Tot ce trebuie sa stii despre edemul cerebral si de ce apare in cazul unui AVC

Edemul cerebral este o afecțiune cauzată de excesul de lichid în țesuturile cerebrale. Pentru că duce la hipertensiune intracraniană, ce poate provoaca paralizii, vome, dureri de cap, comă şi chiar deces, este necesar consultul medical de urgență.

Edemul cerebral este o creștere în volum a creierului, ca urmare a creșterii cantității de lichid din ţesuturile sale. Este modul în care organismul răspunde la traume, accident vascular cerebral sau infecție. Acest fluid mărește presiunea în interiorul craniului. Presiunea intracraniană crescută poate reduce fluxul de sânge de la nivelul creierului și poate împiedica oxigenul să ajungă la creier, deteriorând astfel celulele creierului.

Formarea edemului cerebral după accident vascular cerebral

La nivel mondial, accidentul vascular cerebral este principala cauză a dizabilității adulților și a doua cauză principală de deces după boala coronariană, afectând peste 13,7 milioane de pacienți în fiecare an.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Accidentul vascular cerebral include accidentul vascular cerebral ischemic, hemoragia subarahnoidiană (SAH) și hemoragia cerebrală, dintre care accidentul vascular cerebral ischemic reprezintă 80% din toate cazurile de accident vascular cerebral. Toate sunt însoțite de edem cerebral și țesuturi umflate într-un volum fix al craniului cauzate de edem care exercită o forță mecanică asupra țesuturilor și capilarelor adiacente, ducând la scăderea circulației sangvine, agravarea ischemiei și edemului și leziuni tisulare.

Edemul cerebral malign este o complicație devastatoare a infarctului ischemic, care reprezintă 10% până la 78% dintre pacienții cu toate tipurile de accident vascular cerebral ischemic. Poate duce la umflare masivă a creierului, ulterioară creștere a presiunii intracraniene (ICP), deteriorare neurologică rapidă și hernie transtentorială. Rata mortalității la pacienții cu edem cerebral malign este aproape de 80%.

Primele semne care anunță un edem cerebral

Edemul cerebral poate fi dificil de diagnosticat de către medici fără teste adecvate și o evaluare amănunțită.

Simptomele edemului cerebral variază foarte mult, în funcție de cauză și pot fi extrem de dureroase. Vârsta pacientului, dimensiunea creierului și localizarea edemului pot afecta, de asemenea, severitatea simptomelor.

Pacienții vor avea fie o leziune traumatică a creierului, un accident vascular cerebral, fie vor experimenta o serie de simptome neurologice înainte să aibă loc umflarea creierului. Edemul cerebral este o consecință a unei afecțiuni de bază.

Semnele tipice ale umflării creierului sunt:

Durerea de cap, care este cel mai frecvent simptom;
Ameţeală;
Greaţă;
Modificări ale dispoziției, cum ar fi depresia, anxietatea sau agresivitatea ca urmare a unei leziuni cerebrale;
Pierderea memoriei;
Conștiință alterată;
Lipsa de coordonare;
Obstrucție intestinală (volvulus, invaginație);
Amorțeală sau slăbiciune care poate fi generalizată sau localizată;
Vedere dublă din cauza incapacității de a mișca complet unul dintre ochi într-o anumită direcție;
Bombarea în punctele moi ale craniului unui sugar.

De câte tipuri este

Citotoxic

Acest tip de edem cerebral apare în urma acumulării de sodiu și apă în celule, situație care favorizează dezvoltarea insuficienței celulare. Principalele cauze ale acestui tip de edem includ: leziunile traumatice ale creierului, bolile metabolice, infecțiile precum encefalita sau meningita sau ingerarea de substanțe chimice precum metanolul.

Vasogenic

Dacă suferi un accident vascular cerebral, există riscul ca creierul să se umfle din cauza unui cheag de sânge sau a lipsei de oxigen. Acest tip de edem cerebral este cel mai frecvent întâlnit la persoanele cu tumori cerebrale, dar poate fi, de asemenea, cauzat de prezența în sânge a unei cantități prea mari de dioxid de carbon. Totodată, acest tip de edem apare în urma intoxicării cu plumb.

Interstițal

Principala cauză a acestui tip de edem este hidrocefalia obstructivă, care reprezintă acumularea de lichid cefalorahidian din cauza lărgirii anormale a ventriculelor care cresc presiunea în creier. Hidrocefalia obstructivă apare din cauza unor defecte genetice, tulburărilor de dezvoltare, meningitei, tumorilor, leziunilor traumatice ale creierului sau hemoragiei.

Hidrostatic

Edemul hidrostatic presupune acumularea de lichid interstițial (fluidul dintre spațiile mici și înguste dintre țesuturi). Obstrucția venoasă cronică sau insuficiența cardiacă pot mări presiunea hidrostatică capilară și pot provoca umflarea creierului.

Osmotic

Celulele au apă în interior și în exterior, iar apa poate trece prin membranele lor semipermeabile. Acest proces poartă numele de osmoză. Uneori, poate exista o acumulare de electroliți în interiorul celulei și acest lucru face ca o concentrație mare de apă să ajungă în celule. Acest dezechilibru conduce la creșterea presiunii intracraniene.

Ce provoacă edemul cerebral

Există mai mulți factori care pot provoca umflarea creierului. Printre acestea se numără:

Leziunile cerebrale traumatice. În cazuri foarte grave, o astfel de leziune poate fractura craniul, vasele de sânge din creier spărgându-se și provocând umflarea creierului.
Accidentele vasculare cerebrale. Unele cazuri de accident vascular cerebral pot provoca umflarea creierului, în special un accident vascular cerebral ischemic. Aproximativ 80% dintre accidente vasculare cerebrale sunt accidente vasculare cerebrale ischemice cauzate de blocaje ale arterelor din creier, care, la rândul lor, împiedică sângele oxigenat să ajungă la celulele creierului. Celulele cerebrale lezate de obicei se umflă și pot bloca drenajul lichidului cefalorahidian din creier.
Infecţiile. Câteva tipuri diferite de infecții pot duce la umflarea creierului, inclusiv encefalită și meningită. Encefalita este o inflamație a creierului cauzată de obicei de o infecție virală. Poate duce la dureri de cap, febră, pierderea conștienței, convulsii etc. Meningita este o infecție a meningelor care înconjoară creierul și măduva spinării. Cauzele tipice includ infecții virale, bacteriene, parazitare sau fungice.
Tumorile cerebrale. Acestea pot pune presiune pe anumite zone ale creierului, determinând umflarea acestuia.
Hemoragiile cerebrale. Apar atunci când un vas de sânge din creier se sparge, provocând creștere a presiunii intracraniene.
Altitudinile mari. Se poate dezvolta un edem cerebral de înaltă altitudine la aproximativ două zile de la urcarea la peste 4.000 de metri. Acest tip de umflare a creierului apare alături de răul acut de munte (AMS), ataxie (pierderea controlului mișcărilor corpului), oboseală și stare mentală alterată. Poate evolua spre comă sau deces în 24 de ore dacă nu este tratată.

Cum se pune diagnosticul

Edemul cerebral este o afecțiune greu de diagnosticat fără efectuarea unui examen neurologic și fizic amănunțit. În urma examenului neurologic clinic se testează funcția creierului și nivelul de conștiință pentru a vedea dacă există leziuni cerebrale. Semnele pe care le au medicii în vedere includ creșterea presiunii intracraniene, somnolență, sensibilitate și probleme cu vederea. Apoi, pacientului i se efectuează un tomograf sau un RMN, investigații imagistice care oferă o imagine a tipului de problemă neurologică cu care pacientul se confruntă, fie că este vorba de un accident vascular cerebral, sângerare sau tumoare.

Durata edemului cerebral

Durata edemului cerebral va varia în funcție de individ, de cauza umflării creierului și de planul de tratament. Pacienții care se confruntă cu umflarea creierului trebuie monitorizați îndeaproape în primele 48 până la 72 de ore după leziune sau infecție. Viteza cu care un pacient primește tratament poate scurta timpul de recuperare și poate îmbunătăți rezultatul.

Ce tratament este indicat

Edemele cerebrale necesită îngrijiri medicale imediate pentru a reduce riscul de deces. Tratamentul depinde de edem și include:

Medicamente: Pentru a diminua umflarea creierului și pentru a scădea riscul apariției de cheaguri de sânge.

Operația: În cazuri grave, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a scădea presiunea intracraniană.

Hipotermia: Această formă de terapie presupune scăderea temperaturii corpului, ceea ce poate reduce umflarea creierului.

Osmoterapie: Implică utilizarea de medicamente pentru a elimina fluidul în exces, ajutând la creșterea fluxului de sânge către creier și reducerea presiunii intracraniene.

Odată ce edemul cerebral a fost diagnosticat, medicul poate ajuta la ameliorarea presiunii prin:

Menținerea patului de spital la 30 sau 45 de grade. Potrivit specialiștilor, atunci când capul este în aceeași poziție cu restul corpului, poate crește presiunea în creier, așa că este indicat să fie ridicat capul.
Menținerea temperaturii normale a corpului cu antipiretice;
Menținerea unui mediu calm cu iluminare scăzută pentru a se evita agitația;
Monitorizarea nivelului de lichide și electroliți:
Administrarea de anticonvulsivante pentru prevenirea convulsiilor;
Prescrierea de analgezice pentru a diminua disconfortul;
Administrarea blocajelor neuromusculare;
Oferă terapie hiperosmolară.

Complicațiile edemului cerebral

Dacă este lăsat netratat, edemul cerebral poate duce la leziuni permanente ale creierului sau poate duce la o gamă largă de complicații. Acestea includ:

Pierderea vederii
Dureri de cap
Atrofie cerebrală
Declin cognitiv
Stare psihică alterată
Depresie
Tulburări de somn
Epilepsie
Leziuni ale creierului ireversibile

Dovezile sugerează că leziunile cerebrale traumatice, una dintre principalele cauze ale edemului cerebral, expun oamenii la un risc mai mare de a dezvolta boala Alzheimer sau o altă formă de demență. Potrivit Asociației Alzheimer, adulții în vârstă cu antecedente de leziuni cerebrale traumatice moderate au un risc de 2,3 ori mai mare de a dezvolta boala Alzheimer decât cei fără antecedente de leziuni cerebrale.

Nu există dovezi care să sugereze că o leziune cerebrală traumatică ușoară este asociată cu demența, dar leziunile traumatice ușoare repetate, cum ar fi cele care apar în sporturi precum fotbalul, boxul și hocheiul, au fost legate de un risc crescut de encefalopatie traumatică cronică sau CTE. Simptomele CTE includ pierderea memoriei, confuzie, probleme în controlul impulsurilor, tulburări de judecată, agresivitate, depresie, anxietate, boala Parkinson. Aceste simptome pot începe la ani sau decenii după ultima leziune cerebrală traumatică.

Așa previi edemul cerebral!

Prevenirea edemului cerebral presupune luarea câtorva măsuri precum:

Folosirea unei căști când practicăm sport și când mergem pe bicicletă, pentru a preveni vătămările cerebrale neașteptate;
Menținerea sub control a tensiunii arteriale și a colesterolului, pentru a preveni bolile de inimă și accidentul vascular cerebral;
Purtarea centurilor de siguranță atunci când călătorim într-un autovehicul;
Evitarea fumatului, pentru a reduce riscul de accident vascular cerebral.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Library of Medicine - Management of acute ischemic stroke
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32054610/
Frontiers Cellular Neuroscience - Cerebral Edema Formation After Stroke: Emphasis on Blood–Brain Barrier and the Lymphatic Drainage System of the Brain
https://www.frontiersin.org/articles/10.3389/fncel.2021.716825/full#B136
Journal of Neuroanaesthesiology & Critical Care - Cerebral Oedema: Pathophysiological Mechanisms and Experimental Therapies
https://d-nb.info/1173047786/34

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...

Consumul de ardei iute reduce riscul de deces în urma unui atac de cord sau cerebral [studiu]

Noutăți în AVC

Medicină alternativă

Comentarii 0