3 retete pentru copilul de 1 an

1. Trecerea la alimentele consumate de toată familia
2. Nutrienți esențiali și grupuri de alimente
3. Mesele bebelușului după 1 an
4. Până la ce vârstă este recomandată alăptarea?
5. Ce alimente nu ar trebui oferite copilului la 1 an
6. Alimentație sănătoasă: obiceiuri și practici pentru o viață
7. Cum faci față refuzurilor copilului
8. Idei de rețete pentru copilul de 1 an

Un copil în vârstă de 1 an are nevoie de un aport de 1.000 de calorii pe zi, împărțit în 3 mese principale și 2 gustări. Întrucât obiceiurile alimentare ale copiilor nu sunt deloc bătute în cuie, părintele are nevoie de răbdare și multă toleranță pentru a face față provocărilor de zi cu zi.

Copilul trebuie să fie încurajat să mănânce, însă nu trebuie să fie obligat sau să se simtă presat să o facă. Acesta trebuie, la vârsta de 1 an, să aibă acces la toate grupele alimentare la care are acces un adult, însă e recomandat să fie lăsat să își aleagă singur ce dorește să consume.

Bineînțeles, alimentele servite nu trebuie să fie foarte calde, dar nici foarte condimentate, dulci sau bogate în grăsimi.

La vârsta de 1 an, copiii au nevoie de ajustări ale aportului lor nutrițional pentru a susține creșterea rapidă, dezvoltarea cognitivă și creșterea nivelului de activitate.

Recomandările Experților DOC

1. Trecerea la alimentele consumate de toată familia

De la vârsta de 1 an, copiii pot consuma de obicei aceleași alimente ca și restul familiei. Această tranziție este crucială pentru integrarea lor în mesele de familie și expunerea lor la o varietate de arome și texturi. Potrivit UNICEF, în această etapă, alimentele solide devin sursa primară de energie și nutriție, iar alăptarea devine sursă complementară.

La această vârstă, copiilor li se oferă trei până la patru mese pe zi, completate cu una sau două gustări sănătoase. Fiecare masă trebuie să fie bogată în nutrienți și care să cuprindă cât mai multe grupuri de alimente, pentru a satisface nevoile de dezvoltare ale copilului.

2. Nutrienți esențiali și grupuri de alimente

Proteine: sunt esențiale pentru creștere și dezvoltare musculară. Acestea trebuie incluse în mesele zilnice.
Alimente de origine animală: ouă, carne, pește și carne de pasăre bine gătite și tocate fin sau piure. Acestea oferă proteine de înaltă calitate și micronutrienți esențiali, cum ar fi fierul și zincul.
Alimente de origine vegetală: leguminoase, cum ar fi năut, linte și mazăre. Acestea ar trebui să fie bine gătite și zdrobite, astfel încât textura să fie potrivită pentru copiii mici.
Produse lactate: Laptele și produsele lactate sunt vitale pentru dezvoltarea oaselor datorită faptului că sunt bogate în calciu. Laptele integral și iaurtul pot fi introduse în timpul mesei sau ca gustări. Iaurtul poate fi îmbunătățit cu fructe proaspete tăiate cubulețe pentru a crește aportul de nutrienți.
Fructe și legume: Acestea oferă vitamine esențiale, minerale și fibre alimentare. O varietate de fructe și legume colorate ar trebui oferite zilnic. Legumele fierte la abur, cum ar fi broccoli, mazărea și morcovii sunt opțiuni potrivite, deoarece se pot înmuia până la o textură ideală pentru copiii mici.
Cerealele integrale: alimentele precum pâinea integrală, pastele și cerealele sunt bogate în fibre. Introducerea unei varietăți de cereale ajută la dezvoltarea acceptării de către copil a diferitelor texturi și arome.
Grăsimi sănătoase: grăsimile sunt esențiale pentru dezvoltarea creierului și pentru energie. Se recomandă includerea surselor de grăsimi sănătoase, cum ar fi avocado, untul de nuci (acesta trebuie să fie fin pentru a preveni pericolele de sufocare) și gătirea cu uleiuri sănătoase, cum ar fi uleiul de măsline sau de canola.

3. Mesele bebelușului după 1 an

Stabilirea orelor de mese și gustări ajută la dezvoltarea unei rutine și asigură un aport adecvat de nutrienți. La un an, copiii pot consuma:

Mese: Trei până la patru mese pe zi, fiecare constând din aproximativ trei sferturi până la o cană de mâncare.
Gustări: Una sau două gustări sănătoase între mese. Opțiunile potrivite includ fructe proaspete, iaurt sau porții mici de biscuiți cu cereale integrale cu hummus.

4. Până la ce vârstă este recomandată alăptarea?

Alăptarea poate continua alături de alimente solide până la vârsta de doi ani sau mai mult, deoarece oferă nutrienți suplimentari și susține imunitatea. Cu toate acestea, în această etapă, alimentele solide ar trebui să devină sursa principală de nutriție, laptele matern devenind sursă suplimentară.

5. Ce alimente nu ar trebui oferite copilului la 1 an

Anumite alimente ar trebui limitate sau evitate pentru a asigura siguranța și sănătatea unui copil de un an:

Zaharuri adăugate și sare: aportul ridicat de zahăr și sare poate duce la probleme de sănătate, cum ar fi obezitatea și hipertensiunea mai târziu în viață. Este recomandabil să eviți alimentele procesate bogate în acești aditivi.
Miere: Mierea nu trebuie administrată copiilor sub un an din cauza riscului de botulism. După un an, poate fi introdusă în cantități mici.
Nuci întregi și alimente tari: acestea prezintă pericol de sufocare. Nucile ar trebui să fie oferite sub formă de unturi foarte fine, iar alimentele tari trebuie gătite și zdrobite corespunzător.
Produse lactate nepasteurizate și carne insuficient gătită: acestea pot conține bacterii dăunătoare și ar trebui evitate pentru a preveni bolile care se pot transmite prin alimente.

6. Alimentație sănătoasă: obiceiuri și practici pentru o viață

Dezvoltarea obiceiurilor alimentare sănătoase la începutul vieții este esențială. Printre acestea se numără:

Luarea mesele în familie: în felul acesta se încurajează interacțiunea socială și se modelează comportamente alimentare sănătoase.
Auto-hrănire: să îți lași copilul să se hrănească singur favorizează independența și ajută la dezvoltarea abilităților motorii fine. Furnizarea de ustensile de dimensiuni adecvate și alimente potrivite pentru degetele lor micuțe pot facilita acest proces.
Lăudarera efortului: Lăudarea copiilor pentru că au încercat alimente noi și menținerea unui răspuns neutru la refuzurile alimentare sunt de folos, fără a crea asocieri negative.

7. Cum faci față refuzurilor copilului

Este obișnuit ca copiii de un an să manifeste comportamente alimentare diferite și chiar să refuze anumite alimente sau preparate. Nu trebuie însă să te descurajezi, ci să ții cont de aceste recomandări:

Consecvență: Continuă să-i oferi copilului o varietate de alimente, chiar dacă te-a refuzat dățile trecute. Expunerea repetată poate duce la acceptarea acelor produse în timp.
Nu forța copilul să încerce un aliment: Forțarea unui copil să mănânce poate crea asocieri negative cu mâncarea. În schimb, oferă-i opțiuni și permite-i copilului să decidă dacă și cât de mult să mănânce.
Prezentare creativă: A face alimente atrăgătoare din punct de vedere vizual și implicarea copiilor în sarcini simple de preparare a alimentelor poate crește interesul lor pentru a încerca alimente noi.

8. Idei de rețete pentru copilul de 1 an

Pentru a-l încuraja să mănânce și alimente pe care obișnuiește să le refuze, părintele trebuie să îi ofere alimentele prezentate sub diverse forme. Gătirea unor preparate ce pot fi considerate apetisante de către micuți poate fi de ajutor în stârnirea apetitului.

Iată 3 rețete interesante, gustoase, însă totodată sănătoase, pe care le poți pregăti pentru copilul de 1 an:

Rețetă de chifteluțe din cartof, linte și orez

Ingrediente:

1 cană de cartof dulce copt
1 cană de orez brun fiert
½ cană de brânză dată pe răzătoare
¼ cană de linte fiartă
1 lingură de sfeclă roșie dată pe răzătoare
1 cană de pesmet

Preîncălzește cuptorul la 180 de grade Celsius. Acoperă o tavă cu hârtie de copt.

Pasează cartoful dulce într-un bol, amestecă-l apoi cu orezul, brânză, lintea și sfecla rasă. Formează din acest amestec chifteluțe suficient de mici încât copilul să le poată ține în mână, apoi învelește-le într-un strat de pesmet și pune-le într-o tavă.

Introdu tava la cuptor și gătește chifteluțele timp de 25 de minute. La jumătatea pregătirii acestora, le poți întoarce pe partea cealaltă. Scoate-le apoi, lasă-le la răcit și servește-l pe cel mic.

Rețetă de mini-frittata

Ingrediente:

Pentru aluat:

2 căni de făină
1 ¼ linguriță de sare
½ cană de ulei de măsline extravirgin
1/3 cană de apă rece

Pentru umplutură:

6 ouă
1 mână de ceapă
brânză Cheddar, după gust
puțin lapte

Preîncălzește cuptorul la 190 de grade Celsius. Dă brânza pe răzătoare, apoi toacă ceapa verde. Bate ouăle într-un bol, cu puțin lapte. Adaugă ceapa verde și brânză Cheddar rasă.

Într-un blender, pune făina, sarea și uleiul de măsline și transformă-le într-un amestec cu textura sfărâmicioasă. Adaugă treptat apă și folosește blenderul pentru a obține o cocă.

Ai nevoie de o tavă cu forme de brioșe. Unge-o cu puțin unt, apoi ia coca din blender și acoperă suprafața fiecărei forme de brioșă. Umple aluatul de brioșă cu amestecul de ouă băute, ceapă și brânză.

Coace frittata sub formă de brioșe timp de 20-25 de minute, adică până când suprafața sa capătă o crusta cu un aspect plăcut, auriu. Scoate brioșele din formă, lasă-le la răcit și servește-l pe cel mic.

Rețetă de sandviș cu avocado și banană

Ingrediente:

2 felii de pâine integrală
½ avocado copt
1 banană coaptă

Prăjește puțin pâinea integrală. Pasează avocado și banană într-un bol, apoi unge o felie de pâine cu acest amestec și acoper-o cu cealaltă felie de pâine. Folosește cuțitul pentru a tăia sandvișul pe jumătate sau chiar în 4 și oferă-l celui mic pe post de gustare.

Nutriția adecvată în timpul celui de-al doilea an de viață este esențială pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Adoptând o dietă echilibrată care include o varietate de grupuri de alimente, continuând alăptarea dacă micuțul mai dorește asta și susținând obiceiuri alimentare sănătoase, poți susține sănătatea și bunăstarea copilului lor.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
UNICEF Parenting - Feeding your baby: 1–2 years
https://www.unicef.org/parenting/food-nutrition/feeding-your-baby-1-2-years
National Library of Medicine - Feeding Infants and Children from Birth to 24 Months: Summarizing Existing Guidance
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK561318/

Te-ar mai putea interesa și...

MAI MULTE DESPRE SARCINĂ