Alimentatia si preventia cancerului: ne poata apara dieta de cea mai temuta boala?
Alimentatia si preventia cancerului: ne poata apara dieta de cea mai temuta boala?
Alimentatia si preventia cancerului: ne poata apara dieta de cea mai temuta boala?
1. Prevenția în cancer, o problemă îndelung dezbătută
2. Alimentația bazată pe vegetale, eficientă în prevenția cancerului?
a. Vegetale crucifere, considerate protective împotriva mai multor tipuri de cancer
b. Licopen, efect protector împotriva unor anumite tipuri de cancer
c. Soia - bună sau rea când e vorba de cancer?
3. Vitamine, minerale și antioxidanți: utile ca substanțe anti cancer?
4. Riscul de cancer din farfurie
a. Carnea ultraprocesată crește riscul de cancer
b. Obezitatea, factor de risc pentru mai multe forme de cancer
Prevenția în cancer, o problemă îndelung dezbătută
Pe marginea rolului alimentației în ceea ce privește prevenția cancerului și chiar rolul terapeutic al unor alimente s-au iscat dispute aprinse între reprezentanții mediului academic și adepții terapiilor naturiste. Nu în ultimul rând, acest aspect a fost și este un subiect extrem de dezbătut și analizat în mediul online făcând din alimentație un element mai important adeseori chiar decât cancerul însuși.
De-a lungul timpului, au fost studiate mai multe surse alimentare pentru a identifica eventuale creșteri ale riscului de cancer asociate consumului anumitor alimente precum și eventualul efect profilactic dat de consumul altor alimente. Analiza a inclus diverse tipuri de alimente sau componente ale unor alimente cum ar fi alimente de origine vegetală, inclusiv compuși fitochimici de genul:
- carotenoizi, prezenți în vegetale roșii, portocalii sau galbene
- polifenoli, identificați în ierburi, condimente, ceaiul verde, mere, căpșuni, zmeură, fructe de pădure
- allium, regăsit în usturoi, ceapă, praz, arpagic
- antioxidanți de tipul seleniului, beta carotenului său vitaminelor C și E
- vitamine și minerale de tipul calciului, vitaminei D și vitaminelor din grupul B
- fibre
- proteine
Identificarea unor legături specifice între consumul anumitor alimente și cancer este fără îndoială dificilă. Provocările sunt multiple și cuprind cel puțin 4 aspecte:
- aspectul preventiv al anumitor principii alimentare, lucru de netăgăduit;
- majoritatea populației consumă o varietate de alimente care pot interacționa;
- efectele consumului anumitor elemente alimentare sunt dependente de cantitatea ingerată;
- maniera de preparare a alimentelor poate influența eventualul efect benefic sau detrimental.
Alimentația bazată pe vegetale, eficientă în prevenția cancerului?
Foarte probabil, atât consumul de fructe cât și de legume proaspete sau puțin prelucrate termic protejează împotriva apariției diverselor cancere cum ar fi cancerele sferei ORL, esofag, stomac, colon, pulmon, pancreas sau prostată. Un studiu recent a arătat că legumele roșii și mov reduc riscul de cancer gastrointestinal cu 32%.
Acest lucru se datorează cumulului de agenți fitochimici prezenți în legume și fructe care conlucrează în vederea scăderii riscului de cancer fie prin acțiune la nivel endocrin, cu reglarea secrețiilor hormonale așa cum este scăderea nivelului de estrogen, fie prin acțiune directă de scădere a creșterii celulelor neoplazice, fie prin efect antiinflamator.
Cercetările în privința rolului preventiv al acestor alimente vegetale au fost făcute sistematic pe mai multe categorii. Dintre acestea, câteva s-au remarcat în mod special, și anume:
Vegetale crucifere, considerate protective împotriva mai multor tipuri de cancer
Între acestea sunt de semnalat varza, broccoli-ul, varza de Bruxelles, conopida sau napul. Protecția se adresează riscului de cancer al cavității bucale, faringe, pasajul faringo-laringian, esofag și stomac. Anumite studii de laborator remarcă o activare de către vegetalele cruciferoase a unor sisteme enzimatice complexe cu rol de apărare împotriva inițierii procesului neoplazic.
Licopen, efect protector împotriva unor anumite tipuri de cancer
Licopenul, carotenoid prezent în roșii, grepfrut roșu, pepene sau caise prezintă un efect protector față de diverse cancere cum ar fi cancerul pulmonar, prostată, stomac, colon, esofag sau cancerele ORL. Cu toate acestea, cercetătorii nu au identificat o legătură directă între consumul de licopen și scăderea riscului de cancer.
Soia - bună sau rea când e vorba de cancer?
Studiile legate de consumul de soia arată lucruri distincte. Astfel, dacă unele dintre ele atestă un rol protector în unele cancere, în cancerul mamar se pare că există un factor de risc prin acțiunea estrogen-like. În aceste condiții, și indicațiile de dietă pe bază de soia sunt contradictorii, adică soia este bună pentru populația generală, dar e nevoie de precauție la pacientele cu cancer mamar. Se apreciază că un consum moderat de preparate de soia (lapte de soia, tofu etc) nu crește riscul de proliferare și diseminare a unui cancer mamar, fără a putea însă defini ce înseamnă concret moderat. În acest context, se recomandă totuși evitarea izoflavonelor concentrate sub forma capsulelor sau a pulberii.
Vitamine, minerale și antioxidanți: utile ca substanțe anti cancer?
Vitaminele și multimineralele sunt elemente esențiale necesare creșterii și dezvoltării armonioase a organismului, precum și funcționării optime a acestuia. Anumite vitamine și minerale care protejează organismul împotriva proceselor oxidative se numesc antioxidanți. Cercetările legate de eventualul rol protectiv legat de cancer rămân de asemenea, contradictorii. Cei mai cunoscuți antioxidanți sunt:
Betacarotenul - Cercetările recente au demonstrat că suplimentele bogate în betacaroten nu previn apariția cancerului. Mai mult decât atât, studiile inițiale care încurajau consumul de betacaroten la pacienții fumători, s- au dovedit un eșec și în plus se pare că au crescut riscul de cancer pulmonar.
Vitamina D și Calciu - Studiile preliminare arătau o eventuală protecție legată de riscul de a dezvolta cancer colorectal în condițiile unui aport crescut de calciu și vitamina D. Aceste date au fost infirmate de studiile recente
Folatul - asupra acestuia abundă controversele; se regăsește în surse vegetale precum vegetale verzi, fructe, fasole uscată și mazăre. Formula de sinteză se numește acid folic și se regăsește în pâine și cereale. Studiile au demonstrat că un nivel constant scăzut de folat crește riscul de cancer mamar, colon și pancreas. Cu toate acestea nu s- a putut afirma o relație directă între acidul folic suficient și prevenția cancerului.
Unele pseudostudii recomandau evitarea cu desăvârșire a aportului de acid folic, ca de altfel și a vitaminelor din grupul B la pacienții diagnosticați cu cancer pe motivul stimulării proliferării celulelor tumorale, teorie categoric infirmată de studiile recente. Cu toate acestea, cutumele persistă.
Multivitaminele reprezintă un alt subiect de controversă în privința prevenției cancerului. Studiile preliminare au arătat un potențial efect preventiv. Cu toate acestea, majoritatea studiilor prospective nu au demonstrat vreun rol protectiv al consumului de multivitamine. Unul dintre studii a evidențiat o corelație între consumul de multivitamine și reducerea incidenței polipilor colonici și deorece polipoza este legată de un risc crescut de a dezvolta un cancer de colon, s- a sugerat implicit ca un aport constant și susținut de vitamine ar scădea riscul de cancer al colonului.
Seleniul, potrivit unor studii relativ limitate, ar fi implicat în scăderea riscului de cancer de prostată, pulmonar sau colorectal. Pe de altă parte, consumul de suplimente pe bază de seleniu ar putea crește riscul de diabet
În ceea ce privește aportul de vitamina C și mai ales dozele mari și susținute ar putea scădea riscul mai multor cancere și în special cancerul gastric. Cu toate acestea, rezultatele studiilor derulate nu au avut consistență pentru a fi considerate credibile.
Vitamina E recomandată frecvent în decadele trecute pentru rolul său trofic epitelial ar părea să crească riscul de cancer de prostată potrivit unui trial extins care a avut drept obiect rolul preventiv al seleniului și al vitaminei E și ca urmare aportul de vitamina E trebuie folosit cu discernământ.
Aportul suficient de fibre scade riscul de cancer. Dieta bogată în fibre este una dintre recomandările uzual întâlnită în cabinetele oncologice. Rolul protectiv în special vizavi de riscul cancerului colorectal este explicat prin accelerarea tranzitului și ca urmare scăderea timpului de contact al substanțelor cu potențial genotoxic cu epiteliul mucoasei colonice, locul de apariție al cancerului colonic.
Riscul de cancer din farfurie
Carnea ultraprocesată crește riscul de cancer
Aportul proteic, esențial în cadrul unei diete echilibrate, rămâne un subiect de mare controversă. Principalele surse de proteine animale sunt reprezentate de carne, lactate și ouă, sănătoase dacă sunt consumate cu moderație. Dintre acestea, cele mai multe studii s-au axat pe riscul crescut de cancer asociat consumului de carne roșie. Și în această privință rezultatele au fost contradictorii iar creșterea incidenței cancerului colorectal se pare că are legătură mai degrabă cu cărnurile ultraprocesate tip crenvurști, salamuri, cârnați etc.
Obezitatea, factor de risc pentru mai multe forme de cancer
Nu în ultimul rând, în ultimii ani se remarcă o creștere a incidenței obezității în cadrul populației adulte dar și în populația infantilă datorită influenței nefaste a dietei de tip fast-food. Iar obezitatea înseamnă automat un risc semnificativ crescut de cancer, risc atribuit mai multor factori cum ar fi creșterea nivelului insulinei și a factorului de creștere insulinic (IGF- 1) , creșterea nivelului seric de estrogeni prin sinteză la nivelul țesutului gras precum și prin acțiunea directă asupra proceselor de reglare a creșterii celulelor tumorale sau prin inflamația cronică asociată obezității. Cancerele frecvent asociate surplusului ponderal sunt cancerul mamar, uterin, colorectal, renal, pancreatic, prostatic sau biliar.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Springer Nature Link - Cruciferous vegetables intake and risk of colon cancer: a dose–response meta-analysis
https://link.springer.com/article/10.1186/s12876-025-04163-9#Sec2
Studiul „Cruciferous vegetables intake and risk of colon cancer: a dose–response meta-analysis”, apărut în BMC Gastroenterol 25, 575 (2025). https://doi.org/10.1186/s12876-025-04163-9, autori: Lai, B., Li, Z. & Li, J.
Science Direct - A higher intake of white-edible-colored fruits and vegetables is associated with lower gastrointestinal cancer risk among Korean adults in a prospective cohort study
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0271531725001058
Studiul „A higher intake of white-edible-colored fruits and vegetables is associated with lower gastrointestinal cancer risk among Korean adults in a prospective cohort study”, apărut în Nutrition Research, Volume 142, October 2025, Pages 1-15, https://doi.org/10.1016/j.nutres.2025.08.005, autori: Yujin Cho et al.
Te-ar mai putea interesa și...
