Nu ignora sângerarea gingiilor! Iată de ce
Nu ignora sângerarea gingiilor! Iată de ce
Nu ignora sângerarea gingiilor! Iată de ce
1. De ce nu trebuie să ignori sângerarea gingiilor?
2. Cauze frecvente ale sângerărilor gingivale
3. Probleme dentare care pot cauza sangererea gingivală
a. Gingivita
b. Parodontoză
c. Deficiența de vitamine
d. Alte cauze ale sângerării gingivale
4. La ce poate duce netratarea sângerării gingiilor
5. Când să mergi la medicul stomatolog?
Sângerarea gingiilor este adesea semnul unei afecțiuni gingivale, însă poate indica și alte probleme de sănătate. Sângerarea ocazională a gingiilor poate fi rezultatul unui periaj prea viguros sau a purtării unei proteze fixate incorect.
Sângerarea gingiilor este adesea primul semn al bolilor gingivale, o afecțiune care afectează milioane de oameni din întreaga lume și poate duce la probleme de sănătate de amploare dacă este ignorată.
1. De ce nu trebuie să ignori sângerarea gingiilor?
Sângerările gingivale apar atunci când țesuturile moi din jurul dinților devin iritate și inflamate, ceea ce duce la apariția sângelui în timpul periajului, al folosirii aței dentare sau chiar în timpul mesei. Aceasta nu este doar o problemă cosmetică; este un semnal că sănătatea orală necesită atenție. Potrivit experților în sănătate, sângerările gingivale sunt un semn distinctiv al gingivitei, stadiul incipient al bolii gingivale, în care placa bacteriană - o peliculă lipicioasă de bacterii - se acumulează pe dinți și irită gingiile.
Gingivita afectează o mare parte a populației, studiile arătând că până la 36,5% dintre adulții tineri raportează sângerări frecvente ale gingiilor în timpul periajului. Gingiile pot părea roșii, umflate și sensibile, dar durerea este adesea absentă, motiv pentru care mulți oameni amână să meargă la stomatolog. Dacă nu este controlată, această inflamație poate progresa, permițând bacteriilor să prospere în pungile mai adânci dintre dinți și gingii.
Ceea ce face ca sângerările gingivale să fie atât de dificile este subtilitatea lor. S-ar putea să observați o nuanță rozalie la chiuvetă după periaj și să credeți că este normal, mai ales dacă se întâmplă sporadic. Cu toate acestea, sângerarea persistentă indică o inflamație continuă. Factori precum igiena orală precară, modificările hormonale sau chiar anumite medicamente pot exacerba problema. De exemplu, medicamentele care suprimă sistemul imunitar sau tratează afecțiunile cardiace pot favoriza creșterea excesivă a gingiilor, îngreunând curățarea și crescând riscul de sângerare.
Recunoașterea timpurie a sângerărilor gingivale este esențială, deoarece este reversibilă în această etapă. Schimbări simple în rutina dumneavoastră pot restabili sănătatea gingiilor, prevenind escaladarea către probleme mai severe. Dar ignorarea acesteia? Acest lucru poate duce la pierderea dinților și probleme de sănătate mai ample.
2. Cauze frecvente ale sângerărilor gingivale
Principalul vinovat al sângerărilor gingivale este acumularea de placă bacteriană, care se întărește în tartru dacă nu este îndepărtată zilnic. Bacteriile din placă eliberează toxine care inflamează gingiile, făcându-le să se desprindă de dinți și să sângereze ușor. Obiceiurile de periaj și utilizarea necorespunzătoare a aței dentare sunt principalii factori de risc.
Fumatul este un factor de risc major, deoarece slăbește capacitatea organismului de a combate infecțiile și reduce fluxul sangvin către gingii. Deficiențele de vitamine, în special cele de vitamina C sau K, pot contribui, deși acestea sunt mai puțin frecvente în țările dezvoltate. Schimbările hormonale din timpul sarcinii, pubertății sau menopauzei fac gingiile mai sensibile, ducând la ceea ce se numește uneori „gingivită de sarcină”.
Anumite afecțiuni medicale amplifică riscul ca gingiile să sângereze. De exemplu, diabetul afectează vindecarea și crește susceptibilitatea la infecții, creând un cerc vicios cu bolile gingivale. Medicamentele pentru hipertensiune arterială sau convulsii pot provoca umflarea gingiilor, captând mai multe bacterii. Chiar și stresul poate contribui indirect prin slăbirea răspunsului imunitar.
La adolescenți, sângerarea gingiilor a fost asociată cu diferențele de gen, bărbații prezentând o probabilitate mai mare din cauza unor potențiali factori hormonali sau comportamentali. Alegerile stilului de viață, cum ar fi o dietă bogată în zahăr, hrănesc bacteriile dăunătoare, accelerând formarea plăcii bacteriene.
3. Probleme dentare care pot cauza sangererea gingivală
Problemele de îngrijire a dinților sunt principala cauză a sângerării gingivale. Gingivita (inflamarea gingiilor) și parodontoză fac ca gingiile tale să fie sensibile și predispuse la sângerare.
a. Gingivita
Multe persoane fac gingivită după ce au permis plăcii de tartru să se depună pe dinți timp îndelungat. Tartrul este format din resturile care se depun și bacteriile care se dezvoltă pe dinți. Periajul îndepărtează aceste depuneri și previne apariția cariilor dentare, însă tartrul se poate dezvolta la baza dinților dacă periajul este executat incorect sau dacă nu folosești ață dentară. Acumularea tartrului la baza dinților poate cauza gingivită.
Simptomele gingivitei sunt:
● gingiile umflate
● durerile bucale și gingivale
● sângerarea gingivală
Dacă sângerările gingivale cauzate de gingivită nu sunt tratate, afecțiunea poate evolua în parodontită, o formă mai distructivă de boală a gingiilor. Aici, inflamația se răspândește sub linia gingiei, deteriorând osul și țesuturile care ancorează dinții. În jurul dinților se formează pungi bacteriene, adăpostind mai multe bacterii și ducând la o degradare ulterioară.
b. Parodontoză
Boală parodontală sau parodontoza apare odată cu agravarea gingivitei. Parodontoza este infecția gingiilor, a maxilarului și a țesutului de susținere care conectează dinții de gingii. Parodontoza îți poate slăbi dinții și duce la căderea lor.
Cercetările arată că bacteriile și inflamația cauzate de parodontită pot pătrunde în fluxul sangvin, contribuind la probleme sistemice. Spre deosebire de gingivită, care este complet reversibilă, parodontita necesită intervenție profesională pentru a opri progresia, deși osul pierdut nu se regenerează ușor.
Semnele precoce, cum ar fi sângerarea constantă, ar trebui să te convingă să mergi la medic. Controalele stomatologice regulate pot detecta această schimbare folosind instrumente precum sondele parodontale pentru a măsura adâncimea pungilor dentare - gingiile sănătoase au pungi sub 3 mm, în timp ce cele mai adânci semnalează probleme. Nu așteptați durerea; până atunci, deteriorarea poate fi avansată.
c. Deficiența de vitamine
Carențele de vitamina C sau K poate cauza sangererea gingivală. Potrivit cercetătorilor americani, deficiența de vitamine este rar întâlnită la persoanele din țări dezvoltate, deoarece acestea au acces la vitamine prin alimentație sau suplimente.
Dacă suferi de sângerări gingivale care nu sunt cauzate de igiena dentară precară, apelează medic pentru a-ți verifica nivelurile de vitamină C și K. Urmează o dietă bogată în ambele vitamine pentru a te menține sănătos.
Surse alimentare bogate în vitamina C: citricele și sucurile din citrice, broccoli, căpșunile, roșiile, cartofii, ardeiul gras.
Surse bogate în vitamină K: năsturelul (măcrișul de baltă), napul, spanacul, mangold (sfeclă elvețiană), salată verde, muștarul, soia, uleiul de rapiță, uleiul de măsline.
d. Alte cauze ale sângerării gingivale
Persoanele care poartă proteze pot, la rândul lor, să sufere din când în când de sângerări ale gingiilor, de regulă atunci când aceste proteze nu sunt fixate corespunzător. Consultă un stomatolog sau un ortodontist dacă proteza sau alte aparate dentare îți cauzează sângerări gingivale.
La femei, sarcina poate provoca sângerări ale gingiilor, deoarece schimbările hormonale pot face ca acestea să devină mai sensibile.
Tulburări sangvine precum hemofilia sau leucemia pot, de asemenea, să crească riscul de sângerări gingivale. Gingiile tale pot să sângereze mai des dacă iei medicamente anticoagulante precum warfarină, aspirină și heparină.
Ignorarea sângerărilor gingivale nu doar îți pune în pericol dinții - poate afecta sănătatea generală. Studii recente leagă bolile gingivale de mai multe afecțiuni sistemice prin inflamație cronică și răspândire bacteriană.
4. La ce poate duce netratarea sângerării gingiilor
Sângerarea netratată a gingiilor duce la pierderea dinților, principala cauză la adulți. Pe măsură ce gingiile se retrag și osul se erodează, dinții se slăbesc, afectând alimentația, vorbirea și încrederea în sine. Dar efectele în lanț merg mai departe.
Bolile cardiovasculare sunt un exemplu excelent. Inflamația cauzată de parodontită poate susține ateroscleroza, în care arterele se întăresc din cauza acumulării de placă. Bacteriile din gingii au fost găsite în plăcile cardiace, crescând riscul de boli cardiovasculare modest, dar constant. Specialiștii spun că markeri inflamatori mai mari, cum ar fi proteina C reactivă, la pacienții cu parodontită, legând-o de atacuri de cord și accidente vasculare cerebrale.
Diabetul are o relație bidirecțională cu bolile gingivale. Glicemia ridicată agravează inflamația gingiilor, în timp ce parodontita afectează sensibilitatea la insulină, complicând controlul diabetului. Tratarea gingiilor poate îmbunătăți nivelul zahărului din sânge, conform unui studiu recent.
Complicațiile sarcinii reprezintă o altă preocupare. Sângerarea gingiilor crește riscul de naștere prematură și greutate mică la naștere din cauza mediatorilor inflamatori care afectează uterul. Problemele respiratorii, cum ar fi pneumonia, apar din cauza bacteriilor orale aspirate, în special la adulții în vârstă.
Printre legăturile emergente se numără astmul, unde sângerarea gingiilor la adolescenți se corelează cu rate mai mari de astm. Artrita reumatoidă, obezitatea și chiar Alzheimerul se pot agrava odată cu parodontita prin căi inflamatorii comune. O analiză recentă evidențiază asocierile cu peste 50 de afecțiuni, inclusiv cancere și boli de rinichi.
5. Când să mergi la medicul stomatolog?
O bună igienă orală este primul pas în tratarea sângerării gingivale. Mergi la stomatolog de două ori pe an pentru o curățare profesională a dinților. Stomatologul te va anunța dacă ai gingivită și te va învăța cum să îți periezi corect dinții. Periajul corect și folosirea aței dentare elimină placa de tartru de la bază dinților, reducând astfel riscul de a face parodontoză.
Medicul dentist ar putea să îți recomande să folosești o apă de gură antiseptică pentru a reduce formarea tartrului. Clatirea gurii cu apa călduță și sare poate calmă gingiile umflate care sângerează cu ușurință.
Folosește o periuță de dinți moale dacă ai gingiile inflamate, în special dacă sângerează după periaj. Ai putea lua în considerare folosirea unei periuțe electrice, deoarece designul special al capetelor ei ajută la curățarea mult mai ușoară a bazei dinților față de periajul manual.
Fă-ți o programare la medic pentru a afla dacă problemele dentare sunt cauza sângerărilor gingivale. Un control poate determina cauza sângerărilor gingivale, iar tratamentul poate varia în funcție de problemele descoperite.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Close Associations of Gum Bleeding with Systemic Diseases in Late Adolescence”, Int J Environ Res Public Health. 2020 Jun 16, autori: Masanobu Abe et al.
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7345092/
Studiul „Mouth-Heart Connection: A Systematic Review on the Impact of Periodontal Disease on Cardiovascular Health”, Cureus. 2023 Oct 6, autori: Indu Etta, Saisravika Kambham, Khushal B Girigosavi, Binay K Panjiyar
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/37933364/
Studiul „Oral health's inextricable connection to systemic health: Special populations bring to bear multimodal relationships and factors connecting periodontal disease to systemic diseases and conditions”, Periodontol 2000, autori: Yvonne L Kapila
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34463994/
Studiul „The Bidirectional Relationship between Periodontal Disease and Diabetes Mellitus—A Review”, Diagnostics (Basel). 2023 Feb 11, autori: Ioana Păunică, Marina Giurgiu, Anca Silvia Dumitriu, Stana Păunică, Anca Mihaela Pantea Stoian, Maria-Alexandra Martu, Cristian Serafinceanu
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC9954907/
National Library of Medicine - Periodontal Disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK554590/
Te-ar mai putea interesa și...
