Hipotiroidism vs hipertiroidism: diferentele dintre cele doua afectiuni ale glandei tiroide

Pe de o parte, hipotiroidismul apare în urma unei activități încetinite a glandei tiroide, care nu mai secretă suficienți hormoni și încetinește astfel și anumite funcții ale organismului. Pe de altă parte, hipertiroidismul apare ca urmare a unei creșteri a activității glandei tiroide, care accelerează activitatea metabolică a întregului organism. Află mai multe în cele ce urmează despre aceste boli ale glandei tiroide.

Glanda tiroidă este un organ mic, situat în partea din față a gâtului, având forma unui fluture, mai mic la mijloc și cu două aripi largi care se extind. Tiroida produce hormoni care ajută la controlul multor funcții vitale ale organismului; glanda eliberează și controlează hormonii tiroidieni care, la rândul lor, controlează metabolismul.

Când tiroida funcționează corect, va menține cantitatea potrivită de hormoni pentru a face ca metabolismul să funcționeze în ritmul potrivit. Pe măsură ce hormonii sunt utilizați, tiroida creează înlocuitori. Când această glandă nu funcționează corect, poate afecta întregul corp.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Bolile tiroidiene

Boala tiroidiană este foarte frecventă, se estimează că aproximativ 200 de milioane de oameni la nivel mondial suferă de un tip de tulburare tiroidiană. O femeie are un risc de cinci până la opt ori mai mare decât un bărbat să fie diagnosticată cu o afecțiune tiroidiană de-a lungul vieții. Cele mai des întâlnite boli tiroidiene sunt hipotiroidismul și hipertiroidismul.

În cazul în care corpul produce prea mult hormon tiroidian, poți dezvolta o afecțiune numită hipertiroidism, iar în cazul în care produce prea puțin, se numește hipotiroidism. Ambele afecțiuni sunt grave și trebuie diagnosticate de medic și tratate corespunzător.

Există o mulțime de cauze care declanșează aceste două dereglări ale glandei tiroide, însă cele mai comune sunt bolile autoimune Hashimoto (în cazul hipotiroiditei) și Basedow Graves (în cazul hipertiroiditei). Hipotiroidismul este mai des întâlnit decât hipertiroidismul și este diagnosticat, de cele mai multe ori, cu ajutorul analizei de sânge a nivelului TSH (hormon de stimulare tiroidiană).

Iată ce diferențe există între hipotiroidism și hipertiroidism:

Ce sunt hipotiroidismul și hipertiroidismul?

Ce este hipotiroidismul?

Hipotiroidismul este o afecțiune frecvent întâlnită în care glanda tiroidă are o activitate încetinită și nu mai secretă suficienți hormoni, așa că întregul organism este încetinit. Denumită și tiroidă subactivă, hipotiroidia face ca persoana afectată să se simtă obosită, să ia în greutate și să aibă dificultăți în a tolera temperaturi scăzute.

Ce este hipertiroidismul?

Hipertiroidismul este o afecțiune mai puțin întâlnită decât hipotiroidismul, în care glanda tiroidă are o activitate intensă și produce hormoni tiroidieni în exces, accelerând metabolismul.

Cauzele apariției hipotiroidismului și hipertiroidismului

Din ce cauze apare hipotiroidismul?

În cele mai multe cazuri, cauza apariției hipotiroiditei este boala autoimună Hashimoto, cunoscută și sub numele de tiroidita limfocitară cronică. Alte cauze sunt excesul de iod, anumite tratamente medicamentoase, moștenirea genetică ori un tratament agresiv pentru hipertiroidism.

Din ce cauze apare hipertiroidismul?

Cauzele apariției hipertiroidismului sunt boala autoimună Basedow-Graves, deficitul de iod, anumite tratamente medicamentoase, nodulii tiroidieni.

Simptomele hipotiroidismului și hipertiroidismului

Ce simptome are o persoană cu hipotiroidism?

Semnele hipotiroidismului sunt creșterea în greutate, pierderea apetitului, intoleranța la frig, scăderea pulsului, infertilitatea, pierderea libidoului, oboseala, constipația, depresia, problemele de memorie, problemele de concentrare, pielea uscată, părul uscat, căderea părului, căderea sprâncenelor, ciclul menstrual prelungit, durerile articulare și musculare, musculatura rigidă.

Ce simptome are o persoană cu hipertiroidism?

Semnele hipertiroidismului sunt scăderea în greutate, creșterea apetitului, intoleranța la căldură, tahicardia, hipertensiunea, infertilitatea, pierderea libidoului, oboseala, neliniștea, anxietatea, stări de nervozitate, diaree, transpirații abundente, pigmentarea pielii, căderea părului, mâncărimi la nivelul pielii, dereglări menstruale, tremur continuu al mâinilor și slăbiciune musculară.

Cum se diagnostichează cele două boli?

Atât hipotiroidismul, cât și hipertiroidismul se diagnostichează în urma unor analize de sânge (TSH, TSI) și a unei ecografii a glandei tiroide.

Tratament în hipotiroidism și hipertiroidism

Cum se tratează hipotiroidismul?

O tiroidă subactivă este de obicei tratată prin administrarea zilnică de levotiroxină, medicament care înlocuiește hormonul tiroxină, din care tiroida persoanei afectate nu produce suficient. De obicei, se începe cu o doză mică de levotiroxină, care poate fi crescută treptat, în funcție de modul în care organismul răspunde.

Unii oameni încep să se simtă mai bine la scurt timp după începerea tratamentului, în timp ce alții nu observă o îmbunătățire a simptomelor timp de câteva luni. Când se ajunge la doza corectă, pacientul va face un test de sânge o dată pe an pentru a monitoriza nivelul hormonilor.

Levotiroxina ar trebui să fie luată la aceeași oră în fiecare zi, de preferat dimineața, deși unii oameni preferă să ia pastila noaptea. Atenție, alte medicamente, suplimente sau alimente pot reduce eficacitatea levotiroxinei, de aceea e bine să fie luată pe stomacul gol, cu apă, cu cel puțin 30 de minute înainte de masă.

Cum se tratează hipertiroidismul?

O tiroidă hiperactivă este tratată de obicei cu medicamente numite tionamide (carbimazol, propiltiouracil), care opresc tiroida din a produce hormoni în exces. Beneficiile medicamentului încep să se observe abia după o lună, două de la începerea administrării. Pe lângă tionamide, se pot prescrie și beta-blocante.

Odată ce nivelurile de hormoni tiroidieni sunt sub control, doza poate fi redusă treptat și apoi oprită, în unele cazuri, dar în altele nu. Sunt pacienți care trebuie să continue să ia medicamente timp de mai mulți ani sau chiar pe viață.

Stilul de viață în hipotiroidism și hipertiroidism

Schimbări de lifestyle necesare în hipotiroidism

Alimentația, sportul și relaxarea sunt de maximă importanță în hipotiroidism.

Întrucât această boală duce la acumularea kilogramelor în plus, persoanele diagnosticate cu hipotiroidism ar trebui să adopte o dietă pe bază de legume, fructe, cereale integrale, proteine și grăsimi sănătoase și să evite alimente precum zahărul și produsele cu zahăr adăugat, prăjelile și făinoasele albe (pâine albă, paste albe etc.).

Activitatea fizică oferă energie și vitalitate, care tind să le lipsească persoanelor care suferă de hipotiroidism. Exercițiile de tip cardio (mers pe jos, mers pe bicicletă, alergare, înot), întinderile și exercițiile care sporesc flexibilitatea sunt ideale pentru pacienții cu asemenea afecțiuni.

Masajul, exercițiile de respirație și meditația ajută persoanele cu afecțiuni ale glandei tiroide să se relaxeze și să se acomodeze cu diagnosticul pus. Și odihna este foarte importantă în hipotiroidism. Această afecțiune vine la pachet cu o stare permanentă de oboseală, de aceea este necesar ca pacientul să aibă mereu un somn suficient și odihnitor.

Schimbări de lifestyle necesare în hipertiroidism

Alimentația potrivită și combaterea stresului sunt necesare și în caz de hipertiroidism.

În ceea ce privește alimentația, pacientul trebuie să se asigure că are o dietă care furnizează doza necesară de calciu și vitamina D, întrucât hipertiroidismul contribuie la slăbirea oaselor. Alimente precum somon, hering, sardine, ouă, ciuperci, migdale, smochine sunt recomandate. Și consumul de legume crucifere precum varză, conopidă, broccoli sau spanac ajută, dar e bine să fie consumate fierte, nu crude. Pacienții cu hipertiroidism ar trebui să renunțe la consumul de cofeină, produse lactate, alcool și zahăr ori produse cu zahăr adăugat.

Relaxarea trebuie să fie un obiectiv constant în gestionarea hipertiroidismului. Fiecare persoană poate obține relaxarea în alt mod: pentru unii oameni, să asculte o muzică liniștită, să facă băi calde, să citească și să apeleze la aromaterapie reprezintă soluții viabile; pentru alții pot fi mai utile alte metode de relaxare precum yoga sau excursiile în natură alături de familie sau prieteni. Important este să vezi ce ți se potrivește și ce poate fi integrat cu ușurință în programul tău obișnuit.

Cine este afectat de bolile tiroidiene?

Boala tiroidiană poate afecta orice persoană - bărbați, femei, sugari, adolescenți și vârstnici. Poate fi prezentă la naștere (de obicei hipotiroidism) și se poate dezvolta pe măsura înaintării în vârstă (deseori după menopauză la femei).

Riscul de boală tiroidiană al unei persoane este mai crescut dacă are antecedente familiale de boală tiroidiană, are alte boli (anemie pernicioasă, diabet de tip 1, insuficiență suprarenală primară, lupus, artrită reumatoidă, sindromul Sjögren și sindromul Turner), ia medicamente bogate în iod (amiodaronă), are peste 60 de ani și este femeie, sau dacă s-a tratat la un moment dat pentru cancer tiroidian în trecut (tiroidectomie sau radiații).

Poți preveni bolile tiroidiene?

Deși în unele cazuri bolile tiroidiene nu pot fi prevenite, riscul de a le dezvolta poate fi scăzut prin măsuri precum renunțarea la fumat, un viciu care aduce cu sine un risc crecut pentru diverse afecțiuni grave, administrarea unor suplimente cu seleniu (se va cere mai întâi sfatul medicului, nu recomandăm să luați niciun supliment alimentar fără acordul medicului) și solicitarea unui guler tiroidian în timpul radiografiilor.