Tratamentul accidentului vascular cerebral

Conceptul „timpul înseamnă creier” subliniază faptul că în cazul accidentului vascular cerebral (AVC), tratamentul trebuie să fie făcut de urgență.

În funcție de tipul de accident vascular cerebral, de zona creierului pe care acesta a afectat-o și de rezultatele investigațiilor paraclinice, se poate opta pentru tratamentul medical sau tratamentul chirurgical.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Ce presupune tratamentul medical al accidentului vascular cerebral?

Tratamentul medical poate fi administrat de medic pacienților care nu au indicație chirurgicală sau celor care refuză intervenția chirurgicală, astfel:

  • Terapia trombolitică (utilizează activatorii plasminogenului, precum streptokinaza);
  • Terapia antiagregantă plachetară (se folosesc medicamente precum aspirină, clopidogrel, dipiridamol, triflusal);
  • Terapia anticoagulantă (substanțe care împiedică coagularea sângelui, adică formarea cheagurilor - heparină, warfarină);
  • Terapia diuretică (manitol);
  • Tratamentul hipertensiunii arteriale;
  • Tratamentul convulsiilor;
  • Tratamentul febrei;
  • Medicație pentru controlul glicemiei;
  • Calmante.

TESTARE PCR COVID-19

Când se recurge la tratament chirurgical?

În cazul unui AVC hemoragic, scopul este controlul sângerării și scăderea presiunii intracraniene, iar dacă acest lucru nu reușește, se apelează la o intervenție chirurgicală.

Tratamentul depinde de tipul de accident vascular cerebral

Tratamentul accidentului vascular cerebral depinde de mai mulți factori, cum ar fi tipul de AVC pe care l-a avut pacientul și cât de mult a durat acest eveniment. Cu cât pacientul primește îngrijiri medicale mai repede după un accident vascular cerebral, cu atât mai mare este probabilitatea să aibă o recuperare mai bună.

Accidentul ischemic tranzitoriu (AIT)

Tratamentele pentru acest tip de AVC includ administrarea unor medicamente care vor ajuta la prevenirea viitoarelor accidente vasculare. Aceste medicamente includ antiplachetare și anticoagulante. Antiplachetarele reduc probabilitatea că anumite părți componente din sângele pacientului, numite plachete sangvine (sau trombocite) să se lipească unele de altele și să formeze un tromb (cheag de sânge). Aspirina și clopidogrelul sunt medicamente din clasa antiplachetarelor. Anticoagulantele sunt medicamente care reduc acumularea de proteine care ajută la coagulare. Există mai multe tipuri de astfel de medicamente, inclusiv warfarina și dabigatranul.

Accidentul ischemic

Tratamentele pentru accidentul vascular ischemic pe care le primește pacientul depind de cât de repede ajunge acesta la spital. De asemenea, tratamentele depind de istoricul medical individual al persoanei afectate.

Dacă pacientul primește tratamentul în decurs de trei ore pentru acest tip de AVC, medicul va putea să îi administreze un medicament cunoscut sub numele de activator tisular de plasminogen. Acest medicament, care este administrat pe cale intravenoasă, poate dizolva cheagul de sânge. Cu toate acestea, nu toți pacienții pot primi acest tip de tratament, din cauza riscului crescut de hemoragie.

Acidentul hemoragic

Tratamentele pentru accidentul vascular hemoragic implică încercarea de a opri sângerarea din creierul pacientului și de a reduce efectele adverse asociate cu hemoragia din interiorul creierului. Efectele secundare pot include o presiune intracraniană crescută.

Există anumite proceduri chirurgicale care pot fi de ajutor în acest caz, care sunt concepute special pentru a împiedica vasul de sânge afectat să mai sângereze pe viitor. Totodată, pacientului i se pot administra medicamente pentru a reduce presiunea intracraniană. El poate avea nevoie, de asemenea, de transfuzii de sânge, pentru a crește cantitatea de celule care ajută la coagularea sângelui, pentru a încerca oprirea hemoragiei.

Cum se previne apariția unui accident vascular cerebral?

Prevenirea apariției unui AVC sau a recidivei se face corectând factorii de risc:

  • controlul greutății corporale (o greutate normală se obține și se păstrează cu o alimentație bazată pe ingrediente cât mai simple și sănătoase - legume, fructe, proteine slabe precum puiul sau peștele, leguminoase, pâine integrală, ulei de măsline, în porții potrivite pentru fiecare persoană în funcție de înălțime, vârstă, nivel de activitate fizică - și cu mișcare regulată);
  • controlul tensiunii arteriale și menținerea acesteia în limite normale, prin respectarea indicațiilor medicului în ceea ce privește fumatul, sarea din alimentație și administrarea antihipertensivelor, dacă este cazul;
  • controlul regulat al glicemiei și tratarea diabetului zaharat prin evitarea carbohidraților simpli, gen pâine albă, zahăr, paste albe și alegerea unor alimente cu indice glicemic mai mic pentru alcătuirea meselor zilnice;
  • menținerea în limite normale a colesterolului sau administrarea de medicamente care vor scădea nivelul colesterolului, urmând indicațiile medicului; pot fi luate în calcul și suplimente alimentare de calitate care contribuie la scăderea colesterolului mărit, cum sunt cele pe bază de drojdie de orez roșu;
  • tratarea afecțiunilor cardiace;
  • renunțarea la fumat sau cel puțin reducerea numărului de țigări fumate zilnic (fumatul este nociv pentru toate organele și poate duce la boli de inimă, de plămâni și diverse tipuri de cancer):
  • efectuarea de exerciții fizice, măcar două ore și jumătate pe săptămână (e indicat ca fiecare persoană să caute un tip de mișcare potrivită, care să îi placă și pe care să o poată face fără mari eforturi financiare sau legate de timpul personal: pentru unii oameni, e mai ușor să facă gimnastică sau yoga în casă, pentru alții e mai antrenant să se plimbe sau să alerge prin parc, în timp ce alții preferă să meargă la o sală de fitness etc.);
  • reducerea consumului de alcool (cel mai bine este să nu se bea alcool în mod regulat, dar, pentru persoanele care obișnuiesc să bea alcool, indicația este să nu depășească un pahar pe zi - femeile, respectiv două pahare pe zi - bărbații);
  • evitarea administrării de anticoncepționale orale, în măsura posibilităților (se va discuta cu medicul ginecolog despre toate opțiunile de contracepție);
  • evitarea consumului de substanțe ilegale.

Vizitele regulate la medicul de familie și trimiterile la specialiști pot identifica o serie de probleme de sănătate, cum ar fi ateroscleroza, care nu duc la niciun simptom sau care duc la simptome minime și care pot pune viața în pericol dacă nu sunt depistate și tratate. În general, schimbarea stilului de viață și adoptarea unor obiceiuri mai sănătoase protejează organismul nu doar de un accident vascular cerebral, ci și de alte afecțiuni grave sau cu potențial fatal.

E bine de reținut că un AVC poate să ducă la decesul pacientului, iar un accident vascular ischemic poate să afecteze și persoanele tinere. De aceea, e indicat să nu ignori factorii de risc, având în vedere că un bun control al acestora împiedică apariția unui AVC. La fel de important, dacă prezinți unele dintre simptomele atacului cerebral (amorțeală în braț, slăbiciune la nivelul feței, confuzie, amețeli, tulburări de vedere, cefalee bruscă) roagă pe cineva din jur să sune la 112.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NHS - Treatment - Stroke
https://www.nhs.uk/conditions/stroke/treatment/ 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0