Avantajele alaptarii, pentru mama si pentru copil

Alaptarea inseamna oferirea laptelui matern direct de la san. Laptele matern e specific speciei, laptele uman fiind produs special pentru copilul de om pentru a ii permite cresterea si dezvoltarea armonioasa.

Pe langa specificitatea de specie compozitia laptelui matern variaza o data cu varsta copilului, in diferite momente ale zilei, de la un supt la altul. El variaza chiar pe parcursul aceluiasi supt, permitand copilului sa suga de foame, de sete, de confort, pentru digestie sau pentru a se linisti.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Studii recente arata ca laptele secretat de mamele care au baieti are compozitie diferita fata de cel secretat de mamele care au fete, aratand si o adaptare specifica sexului copilului. Laptele fiecarei mame e compatibil genetic cu copilul ei, fiind facut special pentru el.

Avantaje ale alaptarii pentru copil

Alaptarea are multiple beneficii nutritionale. Laptele matern are o compozitie care permite o absorbtie foarte buna a nutrientilor, care sunt adaptati sistemului digestiv si nevoilor corpului copilului. Aceasta permite accesul la substante specifice care contribuie la maturizarea diferitelor organe si sisteme.

In combinatia specifica a laptelui matern diferitii nutrienti isi sprijina absorbtia unul altuia, ducand la rezultate nutritionale diferite fata de simpla lor asociere intr-o formula. De exemplu, datorita echilibrului foarte fin dintre nutrienti, fierul se absoarbe aproape integral din laptele matern, in timp ce absorbtia lui din laptele praf e intr-un procent foarte mic (in jur de 10%, conform unor studii).

Alaptarea scade riscul anumitor afectiuni pe care copilul poate sa le dezvolte atat in copilarie cat si mai tarziu, in viata de adult. Studii realizate incepand cu anii ‘60 pana in prezent arata ca incidenta obezitatii e semnificativ scazuta la copiii alaptati comparativ cu copiii alimentati cu lapte praf. Exista studii care sugereaza chiar ca riscul aparitiei diabetului si a hipertensiunii arteriale scade la persoanele care au fost alaptate.

Laptele matern ofera protectie antiifectioasa si creste imunitatea. El e adaptat corpului copilului si ii protejeaza peretele intestinal, care isi pastreaza integritatea. In acest fel el ramane o bariera sanatoasa care nu permite bacteriilor patogene sa treaca din sistemul digestiv in corpul copilului. Riscul iritarii peretelui intestinal si a intreruperii barierei mucoase protectoare este mai crescut la copiii care sunt alimentati cu altceva decat lapte matern in primele luni de viata.

Studiile mai arata si ca substantele din laptele matern inhiba dezvoltarea bacteriilor patologice in intestin (lactoferina e o proteina care inhiba dezvoltarea bacteriei Escherichia Coli, de exemplu) si favorizeaza colonizarea lui cu bacterii sanatoase pentru organismul uman (Lactobacillus Bifidus). Protectia antiinfectioasa e dezvoltata atat prin factori antimicrobieni nespecifici, precum leucocitele din lapte, cat si prin anticorpi specifici care protejeaza copilul de infectiile acute ale mamei. Studii recente arata si ca in timpul suptului saliva copilului urca pe traseul canalelor de lapte si ajunge in corpul mamei. Daca in saliva exista factori infectiosi corpul mamei produce anticorpi pentru ei si ii excreta in lapte.

Exista documentatie solida care sustine protectia oferita de alaptare fata de incidenta si severitatea infectiilor gastrointestinale. Copiii alaptati au si un risc semnificativ mai mic de a face infectii respiratorii si fac mai rar wheezing sau complicatii respiratorii care sa necesite spitalizarea. Un studiu realizat pe o durata de 7 ani sugereaza ca protectia fata de infectiile respiratorii la copiii alaptati e valabila pe termen lung, copiii urmariti avand si la varsta de 7 ani incidenta mai mica a wheezingului daca au fost alaptati. Studiile au aratat si ca o alaptare prelungita imbunatateste functionarea plamanilor prin mecanismul suptului, cu rezultate vizibile inclusiv la copiii cu varste pana la 10 ani. Copiii cu risc alergic alaptati pana la minim 4 luni se confrunta mai rar cu dermatita atopica, eczema sau astm.

Incidenta otitelor e mai crescuta la copiii care primesc lapte praf sau lapte la biberon, atat datorita compozitiei laptelui, cat si datorita mecanismului de supt la biberon, diferit de cel la san. Suptul la san are un mecanism care protejeaza urechea de accesul laptelui si salivei in timpul suptului, scazand riscul contaminarii si infectiei locale.

Alaptarea ofera si protectie fata de aparitia anumitor tipuri de cancer la copii. Studiile sugereaza ca alaptarea pana la minim 4 luni de viata scade incidenta aparitiei limfoamelor la copii, a anumitor tipuri de leucemii cat si a diabetului zaharat si a bolii Crohn.

Tot studiile ne arata ca bebelusii alaptati au multiple avantaje cognitive si psihologice. In laptele matern exista proteine specifice pentru maturizarea creierului, al centrului echilibrului si al retinei. Alaptarea in primele luni de viata accelereaza chiar si cu cateva saptamani maturizarea acestor centri si organe si in acest fel si asimilarea informatiilor asociate functionarii lor: un echilibru mai bun, vedere mai clara (evaluate la varsta de 3 luni a copiilor), cu efecte pe termen lung. Alaptarea pana la varsta de un an creste IQ-ul (conform unui studiu, chiar si cu 10 puncte fata de copiii hraniti cu lapte praf).

Copiii alaptati sunt mai linistiti, dorm mai bine si sunt mai relaxati, stabilindu-si o stare psihologica de bine pe care o pot accesa apoi pe tot parcursul vietii. Alaptarea la cerere ii permite copilului sa isi indeplineasca nevoile in functie de aparitia lor si sa isi regleze singur ritmurile de functionare. Copiii alaptati devin adulti mai maturi, mai siguri pe ei si mai asertivi.

 

 

Avantaje ale alaptarii pentru mama

Alaptarea are multiple avantaje si pentru mama. Ea favorizeaza o relatie mai stransa intre mama si copil. Hormonii prolactina si ocitocina stimuleaza instinctele materne si sentimentul de iubire si de atasament fata de copil. In acelasi timp ajuta si la o recuperare mai rapida dupa nastere, ajutand la refacerea uterului si la scaderea in greutate prin folosirea pentru producerea laptelui a depozitelor de grasime cumulate pe parcursul sarcinii. Studiile arata si o reducere semnificativa a incidentei osteoporozei la mamele care alapteaza.

Mamele care alapteaza prezinta risc mai scazut de a dezvolta cancer de san si de ovar, mai ales daca durata alaptarii depaseste 12 luni. Exista studii care sugereaza si ca daca mama alapteaza la un singur san ea are risc mai mic de a face cancer la sanul la care a alaptat.

Alaptarea e o metoda confortabila si sigura de a alimenta copilul, laptele matern fiind mereu pregatit la temperatura si compozitia potrivita. Nu necesita pregatire, sterilizare de recipiente sau bagaje speciale in caz de deplasare. In acelasi timp e o metoda foarte economica, costurile pentru lapte praf si biberoane ajungand chiar si pana la 6000 lei in primele 6 luni de viata ale copilului. Prin alaptare scad costurile de spitalizare si tratamente prin preventia aparitiei anumitor boli si scaderea duratei si gravitatii lor.

Organizatia Mondiala a Sanatatii recomanda alaptarea exclusiva pana in jurul varstei de 6 luni, cu continuarea alaptarii pana la varsta de 2 ani si dupa. Asociatia Americana de Pediatrie considera ca intarcarea fiziolgica la oameni se face intre varsta de 2 ani si jumatate si 7 ani, recomandand alaptarea atat timp cat isi doresc si mama si copilul. Studiile arata ca beneficiile alaptarii atat pentru copil cat si pentru mama cresc progresiv cu durata ei, avand multe avantaje pentru o durata de peste 2 ani. 

 

Dr. Smaranda Nay, IBCLC

Medic specialist in medicina de familie

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Consultant de lactatie certificat international

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0