Efectele excesului alimentar asupra ficatului gras

Steatoza hepatică, numită și boala ficatului gras, este produsă de acumularea de trigliceride, adică grăsimi, în celula hepatică. Supraîncărcarea trigliceridică este uneori însoțită de inflamația ficatului (prin creșterea transaminazelor), ceea ce poate determina apariția steatohepatitei, iar această boală poate duce, în timp, la apariția cirozei hepatice.  

Cauze și simptome

Steatoza hepatică se instalează odată ce nivelul de grăsime din ficat depășește 10% și poate fi de natură alcoolică, non alcoolică sau din alte cauze. Grăsimea se acumulează în ficat, de regulă, atunci când cantitatea de grăsimi consumată depășește puterea de metabolizare a acesteia de către ficat. În cazul steatozei alcoolice, ea este declanșată de un consum de peste 20 grame de alcool pur, pe zi, la femei, respectiv peste 30 grame de alcool pur, pe zi, la bărbați, pe o perioadă de minim 2 ani. 

Steatoza non alcoolică apare, de obicei, la pacienții care suferă de una sau mai multe caracteristici ale sindromului metabolic, și anume: obezitate, hipertensiune arterială, nivel crescut de colesterol/trigliceride serice, diabet zaharat. Deși nu există o cauză clară pentru predispoziția anumitor persoane la steatoza non alcoolică, alimentația incorectă și sedentarismul sunt adesea asociate cu boala. Un ficat sănătos lucrează activ la filtrarea și eliminarea toxinelor din organism, în timp ce un ficat afectat de grăsime nu își poate îndeplini activitatea cum trebuie, astfel încât acele toxine se acumulează în interiorul său, lucru care poate duce la alte boli, mai grave, precum cancerul de ficat.   

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Steatoza generată de alte cauze cuprinde ca factori declanșatori: hepatita cronică virală C, boala Wilson (genetică), ficatul gras acut în sarcină (incidență rară, în special la femeile supraponderale), anumite medicamente (amiodaronă, tamoxifen, metotrexat), boala Refsum sau sindromul Reye. 

Simptomatica ficatului gras este inexistentă, el fiind adesea descoperit în urma analizelor de rutină. Unele persoane, însă, pot resimți anumite simptome, precum stare de oboseală, ușoară durere în partea dreaptă, sub coaste, lipsa poftei de mâncare sau stare de greață. Pacientii cu steatoză hepatică avansată pot prezenta simptome de ciroză, precum: ascită, edeme sau icter.

Diagnostic și tratament

Având în vedere că steatoza hepatică este o boală esențial asimptomatică, un prim indicator relevant al acesteia sunt valorile crescute ale transaminazelor, ca urmare a analizelor de sânge. Diagnosticul se stabilește, însă, prin ecografie abdominală, care are sensibilitate de 85% și specificitate de 94% și este cea mai precisă metodă de diagnosticare a acestei boli, având o acuratețe mai mare față de CT și RMN.

În ceea ce privește tratamentul ficatului gras, un prim pas constă în stabilirea unei diete alimentare sănătoase, bogată în vitamine, minerale și antioxidanți, pentru a reduce concentrația de grăsime din ficat și stresul oxidativ, dar și pentru a repara carențele protein-calorice. Pentru persoanele supraponderale, cu ficat gras non alcoolic, un regim de slăbire se impune în primă fază. Astfel, este indicată o scădere în greutate de 0,5-1 kg pe săptămână, nu mai mult, deoarece o scădere bruscă în kilograme poate determina agravarea bolii. 

Dieta alimentară este însoțită de tratament medicamentos, în funcție de natura bolii și de istoricul medical al pacientului. De regulă, regimul alimentar este completat cu suplimente precum silimarina, acizii grași de tip omega-3 și vitamina E, care scad nivelul stresului oxidativ și cel al trigliceridelor. În cazul pacienților diabetici, sunt adesea recomandate unele medicamente precum pioglitazona sau rosuglitazona, care joacă rol dublu: cresc sensibilitatea la insulină și ajută în ameliorarea steatozei și/sau a steatohepatitei.

În boala ficatului gras alcoolic, un tratament benefic este cel cu metadoxină și silimarină, însoțit de o dietă bogată în nutrienți și antioxidanți. În cazul în care boala evoluează în ciroză hepatică, transplantul hepatic poate deveni necesar, atât timp cât pacientul îndeplinește anumite criterii, în special eliminarea completă a consumului de alcool (la pacienții cu ficat gras alcoolic). 

Măsuri de prevenire a steatozei hepatice  

Având în vedere faptul că steatoza hepatică este o boală cu prevalență crescută, este important să ne luăm anumite măsuri de precauție. Cea mai importantă măsură de prevenție constă într-o dietă alimentară echilibrată, bogată în nutrienți și cu un conținut scăzut de grăsimi. Astfel, pentru a preveni steatoza hepatica nonalcoolică este important să avem un regim alimentar bazat pe legume și fructe, fibre și carbohidrați nerafinați. 

Grăsimile și zahărul trebuie să se regăsească la finalul listei și să cuprindă proporția cea mai mică. Zahărul crește indexul glicemic, ceea ce stimulează producția de grăsime din ficat. De asemenea, este indicat să ne ferim, pe cât posibil, de alimentele procesate, deoarece și acestea afectează indexul glicemic. În ceea ce privește carnea, cea mai bună alternativă este carnea de pește, urmată de carnea de pui, în timp ce carnea roșie, care este bogată în grăsimi saturate, trebuie să apară cât mai rar în lista de cumpărături.

Consumul moderat de alcool este, de asemenea, foarte important în prevenirea ficatului gras alcoolic. Nu în ultimul rând, mișcarea zilnică, sub forma oricărui fel de activitate fizică, ne ajută atât în menținerea unei greutăți corporale optime, cât și în corectarea dislipidemiei (nivelul grăsimilor care ajung în sânge). 

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
https://www.healthline.com/nutrition/fatty-liver

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0