Greutatea mare la instalarea sarcinii, risc sporit de malformatii congenitale
Rezumat: Greutatea de la începutul sarcinii contează atât pentru sănătatea mamei, cât și pentru dezvoltarea fătului. Obezitatea maternă înainte de sarcină este asociată cu un risc mai mare pentru anumite malformații congenitale, inclusiv defecte de tub neural, unele malformații cardiace și despicături orofaciale.
Riscul absolut rămâne însă redus, iar majoritatea sarcinilor evoluează fără astfel de probleme. În timpul sarcinii, creșterea recomandată în greutate depinde de indicele de masă corporală de dinaintea concepției.
1. De ce contează greutatea la începutul unei sarcini?
2. Cum poate obezitatea maternă să influențeze dezvoltarea fătului?
3. Ce este o malformație congenitală și de ce apare?
a. Factori genetici și de mediu
b. Ce alți factori pot crește riscul de malformații?
4. Cât este normal să iei în greutate în sarcină?
a. Creșterea în greutate recomandată în funcție de greutatea de dinaintea sarcinii
b. Cât se ia în greutate în fiecare trimestru?
5. Ce riscuri mai poate avea greutatea prea mare în sarcină?
a. Diabet gestațional și hipertensiune
b. Preeclampsie, cezariană și complicații la naștere
6. Cum poate fi menținută o greutate sănătoasă în timpul sarcinii?
a. Alimentația echilibrată
b. Mișcarea și monitorizarea greutății
7. Concluzie
1. De ce contează greutatea la începutul unei sarcini?
Greutatea cu care o femeie începe o sarcină poate influența atât evoluția acesteia, cât și sănătatea viitorului copil. Medicii evaluează de regulă greutatea în raport cu înălțimea prin indicele de masă corporală, prescurtat IMC.
Un IMC cuprins între 18,5 și 24,9 este considerat în intervalul normal. Valorile între 25 și 29,9 indică suprapondere, iar un IMC de cel puțin 30 este încadrat drept obezitate.
Este importantă diferența dintre suprapondere și obezitate. Cercetările nu arată întotdeauna aceleași riscuri pentru ambele categorii, iar asocierile cu anumite malformații sunt mai consistente în cazul obezității.
O meta-analiză care a inclus aproape 4,9 milioane de sarcini a constatat că riscul anumitor malformații cardiace congenitale creștea progresiv odată cu severitatea obezității materne.
Pentru obezitatea moderată, riscul relativ pentru malformații cardiace congenitale a fost cu aproximativ 15% mai mare, iar pentru obezitatea severă cu aproximativ 39% mai mare, comparativ cu greutatea de referință.
Aceste procente descriu riscul relativ la nivelul unor populații mari. Ele nu înseamnă că o femeie cu obezitate va avea obligatoriu un copil cu o malformație congenitală.
Majoritatea sarcinilor femeilor cu greutatea peste intervalul recomandat nu sunt afectate de malformații. Totuși, existența unei asocieri justifică monitorizarea atentă și, ideal, optimizarea sănătății și a greutății încă înainte de concepție.
2. Cum poate obezitatea maternă să influențeze dezvoltarea fătului?
Mecanismele nu sunt pe deplin elucidate. Obezitatea nu este doar acumularea unui surplus de țesut adipos, ci poate fi însoțită de modificări metabolice, hormonale și inflamatorii care influențează mediul în care începe dezvoltarea embrionului.
Rezistența la insulină este una dintre explicațiile studiate. Femeile cu obezitate au o probabilitate mai mare de tulburări ale metabolismului glucozei, inclusiv diabet de tip 2 nediagnosticat înainte de sarcină.
Glicemia crescută în primele săptămâni de dezvoltare fetală este deosebit de importantă. Diabetul existent înainte de sarcină și insuficient controlat este un factor de risc bine stabilit pentru anumite malformații congenitale, în special cardiace.
Într-o analiză amplă a dovezilor, diabetul preexistent a fost asociat cu un risc de aproximativ trei până la patru ori mai mare pentru malformații cardiace congenitale. Asocierea cu obezitatea a fost mai modestă.
Obezitatea poate fi însoțită și de inflamație cronică de intensitate redusă, stres oxidativ și modificări ale metabolismului lipidelor. Se cercetează dacă aceste procese pot influența dezvoltarea timpurie a organelor.
O altă ipoteză privește statutul unor micronutrienți. Faptul că o femeie are un aport caloric mare nu înseamnă automat că primește cantități optime de vitamine și minerale necesare dezvoltării fetale.
În special acidul folic este esențial înainte de concepție și în primele săptămâni de sarcină. Un aport adecvat reduce riscul defectelor de tub neural, precum spina bifida și anencefalia.
3. Ce este o malformație congenitală și de ce apare?
O malformație congenitală este o modificare structurală prezentă la naștere și formată în timpul dezvoltării fătului. Poate afecta inima, creierul, coloana vertebrală, membrele, fața sau alte organe.
Severitatea variază considerabil. Unele modificări sunt minore și pot necesita puțin tratament, în timp ce altele pot necesita intervenții chirurgicale sau îngrijire medicală de lungă durată.
Cele mai multe malformații structurale importante se formează în primul trimestru, perioadă în care se dezvoltă principalele organe. De aceea, sănătatea femeii înainte de concepție și în primele săptămâni de sarcină este deosebit de importantă.
a. Factori genetici și de mediu
În cele mai multe cazuri nu poate fi identificată o singură cauză. O malformație congenitală poate rezulta din interacțiunea dintre gene, sănătatea maternă și diferite expuneri din mediul înconjurător.
Unele malformații sunt provocate de modificări cromozomiale sau genetice. În alte situații, susceptibilitatea genetică poate interacționa cu factori nutriționali, metabolici ori de mediu.
Obezitatea maternă este asociată cu anumite defecte de tub neural. O analiză-umbrelă a găsit pentru obezitate un risc relativ cu aproximativ 68% mai mare de defecte de tub neural comparativ cu greutatea normală.
Calitatea analizelor incluse în acea cercetare a fost însă scăzută sau foarte scăzută, astfel încât cifra trebuie interpretată cu prudență. Asocierea nu demonstrează că obezitatea este singura cauză.
Au fost observate și asocieri cu despicăturile orofaciale. O meta-analiză a estimat o creștere de aproximativ 28% a șanselor de despicătură orofacială la copiii femeilor cu obezitate.
b. Ce alți factori pot crește riscul de malformații?
Diabetul preexistent necontrolat reprezintă unul dintre factorii medicali importanți. De aceea, femeile cu diabet care își doresc o sarcină au nevoie de un control cât mai bun al glicemiei încă înainte de concepție.
Unele medicamente pot crește riscul de malformații. Un exemplu bine cunoscut este isotretinoina utilizată pentru forme severe de acnee. Tratamentul medicamentos nu trebuie însă întrerupt sau modificat fără recomandarea medicului.
Alcoolul, fumatul și consumul unor droguri pot afecta sarcina și dezvoltarea fătului. Anumite infecții materne și temperaturile corporale foarte ridicate sunt, de asemenea, asociate cu unele defecte congenitale.
Deficitul de folat este un factor important pentru defectele de tub neural. Recomandarea generală este ca femeile care pot rămâne însărcinate să consume zilnic 400 micrograme de acid folic, în absența unei recomandări medicale diferite.
4. Cât este normal să iei în greutate în sarcină?
Nu există o singură greutate „normală” pentru toate femeile însărcinate. O femeie de 1,55 metri și una de 1,80 metri nu trebuie să cântărească la fel.
Mai utilă este evaluarea IMC-ului anterior sarcinii și stabilirea unui interval recomandat de creștere în greutate. Valorile de mai jos se referă la o sarcină cu un singur făt.
a. Creșterea în greutate recomandată în funcție de greutatea de dinaintea sarcinii
Pentru femeile subponderale, cu IMC sub 18,5 înainte de sarcină, creșterea totală recomandată este de aproximativ 12,5–18 kg.
Pentru o femeie cu IMC normal, între 18,5 și 24,9, intervalul recomandat este de aproximativ 11,5–16 kg pe parcursul întregii sarcini.
Dacă femeia începe sarcina cu suprapondere, adică un IMC între 25 și 29,9, creșterea totală recomandată este de aproximativ 7–11,5 kg.
În cazul obezității, cu IMC de cel puțin 30, recomandarea generală este o creștere totală de aproximativ 5–9 kg. Aceste intervale pot fi individualizate în funcție de evoluția mamei și a fătului.
În sarcinile gemelare recomandările sunt diferite. De asemenea, femeile cu anumite boli, sarcini cu probleme de creștere fetală sau alte particularități trebuie să urmeze indicațiile individuale ale medicului.
b. Cât se ia în greutate în fiecare trimestru?
Creșterea nu este uniformă de la început până la sfârșitul sarcinii. În primul trimestru, recomandările presupun în general o creștere totală de aproximativ 0,5–2 kg.
O femeie cu greutatea normală înainte de sarcină câștigă apoi, în medie, aproximativ 0,35–0,50 kg pe săptămână în trimestrele al doilea și al treilea.
Pentru femeile supraponderale, ritmul orientativ este de aproximativ 0,23–0,33 kg săptămânal, iar pentru cele cu obezitate de aproximativ 0,17–0,27 kg pe săptămână.
Greutatea nu trebuie însă urmărită obsesiv de la o zi la alta. Fluctuațiile de lichide, constipația și momentul cântăririi pot modifica cifra afișată pe cântar.
5. Ce riscuri mai poate avea greutatea prea mare în sarcină?
a. Diabet gestațional și hipertensiune
Femeile cu obezitate prezintă un risc mai mare de diabet gestațional. Această problemă apare atunci când modificările hormonale ale sarcinii, împreună cu rezistența la insulină, fac dificilă menținerea glicemiei în limite normale.
Greutatea prea mare este asociată și cu hipertensiunea din sarcină. Tensiunea arterială este verificată la consultațiile prenatale tocmai pentru identificarea timpurie a unor astfel de probleme.
Controlul glicemiei este important atât pentru mamă, cât și pentru copil. Diabetul gestațional poate favoriza creșterea excesivă a fătului și poate influența modul în care va fi planificată nașterea.
b. Preeclampsie, cezariană și complicații la naștere
Obezitatea este un factor de risc pentru preeclampsie, afecțiune caracterizată prin hipertensiune apărută în sarcină și semne de afectare a unor organe.
O meta-analiză recentă a constatat că obezitatea s-a asociat cu probabilități mai mari de preeclampsie, cezariană și inducere a travaliului decât în cazul femeilor cu greutate normală și fără diabet gestațional.
Pot exista și probabilități mai mari de făt cu greutate crescută la naștere, dificultăți în timpul travaliului, hemoragie după naștere, naștere prematură și tromboze.
Chiar și în acest context, mesajul nu trebuie să fie alarmist. Majoritatea femeilor cu suprapondere sau obezitate pot avea o sarcină sănătoasă, mai ales cu îngrijire prenatală adecvată.
6. Cum poate fi menținută o greutate sănătoasă în timpul sarcinii?
a. Alimentația echilibrată
Mesele pot avea la bază legume, fructe, cereale integrale, leguminoase, surse adecvate de proteine, lactate sau alternative potrivite și grăsimi predominant nesaturate.
Nu este necesar ca o femeie însărcinată să „mănânce pentru doi”. În primul trimestru, necesarul caloric suplimentar este de obicei minim.
Pentru o femeie cu greutate normală înainte de sarcină sunt necesare, orientativ, aproximativ 340 de calorii suplimentare zilnic în trimestrul al doilea și 450 în trimestrul al treilea.
Calitatea alimentelor contează mai mult decât simpla creștere a porțiilor. Băuturile îndulcite, dulciurile și produsele ultraprocesate pot adăuga multe calorii fără a furniza proporțional nutrienți utili.
Acidul folic trebuie administrat conform recomandărilor medicale. Pentru populația generală capabilă să rămână însărcinată, recomandarea este de 400 micrograme zilnic pentru reducerea riscului defectelor de tub neural.
b. Mișcarea și monitorizarea greutății
Într-o sarcină fără contraindicații, activitatea fizică este în general sigură și recomandată. Exercițiul ajută la controlul greutății, menține condiția cardiovasculară și poate reduce riscul unor complicații.
Recomandarea generală este de cel puțin 150 de minute de activitate aerobică de intensitate moderată pe săptămână, distribuite pe parcursul mai multor zile. Mersul alert este una dintre cele mai accesibile variante.
Femeile sedentare pot începe treptat, după discuția cu medicul. Unele sarcini necesită limitarea sau adaptarea exercițiilor, de aceea recomandările trebuie personalizate.
Dacă există obezitate înainte de sarcină, este de preferat ca scăderea ponderală să fie abordată înainte de concepție. În timpul sarcinii, obiectivul este în general limitarea creșterii la intervalul recomandat, nu slăbirea agresivă.
7. Concluzie
Greutatea mare la începutul unei sarcini poate reprezenta un factor important pentru sănătatea mamei și a fătului. Dovezile cele mai consistente privesc obezitatea, nu o simplă depășire cu câteva kilograme a unei greutăți considerate ideale.
Obezitatea maternă a fost asociată cu un risc mai mare de anumite malformații cardiace, defecte de tub neural și despicături orofaciale. Riscul absolut rămâne însă mic, iar aceste malformații au cauze multiple.
Nu există o singură greutate corectă pentru orice femeie însărcinată. Creșterea recomandată depinde de IMC-ul anterior sarcinii și este mai redusă pentru femeile care pornesc de la suprapondere sau obezitate.
Întrebări și răspunsuri
Întrebare: Care sunt câteva exemple de malformații congenitale?
Răspuns: Printre exemple se numără spina bifida, anencefalia, unele malformații cardiace, despicătura de buză sau palat și anumite defecte ale membrelor. Cauzele diferă în funcție de tipul malformației.
Întrebare: Obezitatea înseamnă că bebelușul va avea o malformație?
Răspuns: Nu. Obezitatea crește statistic riscul pentru anumite malformații, dar majoritatea femeilor cu obezitate nu au copii cu astfel de probleme.
Întrebare: Cât este normal să iei în greutate în sarcină?
Răspuns: Într-o sarcină unică, recomandarea este aproximativ 11,5–16 kg pentru IMC normal, 7–11,5 kg pentru suprapondere și 5–9 kg pentru obezitate.
Întrebare: Este indicat să slăbești în timpul sarcinii dacă ai obezitate?
Răspuns: În general, sarcina nu este momentul pentru cure restrictive de slăbire. Greutatea și alimentația trebuie gestionate împreună cu medicul, urmărind creșterea fetală și sănătatea mamei.
Întrebare: Ce poate reduce riscul defectelor de tub neural?
Răspuns: Administrarea zilnică a 400 micrograme de acid folic înainte de concepție și la începutul sarcinii ajută la prevenirea defectelor de tub neural la populația generală. Unele femei pot necesita doze diferite, stabilite medical.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - Preventing Birth Defects
https://www.cdc.gov/birth-defects/prevention/index.html
Pub Med - Maternal prepregnancy weight as an independent risk factor for congenital heart defect: systematic review and meta-analysis stratified by subtype and severity of defect
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/38629488/
Studiul „Maternal prepregnancy weight as an independent risk factor for congenital heart defect: systematic review and meta-analysis stratified by subtype and severity of defect”, apărut în Ultrasound Obstet Gynecol. 2024 Sep;64(3):294-307. doi: 10.1002/uog.27659, autori: N Salmeri et al.
Pub Med - Maternal factors for neural tube defects in offspring: An umbrella review
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/39434859/
Studiul „Maternal factors for neural tube defects in offspring: An umbrella review”, apărut în Open Med (Wars). 2024 Oct 14;19(1):20241061. doi: 10.1515/med-2024-1061. ECollection 2024, autori: Hoda Arabzadeh et al.
Te-ar mai putea interesa și...
