Depresia asociată cu anxietatea mărește semnificativ o zonă a creierului [studiu]

Cercetătorii au descoperit că depresia este legată de zone ale creierului care scad în dimensiuni, dar când depresia este asociată cu anxietatea, o zonă a creierului devine semnificativ mai mare.

Un studiu¹ recent, publicat în Journal of Psychiatry and Neuroscience, a analizat peste 10.000 de persoane pentru a afla care sunt efectele depresiei și anxietății asupra volumului creierului.

Pe de o parte, studiul arată că depresia are un impact pronunțat asupra hipocondrului, partea creierului legată de memorie și învățare, pe care o micșorează. Pe de altă parte, rezultatele studiului au arătat că atunci când depresia și anxietatea apar împreună, această combinație de afecțiuni duce la o creștere a dimensiunii părții creierului asociată cu emoțiile, și anume amigdala.

Anxietatea scade efectul depresiei asupra volumului creierului 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Multe studii privind efectul depresiei asupra creierului nu țin cont de faptul că persoanele care suferă de depresie se confruntă adesea și cu anxietatea, observă echipa de cercetare. Depresia este cea mai debilitantă tulburare la nivel mondial, iar multe persoane se confruntă în prezent fie cu depresia, fie cu anxietatea, fie cu ambele.

Studiul de față a descoperit că persoanele care suferă doar de depresie au volume cerebrale mai mici în multe zone ale creierului, în special hipocampul, lucru care devine si mai relevant mai târziu în viață, deoarece un hipocamp mai mic este un factor de risc pentru boala Alzheimer si poate accelera dezvoltarea demenței.

O constatare deosebit de importantă a acestei cercetări este că participanții la studiu care se confruntau atât cu depresia, cât și cu anxietatea au avut o contracție mai mică în multe zone ale creierului și chiar o creștere a amigdalei. Acest lucru indică faptul că adevăratul efect al depresiei asupra creierului a fost subestimat din cauza unui efect opus în amigdală.

Anxietatea scade efectul depresiei asupra volumului creierului cu trei procente în medie - ascunzând oarecum efectele adevărate de reducere a depresiei, afirmă cercetătorii. Este nevoie de mai multe cercetări în ceea ce privește modul în care anxietatea scade efectele depresiei, dar, în ceea ce privește amigdala, poate că anxietatea duce la supraactivitate, concluzionează aceștia.

Care sunt mecanismele moleculare ale depresiei

Un alt studiu², realizat în Finlanda, relevă modul în care simptomele care indică depresia și anxietatea sunt legate de modificările funcției creierului la persoanele sănătoase. Echipa de cercetare a arătat că sistemul opioid din creier este conectat la schimbările de dispoziție asociate cu depresia și anxietatea.

Cele două afecțiuni sunt de obicei asociate cu o stare de spirit scăzută și cu o scădere a experiențelor plăcute. Opioidele reglează sentimentele de durere și de plăcere în creier. Noul studiu arată că simptomele asociate cu depresia și anxietatea sunt legate de modificările sistemului opioid al creierului la persoanele sănătoase.

Oamenii de știință au observat că erau cu atât mai puțini receptori opioizi în creierul unei persoane cu cât simptomele de depresie și anxietate erau mai multe. Acești receptori sunt influențați atât de creier, cât și de opiacee. Atât sistemul opioid al creierului cât și opiaceele pot regla dispoziția unei persoane afectate de depresie și anxietate. Conform acestor rezultate, medicamentele care au un efect asupra sistemului opioid pot fi de folos în tratamentul depresiei, concluzionează autorii studiului.

Cum să gestionezi depresia

Depresia este o afecțiune serioasă, de multe ori subestimată. Ce poți face pentru a încerca să o gestionezi?

Ține legătura cu cei dragi
Nu te retrage din viață și gândește-te că socializarea îți poate îmbunătăți starea de spirit. Multe persoane depresive evită interacțiunile cu cei din jur, însă menținerea legăturii cu persoanele dragi înseamnă și să ai cu cine să vorbești când te simți demoralizat.  

Fii mai activ fizic
Deși persoanele depresive nu au tragere de inimă să facă mișcare, o formă de exercițiu este cât se poate de benefică. Există dovezi științifice că exercițiul fizic poate fi de ajutor pentru îmbunătățirea stării de spirit. Dacă nu te-ai antrenat de ceva vreme, începe cu ceva ușor ( de exemplu, plimbă-te câte 20 de minute în fiecare zi). 

Infruntă-ți temerile
Nu evita lucrurile care ți se par dificile. Când oamenii se simt demoralizați sau neliniștiți la un nivel profund, uneori evită să stea de vorbă cu alte persoane și chiar să iasă din casă. Unii pot avea dificultăți în a face lucruri simple, precum a conduce mașina sau a călători. Dacă acest lucru începe să ți se întâmple, abordarea directă a acestor situații îți va fi de folos.

Nu bea prea mult alcool
Pentru unii oameni care suferă de depresie, alcoolul poate deveni o problemă. Aceștia pot fi tentați să bea mai mult decât e normal ca o modalitate de a face față emoțiilor sau de a ascunde ceea ce simt, sau pur și simplu pentru a-și umple timpul. Însă alcoolul nu doar că nu ajută la rezolvarea problemelor, ci, dimpotrivă, face ca persoana afectată de depresie să se simtă și mai deprimată.

Adoptă o dietă cât mai sănătoasă
Persoanele care se confruntă cu depresia fie nu pot să mănânce deloc, și atunci riscă să devină subponderale, fie găsesc confort în mâncare și atunci se pot confrunta cu kilogramele în plus. Antidepresivele pot afecta, de asemenea, pofta de mâncare. Dacă te preocupă pierderea în greutate, creșterea în greutate sau modul în care antidepresivele afectează apetitul, cere sfatul medicului de familie. Poți să încerci, de asemenea, cu acordul medicului, unele suplimente alimentare pe bază de plante (roiniță, valeriană, floarea pasiunii) care ți-ar putea fi de ajutor în combaterea simptomelor depresiei. 

Traiul cu depresia nu este ușor, așa că, dacă nu reușești să o gestionezi singur și nici cu ajutorul persoanelor dragi din viața ta, ia în calcul și ajutorul unui psihoterapeut.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIH - Volumetric brain differences in clinical depression in association with anxiety: a systematic review with meta-analysis
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32726102/
1. Studiul „Volumetric brain differences in clinical depression in association with anxiety: a systematic review with meta-analysis”, apărut în Journal of Psychiatry and Neuroscience, 2020 Jul 29;45(5):190156. doi: 10.1503/jpn.190156, autori: Daniela A Espinoza Oyarce et al.
Nature - Lowered endogenous mu-opioid receptor availability in subclinical depression and anxiety
https://www.nature.com/articles/s41386-020-0725-9
2. Studiul „Lowered endogenous mu-opioid receptor availability in subclinical depression and anxiety”, apărut în Neuropsychopharmacology (2020). DOI: 10.1038/s41386-020-0725-9, Lauri Nummenmaa et al.

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0