore înainte de culcare și întinderea la orizontală cel puțin 30 minute după o masă principala.
• Dormi cu capul mai ridicat prin adăugarea unei perne în plus sau prin înclinarea patului cu 15 grade față de orizontală.
• Evită centurile, corsetele, îmbrăcămintea prea strâmtă (cresc riscul pentru reflux) și dormitul pe burtă.
• Evită efectuarea unei activități fizice viguroase după masă. Evită, de asemenea, ridicarea obiectelor grele, care poate crește suplimentar presiunea intraabdominală.
• Nu este recomandat consumul de lichide în timpul meselor. Lichidele se vor consumă în cantități mici, repartizate uniform pe tot parcursul zilei.
• Evită gumă de mestecat, deoarece poate crește secreția de acid gastric.
• Nu consuma alimente prea fierbinți, ce congestionează mucoasa tractului digestiv superior, dar nici prea reci, deoarece produc vasoconstricție. Se recomandă, de asemenea, evitarea alimentelor acide, acre și a condimentelor.
• Evită alimentele prea dulci sau prea sărate, afumăturile, grăsimile și în general toate alimentele procesate.
• Este importantă stoparea fumatului dar și evitarea produsele de înlocuire a nicotinei (pot contribui la creșterea secreției acide gastrice)
• Evită consumul de alcool și de substanțe ce conțin cafeină precum cafea, cola, ceai oriental, ceai negru, ciocolată, precum și consumul de ceai, băuturi și dulciuri ce conțin mentă.
• Se impune pierderea în greutate la pacienții obezi, evitarea constipației prin aport crescut de fibre și evitarea mesele bogate în grăsime deoarece acestea întârzie golirea gastrică, crescând astfel timpul de expunere a esofagului la agenți iritanți, facilitând refluxul gastric.

b. Tratament medicamentos

Medicul ți-ar putea sugera să iei medicamente fără prescripție medicală, cum ar fi:
• antiacide
• Blocanții receptorilor H2
• inhibitori de pompă de protoni (IPP)

În unele cazuri, ți s-ar putea prescrie blocante mai puternice ale receptorilor H2 sau IPP. Reține că unele medicamente eliberate fără sau cu prescripție medicală pot provoca reacții adverse. Dacă boala de reflux gastroesofagian (BRGE) este severă și nu răspunde la alte tratamente, ar putea fi necesară intervenția chirurgicală. De exemplu, medicul tău îți poate recomanda o intervenție chirurgicală dacă modificările stilului de viață și medicația nu ți-au oprit simptomele.

c. Terapii chirurgicale și endoluminale

Pacienții care prezintă fie boala de reflux gastroesofagian (BRGE) refractar din punct de vedere medical sau care au reacții adverse în urma terapiei medicale, hernie hiatală mare subiacentă sau care doresc să întrerupă tratamentul medical pe termen lung pot fi luați în considerare pentru managementul chirurgical.

Două meta-analize care compară terapia medicală cu terapia chirurgicală au raportat concluzii contrare, una raportând ameliorarea simptomelor bolii de reflux gastroesofagian (BRGE) după intervenție chirurgicală în comparație cu terapia medicală, iar cealaltă raportând o incertitudine considerabilă cu privire la beneficiile terapiei chirurgicale în comparație cu terapia medicală. Cu toate acestea, pacienții supuși fundoplicației sunt expuși riscului de a dezvolta evenimente adverse postoperatorii care includ balonare, care este observată la 15 până la 20% dintre pacienți, disfagie și eructație.

Cele mai frecvente intervenții chirurgicale bariatrice efectuate sunt:

bypass-ul gastric Roux-en-Y (RYGB),
aplicația cu bandă gastrică ajustabilă laparoscopică (LAGP)
gastrectomia cu sleeve.

Studiile au arătat că pierderea în greutate rezultată din gestionarea chirurgicală a obezității a avut efecte pozitive asupra bolii de reflux gastroesofagian (BRGE). Dintre toate operațiile bariatrice disponibile, RYGB s-a dovedit a fi cea mai eficientă intervenție chirurgicală bariatrică pentru reducerea simptomelor. Este recomandată ca procedură bariatrică de elecție la pacienții cu boală de reflux gastroesofagian (BRGE) severă preoperator.

Terapia endoluminală

Este o tehnică de chirurgie minim invazivă, endoscopica și include mărirea sfincterului magnetic (MSA) și fundoplicarea transorală fără incizie folosind EsophyX. Această tehnică poate fi o opțiune eficientă de tratament pe termen lung pentru pacienții cu boala de reflux gastroesofagian (BRGE) simptomatică cu hernie hiatală asociată mai mică de 2 cm.
O meta-analiză care compară fundoplicatura Nissen și mărirea sfincterului magnetic, care a inclus date de la 688 de pacienți, dintre care 415 au trecut printr-o intervenție de mărire sfincterului magnetic (MSA), a concluzionat că mărirea sfincterului magnetic (MSA) a fost o opțiune terapeutică eficientă pentru boala de reflux gastroesofagian (BRGE), comparabilă cu fundoplicatura Nissen.

Alte tratamente recent descoperite:

Blocante ale acidului competitiv cu potasiu (PCAB): Medicamente precum vonaprazan oferă o suprimare a acidității mai rapidă și mai puternică decât IPP-urile, fiind de ajutor pacienților care nu răspund la tratament.
Sechestranți ai acizilor biliari: Agenți precum IW3718 leagă bila în reflux, reducând leziunile esofagiene.
Terapii endoscopice: TIF și ablația prin radiofrecvență (de exemplu, Stretta) îmbunătățesc simptomele cu care se confruntă pacienții, aceste terapii prezentând reduceri semnificative ale expunerii la acid.
Cercetarea microbiomului: Explorarea rolului bacteriilor intestinale în reflux gastroesofagian (GERD) ar putea duce la terapii noi, cum ar fi probioticele.
Medicină personalizată: Adaptarea tratamentelor pe baza profilurilor genetice și a biomarkerilor sporește eficacitatea tratamentelor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Gastroesophageal Reflux Disease”, 2023, autori: Catiele Antunes, Abdul Aleem, Sean A. Curtis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28722967/
Studiul „Gastroesophageal Reflux Disease: A Review”, 2020, JAMA The Journal of the American Medical Association, autori: John Maret-Ouda et al.
https://www.researchgate.net/publication/347855104_Gastroesophageal_Reflux_Disease_A_Review
Studiul „GERD: A practical approach”, Cleaveland Clinic Journal of Medicine, autori: Andrew Young et al.
https://www.ccjm.org/content/87/4/223
Studiul „Advances in the diagnosis and management of gastroesophageal reflux disease”, BMJ 2020, autori: David A Katzka et al.
https://www.bmj.com/content/371/bmj.m3786
Studiul „Gastroesophageal Reflux Disease: New Insights and Treatment Approaches”, Cureus. 2024 Aug 24, autori: Fnu Tanvir, Gurkamal Singh Nijjar et al.
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39314570/