Principii generale de tratament in colita ulcerativa

Colita ulcerativă este o boală tot mai întâlnită, dar poate avea deseori manifestări nespecifice. Medicul gastroenterolog va institui diagnosticul de colită ulcerativă după ce a exclus alte posibile diagnostice și cauze ale simptomelor și va indica un tratament adecvat. Tratamentul colitei presupune și medicamente, dar și schimbări în stilul de viață, așa cum vom discuta în cele ce urmează.

Colita ulcerativă afectează milioane de oameni la nivel mondial, cu o prevalență și incidență variabilă în diferite regiuni - ratele mai înalte se observă în Europa și America de Nord. Studiile indică o incidență crescută a bolii în țările dezvoltate comparativ cu cele în curs de dezvoltare, sugerând posibile legături cu stilul de viață occidental, dieta dezechilibrată și alți factori de mediu.

Persoanele cu colită ulcerativă au un risc crescut de cancer colorectal comparativ cu populația generală, riscul crescând și mai mult odată cu durata și severitatea bolii. Pe lângă cancerul colorectal, colita ulcerativă poate duce și la alte complicații, cum ar fi megacolonul toxic și perforația intestinală, deși acestea sunt mai rare. Progrese în cercetare oferă noi opțiuni de tratament și înțelegere a patogenezei bolii, sugerând o abordare mai personalizată a gestionării colitei ulcerative în viitor.

RECOMANDĂRILE EXPERȚILOR DOC

Colita, o boală cu perioade active și perioade de remisie

Colita ulcerativă poate apărea la orice vârstă, dar are două vârfuri de incidență: între 15 și 30 de ani și apoi din nou între 50 și 70 de ani. Majoritatea pacienților răspund bine la tratamentul inițial cu medicamente, cum ar fi aminosalicilații, corticosteroizii și agenții biologici, dar unii pot necesita intervenții chirurgicale pe parcursul bolii. Aproximativ 15-30% dintre pacienții cu colită ulcerativă necesită colectomie la un moment dat în cursul vieții lor, conform diferitelor studii.

Tratamentul colitei ulcerative este igienico-dietetic, medicamentos și chirurgical. Mai multe medicamente sunt eficiente în tratarea acestei afecțiuni. Tratamentul pe care este necesar să îl urmeze un pacient depinde de severitatea bolii. Colita ulcerativă este marcată, ca și alte boli cronice, de perioade de exacerbări și remisiuni.

În timpul exacerbărilor, starea de sănătate a pacientului se agravează, și, prin urmare, există semne clinice de boală. În timpul remisiei, starea pacientului se îmbunătățește și acesta se întoarce la o viață normală.

Foarte important, însă, este să fie monitorizate perioadele de exacerbare și remisiune la fiecare pacient și să se urmărească ce anume declanșează simptomele - nerespectarea tratamentului, o alimentație nepotrivită etc. Perioadele de remisiune pot dura destul de mult timp dacă pacientul are grijă să urmeze îndeaproape recomandările medicului curant.

Tratamentul colitei poate să difere de la un pacient la altul

Există mai multe clase de medicamente pentru a controla colita ulcerativă. Același tratament nu este potrivit tuturor pacienților, astfel încât poate dura ceva timp până ce medicația potrivită fiecăruia va fi găsită de către medicul curant. De asemenea, deoarece medicamentele au și reacții adverse serioase, este necesar ca medicul să pună în balanță riscurile și avantajele pentru fiecare pacient.

Uneori, schimbările în alimentație și în stilul de viață pot ajuta pacientul să își controleze simptomele și să prelungească perioada de remisiune a bolii. Unele alimente ar trebui evitate, deoarece pot duce la acutizări ale bolii. Deși s-a demonstrat faptul că stresul nu determină apariția bolilor inflamatorii intestinale, acesta poate, însă, agrava simptomele lor. Renunțarea la fumat este necesară pentru a diminua severitatea simptomelor.

În formele ușoare și medii, tratamentul e posibil în condiții de ambulator. Spitalizarea este indicată doar în cazuri severe de boală. Deoarece colita ulcerativă crește riscul de cancer de colon, sunt necesare controale periodice, în funcție de localizarea bolii și de vechimea acesteia, pentru a depista din timp o astfel de complicație. De reținut că este necesară o bună colaborare între medic și pacient pentru a controla eficient simptomele colitei ulcerative.

Tratamentul clasic în colita ulcerativă

În colita ulcerativă se indică următorul tratament clasic:

imunosupresoare;
antiinflamatoare;
corticosteroizi;
antibiotice;
antidiareice;
calmante;
intervenție chirurgicală.

Administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene (ibuprofen sau naproxen, aspirină) poate agrava simptomele colitei ulcerative, iar pentru reducerea durerilor abdominale se poate administra paracetamol la indicația medicului.

Glucocorticoizii sistemici, cum ar fi metilprednisolon, prednisolon sau dexametazonă se folosesc frecvent în tratamentul colitei ulcerative, iar corticosteroizii pe cale intravenoasă se administrează doar în cazuri severe, la indicația medicului.

Medicamentele

Tratamentul colitei începe de obicei cu medicamente, acestea ajustându-se pe parcurs în funcție de răspunsul pacientului. Aminosalicilații - mesalazina, sulfasalazina - sunt prescriși atât pentru inducerea, cât și pentru menținerea remisiei în cazurile ușoare până la moderate. Pentru cazurile moderate până la severe sau pentru cele care nu răspund la aminosalicilați, sunt recomandați corticosteroizii, pe termen scurt.

Imunosupresoarele, cum ar fi azatioprina și 6-mercaptopurina, sunt folosite pentru pacienții care nu răspund la corticosteroizi sau au nevoie de steroizi în doze mari pentru a menține remisia. Inhibitorii factorului de necroză tumorală, cum ar fi infliximab, adalimumab și golimumab sunt opțiuni pentru pacienții cu boală moderată până la severă care nu au răspuns la tratamentele convenționale. Alte medicamente biologice, precum inhibitori ai integrinelor (vedolizumab) și inhibitori ai interleukinei-12/23 (ustekinumab) sunt prescrise pentru cazurile care nu răspund la alte tratamente.

Intervenția chirugicală

Chirurgia este indicată în colita ulcerativă numai după eșecul tratamentului medicamentos. În general, boala poate fi ținută sub control cu ajutorul medicației și poate intra chiar în remisie, așa cum am discutat.

Protectomia, intervenția chirurgicală care constă în ablația colonului și a sfincterului anal, este singura metodă de vindecare a colitei ulcerative. În funcție de extinderea și gravitatea colitei ulcerative, în urma intervenției, se recurge la una din două proceduri:

Ileostomia - constă în legarea ileonului (porțiune a intestinului subțire) de un orificiu în abdomen pentru a permite evacuarea conținutului intestinal,
anastomoza ileoanală - unde este îndepărtat colonul, dar se păstrează anusul și mușchii externi ai rectului. Ileonul este legat de rect formându-se rezervorul ileal, unde se acumulează fecale înainte de a fi evacuate. În cazul inflamației rezervorului ileal, tratamentul constă în administrarea de antibiotice.

Alimentația

Alimentația este cel mai bun aliat în lupta împotriva simptomelor acestei afecțiuni, de aceea e foarte important ca pacientul să aibă o dietă zilnică optimă cu:

limitarea consumului de lactate, alimente cu multe fibre sau picante, cofeină, alcool;
consumul de alimente cu un conținut scăzut de grăsimi;
consumul multor lichide;
mese dese și cu porții mici (recomandabil 5‑6 mese pe zi);
suplimente cu fier: ca urmare a sângerărilor de la nivelul intestinului, persoanele afectate pot suferi de anemie, de aceea este indicată suplimentarea cu fier.

Alimentația pacienților cu colită ulcerativă vizează corectarea malnutriției din punct de vedere al numărului de calorii și al micronutrienților.

Cum ar trebui să se alimenteze pacientul cu colită ulcerativă?

Alimentația pentru cineva cu colită ulcerativă poate varia considerabil de la o persoană la alta, în funcție de simptomele și toleranțele individuale. Nu există o dietă universală, dar există câteva principii generale care pot ajuta la gestionarea simptomelor și la menținerea unei nutriții adecvate. Important este să se ajusteze dieta în funcție de faza bolii: perioada de acutizare (când simptomele sunt active) și remisie (când simptomele sunt reduse sau absente).

Alimentația în timpul puseelor de boală

Scopul tratamentului colitei prin alimentație este de a reduce simptomele, cum ar fi diareea, durerea abdominală și sângerările, și de a preveni deshidratarea. Alimente de evitat sau de limitat ar fi:

Alimente bogate în fibre insolubile, cum ar fi fructele cu coajă, legumele crude, cerealele integrale;
Alimente grase sau prăjite, care pot stimula prea tare tranzitul intestinal;
Produse lactate, dacă sunt semne de intoleranță la lactoză;
Alimente și băuturi care pot irita intestinul, cum ar fi alcoolul, cafeaua și băuturile carbogazoase;
Alimente picante sau foarte condimentate.

Alimentele recomandate pentru consum ar fi:

Alimente bogate în proteine ușor de digerat, cum ar fi carne de pui sau pește, fiartă ori la grătar;
Carbohidrați simpli, cum ar fi orezul alb, pastele făinoase, pâinea albă;
Legume fierte și fructe coapte sau compoturi fără coajă sau semințe;
Supă de legume pentru hidratare și săruri minerale.

În perioada de remisie a bolii

Când pacientul este în remisie, scopul este de a menține o nutriție echilibrată și sănătoasă. Astfel, pacientul va încerca să încorporeze cu atenție o varietate mai largă de alimente:

Încercarea treptată a reintroducerii fibrelor solubile pentru a vedea cum reacționează corpul;
Încercarea unor cantități mici de cereale integrale, pentru a se observa dacă sunt tolerate;
Introducerea în cantități mici a lactatelor cu conținut scăzut de lactoză sau a produselor fără lactoză, dacă este cazul;
Menținerea unei hidratări adecvate și a unui aport suficient de calciu, fier, și vitamine, în special dacă anumite grupuri de alimente sunt limitate.

Sfaturi generale pentru alimentație

Mese mici și frecvente, deoarece ajută la reducerea stresului asupra sistemului digestiv;
Monitorizarea reacțiilor la anumite alimente, prin ținerea unui jurnal alimentar, poate fi utilă pentru a identifica alimentele declanșatoare ale simptomelor.
Consultarea unui dietetician, deoarece acesta poate oferi recomandări personalizate și poate ajuta la elaborarea unui plan nutrițional echilibrat pentru pacientul cu colită ulcerativă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - Ulcerative Colitis
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10351-ulcerative-colitis
The Lancet - Ulcerative colitis
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(23)00966-2/abstract
Studiul „Ulcerative colitis”, apărut în The Lancet, VOLUME 402, ISSUE 10401, P571-584, AUGUST 12, 2023, DOI:https://doi.org/10.1016/S0140-6736(23)00966-2, autori: Catherine Le Berre et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...