Totul despre Alzheimer

Boala Alzheimer este cea mai comuna forma de dementa, cu caracter ireversibil, care afecteaza capacitatea unei persoane, de regula trecuta de 65 de ani, de a-si utiliza in mod normal memoria, gandirea, concentrarea si judecata logica, afectand puternic in timp posibilitatea unei persoane de a efectua activitatile zilnice normale.

Familia si persoanele apropiate resimt instalarea afectiunii Alzheimer si mai ales daca traiesc cu cineva bolnav de Alzheimer trebuie sa-si construiasca o baza solida de intelegere a bolii, pentru ca boala afecteaza starea de spirit si comportamentul unei persoane, care pot deveni chiar agresive si total schimbate.

Cum se manifesta aceasta afectiune

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Dificultatile de memorie si modificarile de comportament pot fi semnele timpurii ale instalarii bolii Alzheimer. Pacientul prezinta probleme de gandire si invatare, vorbire si exprimare, dar si de planificare a activitatilor.

Persoanele care sufera de Alzheimer sunt de multe ori capricioase, agitate, semne care se traduc prin faptul ca boala afecteaza aproape toate aspectele legate de functionarea creierului, inclusiv de personalitate, precum si capacitatea de a efectua activitatile cotidiene.

Varsta este unul dintre cei mai importanti factori de risc pentru boala Alzheimer. Procentul persoanelor care sufera de boala Alzheimer se dubleaza la fiecare 5 ani dupa varsta de 65 de ani. Femeile sunt mai susceptibile de a dezvolta boala decat barbatii o explicatie posibila fiind si faptul ca femeile traiesc mai mult.

 

 

Persoanele care au un frate, sora sau mama care sufera de boala Alzheimer au sanse mai crescute de a dezvolta boala; in aproximativ 3 % din cazuri s-a dovedit o legatura genetica dovedita. Ereditatea joaca un rol mult mai mare in debutul precoce (inainte de 65 de ani) de Alzheimer.

 

Simptomele in Alzheimer

Cele mai frecvent intalnite simptome sunt:

  • Pierderi si tulburari de memorie
  • Modificari in starea de spirit sau de comportament
  • Modificari de personalitate
  • Repetarea acelorasi idei
  • Pierderea initiativei
  • Dificultati in realizarea sarcinilor familiare
  • Probleme cu limbajul si exprimarea
  • Dezorientarea in spatiu si timp
  • Diminuarea sau judecata slaba
  • Dificultati in gandirea abstracta
  • Modificari in mers
  • Ratacirea lucrurilor obisnuite, dar si a celor importante

 

 

Adesea, simptomele Alzheimer sunt subtile la inceput. Boala debuteaza cu cu pierderi de memorie usoara, modificari usoare ale comportamentului si cresterea gradului de confuzie. In cele din urma, bolnavii uita numele membrilor familiei si a obiectelor folosite de altfel, de zi cu zi.

Implicatii fianciare si juridice

Un semn precoce al bolii Alzheimer este incapacitatea de a a-si gestiona corespunzator finantele, iar acest lucru se agraveaza pana cand o persoana are probleme cu recunoasterea cifrelor. Familia trebuie sa ia in serios problema inca de la primele semne ale bolii, intrucat in fazele initiale ale bolii, bolnavul isi pierde capacitatea corecta de a evalua banii si pot face cheltuieli nesabuite, datorii, sa vanda obiecte foarte valoroase pe sume derizorii sau sa semneze acte, pe care in mod normal un mod cu capacitatea de discernament neafectata, nu le-ar face.

Din nefericire, la noi in tara legislatia nu este complet adaptata acestor situatii, iar procedurile de contestare ulterioara in justitie sau de acordare a tutelei familiei, in prezenta pierderii capacitatii de a judeca logic, sunt anevoioase si greoaie, necesita rapoarte ale comisiilor medicale, iar in justitie termenele sunt foarte lungi, ajungandu-se la un an.

Serviciile medicale si de asistenta medico-sociala a pacinetilor cu dementa sunt foarte slab reprezentate la noi in tara, institutiile de profil au locuri extrem de limitate si sunt pline pana la refuz, astfel ca intreaga povara de sustinere a pacientului revine familiei. Intrucat pacientii nu pot fi lasati nesupravegheati din cauza riscului accidentarii sau provocarii de drame( uita sa inchida robinetul, nu mai stiu sa aprinda focul si lasa gazele deschise etc) si necesita ingrijire specifica persoanelor dependente( nu se mai pot hrani sau spala singuri, necesita "pampers" etc) familia trebuie sa angajeze in particular diversi ingrijitori sau sa apeleze la clinici particulare, unde spitalizarea costa in medie intre 75 - 130 de lei zi, plus diverse investigatii, consult de specialitate, tratamente complementare.

Dezorientarea este un alt semn precoce al bolii Alzheimer, manifestata prin incapacitatea de a conduce sau de a localiza locuri familiare, posibila ratacire la intoarcerea acasa sau incapacitatea de a gasi baia in casa unui prieten apropiat sau unei rude. Dupa un timp, ei se pot regasi in situatia de a se simti pierduti intr-un mediu familiar. O problema importanta este ratacirea pe strada a acestor pacienti, bolnavul pleaca fara a stii sa se mai intoarca, se poate urca in mijloace de transport la intamplare. Acesta este si unul dintre motive pentru care multe institutii medicale obisnuite refuza internarea acestora, din cauza ca nu-si pot asuma responsabilitatea lor. Acasa trebuie avut grija ca usile sau poarta de la casa sa fie permanent incuiata, iar bolnavii sa nu fie lasati singuri mult timp. 

Tezaurizarea poate fi un semn precoce al bolii Alzheimer. Elemente cum ar fi cumpararea continuu de aceleasi lucruri pe care le au deja, cum ar fi hartia igienica, pasta de dinti, sampon etc., poate fi un semn de Alzheimer sau dementa, dar si de insuficienta renala cu afectare cognitiva sau probleme de hipotiroidie grava.

Si schimbarile de personalitate pot fi un semn precoce al bolii Alzheimer. De exemplu, grijile si preocuparea excesiva si constanta despre bani, formularea de acuzatii privind apropiatii sau cunoscutii ca i-ar fura sau ca oamenii ii barfesc "pe la spate". In timp, pacientii devin agresivi cu persoanele cele mai apropiate, fiind semnalate si gesturi de atac neasteptat.

Modificarile tipic comportamentale includ:

  • Modificari ale dispozitiei
  • Neincrederea in ceilalti
  • Incapatanarea crescuta
  • Retragerea sociala
  • Depresie
  • Anxietate
  • Agresivitate

 

Cauzele

Niciun factor unic nu a fost identificat ca fiind cauza bolii Alzheimer.

In prezent, oamenii de stiinta considera ca la baza declansarii bolii poat fi o combinatie de genetica, stil de viata si factori de mediu. Cauzele bolii Alzheimer nu sunt bine intelese si determinate.

 

 

Nici cauzele deteriorarii neuronale pana la moartea acestora nu sunt complet elucidate, dovezile sugereaza ca raspunzatoare poate fi prelucrarea anormala a proteinei beta-amiloid.  Structura de sprijin intern pentru celulele creierului depinde de functionarea normala a unei proteine ​​numite "tau". La persoanele cu Alzheimer, firele de proteine "​​tau" sunt modificate functional ceea ce ar putea afecta grav neuronii,

 

Factori de risc

Alzheimer afecteaza de obicei persoanele in varsta de 65 de ani, dar poate si pe cei mai tineri de 40 de ani. Mai putin de 5 la suta din persoanele intre 65 si 74 au Alzheimer. Pentru oamenii de peste 85 de ani acest procent ajunge la aproape 50%.

 

Complicatii

In boala Alzheimer avansata, oamenii isi pot pierde capacitatea de a avea grija de ei insisi. Acest lucru se poate face dintre ele mai predispuse la probleme de sanatate suplimentare, cum ar fi pneumonia. Dificultatile la inghitirea alimentelor si lichidelor pot provoca persoanelor cu Alzheimer aspirarea/inhalarea alimentelor sau bauturilor, ducand la blocarea cailor respiratorii ceea ce poate duce la pneumonie. Incontinenta urinara creste riscul de infectii ale tractului urinar si infectii mai grave.

In plus, persoanele cu Alzheimer isi pot pune viata in pericol prin cadere, provocand fracturi sau leziuni la nivelul capului, grave, cu risc mare de sangerare.

 

Diagnosticarea corecta

Medicii diagnosticheaza boala Alzheimer prin anumite teste. Cu toate acestea, boala Alzheimer pot fi diagnosticata cu acuratete completa numai dupa moarte, prin autopsierea creierului.

Exista si teste de sange care pot pune in evidenta boala sau distinge alte cauze ale unor simptome similare ori alte cauze posibile ale dementa, cum ar fi tulburari tiroidiene, intoxicatia cu metale grele sau deficientele de vitamine. Testarea genetica vizeaza prezenta apolipoproteinei E (apoE) regasita la majoritatea persoanelor cu dementa tip Alzheimer.

Testarea neuropsihologica efectueaza o evaluare mai larga de gandire si abilitatilor de memorie. Acest tip de de testare, care poate dura cateva ore, este deosebit de util in incercarea de a detecta Alzheimer si alte demente.

Scanarea imagistica poate fi in masura sa depisteze orice anomalii vizibile - cum ar fi cheagurile de sangerare, sau tumorile - care pot cauza semne si imagistica prin rezonanta. Rezonanta Magnetica foloseste undele radio si un camp magnetic puternic pentru a reproduce imaginile detaliate ale creierului. Intreaga procedura poate dura o ora sau mai mult. RMN-urile sunt nedureroase, dar unii oameni pot resimti simptomele de claustrofobie in timpul examinarii. Se urmareste atrofierea creierului si zonele specifice  modificate, la nivelul creierului frontal, parietal, hipotalamus etc.

Examinarea Positronica (PET) poate dezvalui zone ale creierului care ar putea fi mai putin active si masura densitatea de placilor de amiloid.

Computer tomografia (CT) utilizeaza razele X pentru a crea imagini in sectiune transversala ale creierului. Testul dureaza aproximativ 20 de minute.

 

Tratament

Nu exista niciun tratament care sa vindece boala Alzheimer, insa exista doua tipuri de medicamente care s-au dovedit eficiente in a incetini declinul cognitiv asociat cu boala Alzheimer. Inhibitorii de colinesteraza si care include donepezil (Aricept), rivastigmina (Exelon) si galantamina (Razadyne) - actioneaza prin imbunatatirea nivelurilor de neurotransmitatori in creier. Din pacate, inhibitorii de colinesteraza nu functioneaza pentru toata lumea, ci doar aproximativ pentru jumatate din pacienti si doar pentru o anumita perioada de timp.

Aceste medicamente au efecte secundare de care includ diaree, greata si voma.

Memantine (Ebixa) este primul medicament aprobat pentru a trata stadiile moderate pana la severe ale bolii Alzheimer, memantina (Ebixa) protejeaza celulele creierului de ravagiile cauzate de mesagerul chimic, glutamat. Namenda este adesea utilizat in asociere cu un inhibitor de colinesteraza. Efectele secundare cele mai frecvente sunt ametelile, agitatia si comportamentul delirant.

 

Viata pacientului acasa

Adoptarea unui stil de viata sanatos, cu suportul familiei, poate ajuta la temporizarea evolutiei bolii Alzheimer. Pentru ca Alzheimer este cel mai frecvent la persoanele cu varsta de peste 80 de ani, intarzierea debutului bolii ar putea creste de probabilitatea ca oamenii sa moara din alte cauze inainte ca boala Alzheimer sa apara.

Metinerea unei greutatati normale si o dieta sanatoasa ar putea reduce riscul de a dezvolta boala Alzheimer. Dieta mediteraneana este cea mai recomandata - consumul zilnic de fructe si legume, andive, rodie, salate, peste, carne alba in loc de cea rosie, cereale integrale, uleiuri vegetale, mai ales uleiul de masline, proteinele vegetale, cum ar fi fasolea, nautul, lintea, ciupercile, nucile si alte oleaginose.De asemenea, acestor pacineti le sunt recomandate fructele de padure, in special afinele. Practicarea zilnica a miscarii si exercitiile fizice regulate au fost asociate cu o incidenta mai mica a bolii. Unele cercetari arata ca atat exercitiile fizice, dar si cele mentale, de invatare in domenii noi, dezlegarea de rebus, sudoku, sah pe tot parcursul vietii, pot promova cresterea sinapselor suplimentare, conexiunile dintre neuroni si intarzie debutul bolii, insa nu exista nici o modalitate dovedita stiintific pentru a preveni debutul bolii Alzheimer.

 

Cercetari clinice

In prezent se desfasoara mii de cercetari clinice care vizeaza gasirea optiunilor terapeutice pentru tratarea sau incetinirea bolii.

Vaccinul dezvoltat in ultimii ani de catre  cercetatori lar putea fi utilizat pentru tratarea celor diagnosticati pentru antrenarea sistemului imunitar pentru a recunoaste si combate depozitele de amiloid prin producerea de anticorpi specifici. Metoda se cheama imunoterapie activa si asa cum am mai scris si noi, un grup de cercetatori elvetieni au efectuat un studiu experimental prin care au implantat o capsula biactiva capabila sa produca anticorpi ce ataca acumularile de beta amiloid. Studiile sunt in plina cercetare.

Primele rezultate sunt promitatoare, insa 6% dintre pacienti au dezvoltat un proces de encefalita grava. In prezent este in curs un studiu cu un vaccin mai putin toxic, de tip .

Tramiprosat - mentine solubilitatea beta-amiloidului pentru a preveni acumularea de placi toxice.

R-flurbiprofen - un modulator al enzimei gamma-secretaza, se pare ca induce reducerea productiei de beta-amiloid toxic

 

Tratamente alternative

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Se fac recomndari cu privire la consumul de ulei de cocos, rodie, extracte din funze de Ginkgo-biloba, sau piracetam, piriton, phosphatidyl colina, huperzina A, insa efectele acestora asupra incetinirii evolutiei bolii sau prevenirea  ei, nu au au fost fundamentate stiintific.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0