Simptomele depresive pot slăbi funcția renală?

Într-un studiu la care au luat parte adulți cu funcție renală normală, cei care prezentau simptome depresive frecvente aveau un risc mai mare să experimenteze ulterior o scădere rapidă a funcției renale.

Depresia este o afecțiune frecventă la adulții de vârsta a doua și a treia și poate contribui la o varietate de probleme mentale și fizice. O persoană depresivă poate avea atât simptome psihice, cât și fizice și sociale. Semnele psihice ale depresiei includ tristețe continuă, lipsă de speranță, stimă de sine scăzută, sentimente de vinovăție, iritabilitate, lipsă de motivație și de interes pentru orice activități, senzație permanentă de anxietate și, în unele cazuri, gânduri suicidare.

Printre simptomele fizice ale depresiei se numără mișcarea și vorbirea într-un ritm mai lent, modificări ale poftei de mâncare sau ale greutății, constipație, dureri inexplicabile, lipsă de energie și apetit sexual scăzut, modificări ale ciclului menstrual și tulburări de somn. Simptomele sociale ale depresiei includ evitarea contactului cu prietenii și participarea la mai puține activități sociale, neglijarea hobby-urilor și intereselor personale și dificultăți în viața profesională precum și în viața de familie.

Cercetări anterioare au descoperit o legătură între simptomele depresive și scăderea rapidă a funcției renale la pacienții cu boli cronice de rinichi. Pentru a căuta o legătură potențială și la adulții cu funcție renală normală, o echipă de cercetători chinezi a examinat informații despre 4.763 de persoane cu rinichi sănătoși înscrise în studiul longitudinal China Health and Retirement (CHARLS).

Crezi ca suferi de depresie?

Legătura dintre simptomele depresive și funcția renală

La începutul studiului¹, 39% dintre participanți aveau simptome depresive severe și, în timpul unei monitorizări mediane de 4 ani, 260 (adică 6%) dintre participanți au prezentat un declin rapid al funcției renale. A existat o asociere semnificativă între simptomele depresive la începutul studiului și scăderea rapidă a funcției renale în timpul urmăririi. Participanții cu simptome depresive frecvente au fost de 1,4 ori mai predispuși să treacă printr-un declin mai rapid al funcției renale față de participanții cu simptome depresive rare.

Boala renală cronică este un factor de risc principal pentru boli cardiovasculare, insuficiență renală și mortalitate la nivel mondial. În plus, anumite cercetări arată că boala renală cronică poate fi asociată și cu riscul de demență, în sensul că funcția renală redusă este legată de dezvoltarea demenței. Prin urmare, identificarea factorilor de risc modificabili poate reduce povara uriașă bolii renale cronice și complicațiile asociate acesteia, conducând la prevenire și la detectarea precoce.

Potrivit autorilor studiului, deși lucrarea de față nu arată cauzalitatea, a demonstrat că simptomele depresive frecvente au fost semnificativ asociate cu scăderea rapidă a funcției renale la adulții chinezi cu funcție renală normală. Dacă aceste date vor fi confirmate de cercetări mai aprofundate, ar putea reprezenta dovezile necesare pentru recomandarea combaterii simptomelor depresive ca modalitate de prevenire a bolii renale cronice.

Cine este la risc să dezvolte boală renală cronică?

Boala renală cronică apare atunci când rinichii unei persoane își pierd progresiv capacitatea de a filtra deșeurile din sânge și de a elimina fluidele. Deoarece mulți oameni nu prezintă simptome până în etapele de agravare, se estimează că 90% dintre persoanele cu boli cronice de rinichi nu știu că le au.

Persoanele la risc să dezvolte boală renală cronică sunt cele care au:

Diabet

Diabetul este principala cauză a bolii renale cronice. Glicemia ridicată cauzată de diabet poate afecta vasele de sânge din rinichi. Aproape una din 3 persoane cu diabet zaharat are boală renală cronică.

Tensiune arterială crescută

Tensiunea arterială ridicată este a doua cauză principală a bolii renale cronice. La fel ca nivelul ridicat de glucoză din sânge, hipertensiunea arterială poate afecta vasele de sânge din rinichi. Aproape 1 din 5 adulți cu tensiune arterială crescută are boală renală cronică.

O boală de inimă 

Cercetările arată o legătură între afecțiunile renale și bolile de inimă. Persoanele cu boli de inimă prezintă un risc mai mare de boli de rinichi, iar persoanele cu boli de rinichi prezintă un risc mai mare de boli de inimă. Se fac în continuare studii științifice pentru a înțelege mai bine relația dintre bolile renale și cele de inimă.

Antecedente familiale de insuficiență renală

Dacă mama, tatăl, sora sau fratele unei persoane au insuficiență renală, persoana respectivă are un risc mare de a face o boală renală cronică. O persoană diagnosticată cu boală renală cronică trebuie să încurajeze membrii familiei să meargă la medic pentru a afla dacă sunt și ei la risc. 

De reținut că riscul de a dezvolta boli de rinichi crește odată cu înaintarea în vârstă. De asemenea, cu cât o persoană trăiește mai mult timp cu diabet zaharat, hipertensiune arterială sau boli de inimă, cu atât este mai probabil să dezvolte boli de rinichi.

Tratarea și gestionarea corectă a bolilor despre care am discutat pot reduce riscul de boală renală cronică. De asemenea, pentru prevenire este nevoie de adoptarea unui stil de viață sănătos: o alimentație cu multe legume și fructe, pâine integrală și proteine slabe (lactate slabe, pește, carne de pui, de curcan), activitate fizică regulată (30 de minute de mișcare în majoritatea zilelor săptămâniii), somn odihnitor, reducerea stresului, limitarea consumului de alcool și evitarea fumatului sau renunțarea la acest obicei nociv.

Care sunt factorii de risc pentru depresie?

Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări mentale, iar cercetările sugerează că este cauzată de o combinație de factori genetici, biologici, de mediu și psihologici. Depresia poate apărea la orice vârstă, inclusiv la adolescenți și la copii, dar de multe ori începe la maturitate. Multe tulburări cronice de dispoziție și anxietate la adulți încep ca niveluri ridicate de anxietate la copii.

Depresia, în special cea de la vârsta a doua sau a treia, poate să apară împreună cu alte afecțiuni grave, cum ar fi diabetul, cancerul, bolile de inimă și boala Parkinson. Aceste boli sunt adesea mai grave atunci când este prezentă și depresia. Uneori, medicamentele luate pentru aceste boli pot provoca reacții adverse care contribuie la depresie.

Factorii de risc pentru depresie includ, deci, antecedente personale sau familiale de depresie, schimbări majore de viață, traume sau stres, precum și anumite boli fizice și medicamente.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CJASN - Association of Depressive Symptoms with Rapid Kidney Function Decline in Adults with Normal Kidney Function
https://cjasn.asnjournals.org/content/16/6/889
1. Studiul „Association of Depressive Symptoms with Rapid Kidney Function Decline in Adults with Normal Kidney Function”, apărut în CJASN, 2021, DOI: 10.2215/CJN.18441120, autori: Zhuxian Zhang, Panpan He et al.
NHS - Symptoms - Clinical depression
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/clinical-depression/symptoms/
NIH - What Is Chronic Kidney Disease?
https://www.niddk.nih.gov/health-information/kidney-disease/chronic-kidney-disease-ckd/what-is-chronic-kidney-disease#whois

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0