![Riscul de cardiopatie ischemică, mai mare la femeile care nasc prematur [studiu]](https://img.gs/shcfmqtrbf/1160x653,fit,quality=medium/https://doc.ro/uploads/photos/uploads/2024/IULIE/riscul-de-cardiopatie-ischemica-mai-mare-la-femeile-care-nasc-prematur-studiu.jpg)
Riscul de cardiopatie ischemică, mai mare la femeile care nasc prematur [studiu]
Riscul de cardiopatie ischemică, mai mare la femeile care nasc prematur [studiu]
Riscul de cardiopatie ischemică, mai mare la femeile care nasc prematur [studiu]
Cea mai frecventă cauză de cardiopatie ischemică este ateroscleroza, iar printre factorii de risc se numără și unii care nu pot fi schimbați, precum vârsta înaintată și istoricul familial. Se pare, însă, potrivit unor cercetări recente, că și nașterea prematură poate fi un factor de risc independent.
Cardiopatia ischemică, cunoscută și sub numele de boală coronariană, apare atunci când fluxul de sânge către mușchiul inimii este redus, de obicei din cauza blocării sau îngustării arterelor coronare. Aceasta poate duce la dureri toracice (angină pectorală), infarct miocardic (atac de cord) și alte complicații cardiace.
În ce privește cauzele acestei boli, ateroscleroza, spasmul coronarian și tromboza coronariană sunt vinovatele pentru apariția cardiopatiei. Există și o sumedenie de factori de risc asociați cu afecțiunea. Sunt mai susceptibili să dezvolte cardiopatie ischemică oamenii care au o vârstă înaintată și au un istoric familial de boli cardiace, dar și cei care fumează, sunt sedentari, stresați cronic, consumă excesiv grăsimi animale și produse cu zahăr ori suferă de hipertensiune, hipercolesterolemie, diabet sau obezitate. Cercetări recente sugerează că femeile care au născut prematur ar avea un risc crescut de a dezvolta cardiopatie ischemică pe parcursul vieții, independent de alți factori de risc.
Nașterea prematură înseamnă risc de cardiopatie ischemică?
Femeile care au născut înainte de cea de-a 37-a săptămână de sarcină au un risc crescut de a dezvolta cardiopatie ischemică pe parcursul vieții, independent de alți factori de risc, cum ar fi indicele de masă corporală (IMC) sau fumatul, potrivit unui studiu publicat în jurnalul Colegiului American de Cardiologie. Rezultatele studiului sugerează că istoricul nașterilor ar trebui inclus în procedurile de evaluare a riscului cardiovascular la femei.
Nașterea prematură este definită ca orice naștere care are loc la mai puțin de 37 de săptămâni de sarcină. S-a constatat că femeile care au născut prematur au avut risc mai mare de hipertensiune, diabet și hiperlipidemie, care sunt la rândul lor factori de risc pentru boala cardiacă ischemică. În timp ce studiile anterioare au arătat asocieri între nașterea prematură și riscurile viitoare de cardiopatie ischemică, riscurile pe termen lung ale acestei afecțiuni pentru femei de-a lungul vieții lor și modul în care acestea variază în funcție de durata sarcinii a rămas neclară.
Mai mult, nu au fost evaluate contribuțiile relative ale factorilor familiali (genetici și/sau de mediu) împărtășiți versus efectele directe ale nașterii premature asupra dezvoltării cardiopatiei iscehmice. Acesta este primul studiu care a evaluat influența potențială a factorilor familiali nemăsurați asupra asociațiilor dintre nașterea prematură și viitorul risc al mamei de a face cardiopatie ischemică.
Riscul de cardiopatie ischemică poate fi chiar de 4 ori mai mare în caz de naștere prematură
Pentru acest studiu, cercetătorii au utilizat registrul național al nașterilor din Suedia, care conține aproape toate informațiile prenatale și legate de naștere din țara respectivă, pentru a examina schimbările pe termen lung ale riscului de boală cardiacă ischemică la femeile care au născut, cu până la 43 de ani de urmărire, între 1973 și 2015.
Cercetătorii au identificat și studiat peste două milioane de femei care au născut în perioada de evaluare. Analizele femeilor care aveau surori au fost efectuate la toate 1.188.730 de femei care aveau cel puțin o soră care a născut. Durata sarcinii observate a cuprins șase grupe: extrem de prematură (22-27 săptămâni), foarte prematură (28-33 săptămâni), prematură târzie (34-36 săptămâni), la termen precoce (37-38 săptămâni), la termen complet (39-41 de săptămâni, grupul de referință al studiului) și post-termen (42 de săptămâni sau mai mult). În plus, primele trei grupuri au fost combinate pentru a oferi estimări de risc sumare pentru nașterea prematură.
Nașterea prematură ar trebui să tragă un semnal de alarmă legat de viitoarele boli cardiovasculare
La 10 ani de la naștere, femeile care au născut prematur sau extrem de prematur au avut un risc de 2,5-4 ori mai mare de cardiopatie ischemică comparativ cu cele care au născut la termen, după ajustarea pentru alți factori materni, inclusiv preeclampsie, diabet, IMC ridicat și fumat.
Nașterea prematură trebuie recunoscută acum ca factor de risc independent pentru cardiopatia ischemică apărută pe parcursul vieții, sunt de părere autorii studiului. Evaluarea riscului cardiovascular la femei ar trebui să includă în mod obișnuit date legate de naștere, inclusiv naștere prematură și alte complicații ale sarcinii.
Femeile cu antecedente de naștere prematură pot justifica acțiuni preventive precoce pentru a reduce alți factori de risc pentru boala cardiacă ischemică, inclusiv obezitatea, inactivitatea fizică și fumatul și monitorizare pe termen lung pentru depistarea și tratarea în timp util a cardiopatiei ischemice.
Acest studiu are mai multe limitări, inclusiv indisponibilitatea datelor clinice detaliate pentru a verifica diagnosticul de cardiopatie ischemică. Întrucât acest studiu s-a limitat la Suedia, va fi nevoie de efectuarea lui și în alte țări, inclusiv la populații rasiale diverse, pentru a explora heterogenitatea potențială a descoperirilor.
Asocierile dintre nașterea prematură și riscul viitor de boală cardiovasculară au fost dificil de separat de potențialele confuzii, cum ar fi genetica sau factorii comportamentali și sociali, afirmă oamenii de știință implicați în studiu. Concluzia cercetătorilor este că rezultatele inedite sunt un apel la acțiune pentru dezvoltarea ulterioară a domeniului cardio-obstetrică.
O cercetare recentă a arătat că nu doar mamele, ci și copiii născuți premar au un risc mai mare de boală cardiovasculară, deoarece nașterea prematură le produce schimbări structurale permanente în inimă și vasele de sânge.
Cum se poate păstra sănătatea inimii pentru mai multă vreme?
Iată ce poți face pentru a avea o inimă cât mai sănătoasă pe măsură ce înaintezi în vârstă indiferent dacă ești femeie și ai născut prematur sau nu:
Evită fumatul sau renunță complet la fumat
Produsele chimice din tutun îți pot deteriora inima și vasele de sânge. Fumul de țigară reduce oxigenul din sânge, ceea ce crește tensiunea arterială și ritmul cardiac, deoarece inima trebuie să lucreze mai mult pentru a furniza suficient oxigen corpului și creierului. Vestea bună este că riscul pentru cardiopatie ischemică și alte boli de inimă începe să scadă încă din prima zi după renunțarea la fumat. Dacă ai fumat mulți ani și te gândești că n-o să poți scăpa de acest viciu, cere ajutorul medicului de familie.
Practică cel puțin 30 de minute de sport zilnic
Activitatea fizică regulată poate reduce riscul de boli de inimă. Pe lângă faptul că te ajută să îți ții sub control greutatea corporală, mișcarea reduce și riscul de a dezvolta alte afecțiuni care pot pune presiune pe inimă, cum ar fi hipertensiunea arterială, hipercolesterolemia și diabetul de tip 2. Un bun început ar fi de 150 de minute pe săptămână de exerciții aerobice moderate, cum ar fi mersul într-un ritm rapid. Grădinăritul, menajul, urcatul scărilor și plimbatul câinelui contează și acestea pentru o bună sănătate a inimii. De două ori pe săptămână ar trebui făcute și exerciții de forță: flotări, tracțiuni, exerciții cu benzi elastice, plank etc. Yoga este o formă de mișcare foarte bună atât pentru o bună sănătate a mușchilor cât și pentru sănătatea psihică.
Adoptă o alimentație sănătoasă pentru inimă
O dietă sănătoasă te ajută să-ți protejezi inima, prin faptul că îți reglezi tensiunea arterială și colesterolul și contribui și la reducerea riscului de diabet de tip 2. Un plan alimentar sănătos pentru inimă include legume și fructe crude sau gătite, fără prăjeli decât la ocazii, leguminoase fierte, pește și altă carne slabă, lactate slabe, cereale integrale și ulei de măsline. Un exemplu bun de plan alimentar pentru o inimă sănătoasă, cu dovezi obținute din studii științifice riguroase, este dieta mediteraneeană. Alege și suplimente cu acizi grași Omega 3, care contribuie la menținerea sănătății sistemului cardiovascular. Limitează sarea, zahărul, alcoolul, chipsurile, produsele de patiserie, semipreparatele și carnea cu grăsime.
Dormi suficient
Persoanele care nu dorm 7-8 ore pe noapte au un risc mai mare de obezitate, hipertensiune arterială, atac de cord, diabet și depresie. Dacă nu reușești atât, măcar 6 ore de somn și tot sunt bune. Dacă nu reușești să dormi nici măcar 6 ore și practic ai un somn nesănătos și insuficient pe termen lung, atunci cere sfatul medicului de familie, deoarece există și soluții medicamentoase prin care să te reglezi.
Gestionează stresul
Unii oameni fac față stresului în moduri nesănătoase, cum ar fi consumul excesiv de alcool sau fumatul. Găsirea unor modalități alternative de a gestiona stresul, cum ar fi activitatea fizică, exercițiile de relaxare sau meditația ajută la sănătatea inimii, la fel și plimbările, de preferat în spații verzi, cu aer mai curat.
Mergi anual la un consult medical
Unii oameni nu merg la medic decât atunci când sunt bolnavi, ceea ce nu este deloc în avantajul lor. Hipertensiunea arterială și colesterolul ridicat pot să nu dea deloc simptome, însă, așa silențioase cum sunt, deteriorează inima și vasele de sânge dacă nu sunt depistate și tratate. Prin urmare, e bine să verifici regulat care îți sunt valorile tensionale și cele ale colesterolului. Diabetul este și acesta un factor de risc pentru bolile de inimă, dar acesta vine cu simptome mai clare, deci tinde să fie descoperit mai repede pentru că persoana afectată nu așteaptă foarte mult până să meargă la medic. Dacă ai o greutate normală și nu ai alți factori de risc pentru diabetul zaharat de tip 2, se recomandă screeningul începând cu vârsta de 45 de ani, cu testare din nou la fiecare trei ani.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Ischemic Cardiomyopathy
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17145-ischemic-cardiomyopathy
Nature - Impact of prematurity on lifelong cardiovascular health: structural and functional considerations
https://www.nature.com/articles/s44325-024-00002-0
Studiul „Impact of prematurity on lifelong cardiovascular health: structural and functional considerations”, apărut în npj Cardiovasc Health 1, 2 (2024). https://doi.org/10.1038/s44325-024-00002-0, autori: Sixtus, R.P., Dyson, R.M. & Gray, C.L.
JACC - Pre-Term Delivery and Risk of Ischemic Heart Disease in Women
https://www.onlinejacc.org/content/76/1/57/F1
Studiul „Pre-Term Delivery and Risk of Ischemic Heart Disease in Women”, apărut în Journal of the American College of Cardiology, 2020; 76 (1): 57 DOI: 10.1016/j.jacc.2020.04.072, autori: Casey Crump, Jan Sundquist, Elizabeth A. Howell, Mary Ann McLaughlin, Annemarie Stroustrup, Kristina Sundquist.
Te-ar mai putea interesa și...
