Mituri despre afecțiunea ficatului gras
Boala ficatului gras poate afecta pe oricine. Dar există câteva mituri populare care merită dezbătute și analizate.
Boala ficatului gras, cunoscută și sub numele de steatoză hepatică, este o afecțiune caracterizată prin acumularea de grăsime în exces în ficat. De multe ori simptomele sunt ușor de ignorat sau nu se manifestă deloc. Ocazional, pacientul diagnosticat cu steatoză poate resimți oboseală sau durere în partea dreaptă a abdomenului. Complicațiile steatozei hepatice sunt serioase și pot include varice esofagiene, ciroză și cancer hepatic. Mulți oameni sunt dezinformați cu privire la boala ficatului gras sau încă mai cred miturile din popor legate de această afecțiune. Iată doar câteva mituri:
Ficatul gras apare doar la alcoolici
Greșit! Indiferent dacă consumi sau nu alcool, tot ai șanse să dezvolți afecțiunea numită ficat gras non-alcoolic. Cei care consumă alcool au într-adevăr șanse mai mari de a dezvolta steatoză hepatică, dacă depășesc doza zilnică recomandată. Specialiștii consideră că 2 pahare de vin (a câte 125 ml fiecare) pe zi reprezintă o limită sigură, în total nu mai mult de 14 pahare pe săptămână. În alte concentrații de alcool, această limită se traduce prin jumătate de halbă de bere sau un singur pahar de lichior sau alcool tare.
Dar există și alți factori de risc pentru steatoza hepatică. O dietă cu conținut ridicat de grăsimi saturate și zahăr poate cauza această afecțiune, pe lângă multe altele. Persoanele obeze sau care au diabet au cu 30% mai multe șanse de a dezvolta ficat gras decât persoanele sănătoase.
Alți factori de risc includ istoricul familial de steatoză hepatică, consumul crescut de medicamente pe bază de corticosteroizi, sarcina (mai rar) și pierderea prea rapidă în greutate. Ficatul gras non-alcoolic se dezvoltă uneori atunci când ficatul lucrează din greu să descompună grăsimile, caz în care se inflamează. Printre simptomele steatozei de acest gen se numără greața, vărsăturile, durerea abdominală și icterul (pielea devine mai galbenă). Netratată, steatoza poate duce la cicatrici permanente pe suprafața ficatului și insuficiență hepatică.
Ficatul gras nu este o afecțiune gravă
Ficatul gras, după cum sugerează și numele, este caracterizat prin acumularea de grăsime în ficat, peste 5% din mărimea totală a organului. Multe persoane cu ficat gras nici nu știu că au afecțiunea, întrucât simptomele sunt subtile sau nu se manifestă deloc. Dar dacă rămâne netratat, ficatul gras poate duce la consecințe serioase.
Ficatul gras poate crește riscul de afecțiuni mai grave, inclusiv ciroză (cicatrizarea ficatului), boli hepatice sau cancer la ficat. Acest lucru se datorează faptului că acumularea de grăsime dăunează celulelor hepatice și provoacă inflamații.
Ficatul este singurul organ din corp care se poate regenera, prin înlocuirea celulelor vechi deteriorate cu altele noi. Pe măsură ce ficatul încearcă să elimine celulele de grăsime, se acumulează țesut cicatricial. Acest lucru îngreunează transportul de nutrienți în corp, rol asigurat de ficat, și duce la creșterea presiunii arteriale. Posibilele complicații ale steatozei hepatice includ sângerare internă, cancer hepatic, diabet, insuficiență renală, și insuficiență hepatică.
Boala ficatului gras nu se poate trata
Din contră, steatoza hepatică, atat cea alcoolică, dar și cea non-alcoolică, este complet reversibilă. Deși nu există tratament medicamentos specific pentru boala ficatului gras, anumite suplimente alimentare și un stil de viață sănătos pot aduce beneficii semnificative.
De aceea, este important să renunți la consumul de alcool în exces, deși cel mai bine ar fi să faci o pauză de câteva luni. Acest lucru va permite celulelor ficatului să se regenereze și să elimine moleculele de grăsime, întrucât alcoolul conține și hepatotoxine care îi îngreunează procesele.
Dieta echilibrată, lipsită de zahăr și grăsimi saturate va asigura reluarea funcțiilor ficatului. Încorporează mai multe fructe și legume proaspete în dietă, dar și surse de grăsimi sănătoase precum Omega 3 (care se regăsește în peștele gras, nuci și semințe). Sportul este de asemenea important, întrucât va consuma din rezervele de lipide de pe ficat pentru a asigura energie mușchilor.
Unele studii 1 arată că suplimentele cu vitamina E ar putea ajuta la detoxifierea ficatului, prin acțiunea lor antiinflamatoare și antioxidantă. Mai este încă nevoie de mai multe studii pentru un verdict clar, dar datele par promițătoare. Poți încerca o varietate de ingrediente naturale validate de unii cercetători pentru abilitățile hepato-protectoare: anghinarea, usturoiul, ceaiul verde, turmericul și spirulina. Orice tratament naturist pentru ficat ai alege, adresează-te mai întâi medicului pentru a te asigura că nu vor influența efectul altor tratamente medicamentoase pe care le urmezi.
Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul ”Common Misconceptions in Hepatology: Nonalcoholic Fatty Liver Disease”, publicat în Clinical Liver Disease, în 2019, autor Sujit V. Janardhan.
