Cancerul pulmonar la adolescenti
Cancerul la plămâni este un tip de cancer dificil de tratat, cu un prognostic adesea nefavorabil pacientului. Acest tip de cancer debutează la nivelul celulelor pulmonare, care încep să se multiplice în mod necontrolat și astfel se formează tumorile, care împiedică, în timp, plămânii să funcționeze normal. La adolescenți, cancerul pulmonar este extrem de rar.
Cancerul pulmonar apare în mod predominant la adulții de vârstă mijlocie sau de vârsta a treia, în special la cei care au fumat sau au fost expuși la alți factori de risc pe termen lung, precum expunerea la substanțe chimice toxice sau poluanți. Deși cancerul la plămâni este neobișnuit la adolescenți, există câteva tipuri care pot afecta tinerii.
Cauze cancer pulmonar la adolescenți
Cea mai frecventă cauză a cancerului pulmonar este fumatul, iar adolescența este perioada în care tinerii iau, în general, contact cu țigările, însă și fumatul pasiv, dacă aceștia au părinți fumători care au fumat în casă și în preajma lor toată copilăria. Alți factori care cresc riscul de cancer pulmonar al adolescenților sunt: poluarea, expunerea la substanțe chimice periculoase precum arsenicul, uraniul, azbestul, radonul, și moștenirea unei gene de la părinți sau bunici.
Simptome cancer pulmonar la adolescenți
Ca și la adulți, cu cât cancerul la plămâni e depistat mai devreme, cu atât șansele de vindecare și de supraviețuire sunt mai mari. Având în vedere că acest tip de cancer nu e des întâlnit în rândul adolescenților, e posibil ca părinții să pună manifestările bolii pe seama altor afecțiuni pulmonare precum bronșite sau pneumonii. Este foarte important ca adolescentul să fie dus la un consult de specialitate, medicul pneumolog reușind să identifice mai rapid această afecțiune.
Iată ce simptome ar trebui să trezească suspiciuni:
Tuse persistentă
Dacă tânărul tușește de mai bine de câteva săptămâni fără încetare, părinții ar trebui să își pună un semn de întrebare.
Mucus atipic
Dacă tusea este însoțită de mucus, acesta trebuie analizat cu atenție. În cazul în care apar urme de sânge în spută, e obligatoriu un consult medical de urgență.
Răgușeală persistentă
Dacă adolescentul și-a schimbat vocea și pare mereu răgușit, poate fi vorba despre un simptom de cancerul pulmonar. Însă majoritatea părinților pun acest simptom pe seama pubertății în cazul băieților.
Durere în piept din cauza tusei
Atunci când adolescentul acuză dureri în zona pieptului în timpul tusei, ar trebui să se verifice dacă nu cumva este vorba despre o afecțiune serioasă precum cancerul la plămâni. Bineînțeles, de cele mai multe ori, cauzele acestei dureri sunt banale - bronșite, efort, întindere musculară.
Scădere în greutate inexplicabilă
Scăderile bruște și nemotivate în greutate, însoțite de paloarea feței și de slăbiciune, pot indica afecțiuni grave precum cancerul pulmonar, însă la fel de bine pot trăda o anemie. Medicul este cel în măsură să stabilească cu exactitate cauza acestei scăderi în greutate.
Diagnosticare cancer pulmonar la adolescenți
Adolescentul care prezintă simptomele descrise mai sus ar trebui să fie văzut de urgență de un medic pneumolog, care va face o serie de analize și de teste pentru a se lămuri cu privire la starea de sănătate a plămânilor tânărului. Aceste analize și teste pot include: radiografia, bronhoscopia, analizele de sânge, biopsia, RMN-ul, analiza sputei.
În cazul în care se stabilește diagnosticul de cancer pulmonar, medicul va face stadializarea acestuia. Cancerul la plămâni are 4 stadii de evoluție - primul e caracterizat de o tumoare de mici dimensiuni, stadiile 2 și 3 presupun împrăștierea celulelor bolnave în jurul tumorii, iar stadiul 4 implică metastazierea cancerului, adică migrarea celulelor către alte organe.
Tratament cancer pulmonar la adolescenți
Tratamentul cancerului pulmonar la adolescenți urmează în mare măsură aceleași principii ca și în cazul adulților, dar poate fi adaptat la nevoile specifice ale tinerilor, ținând cont de particularitățile fizice și emoționale ale vârstei. Planul de tratament depinde de stadiul cancerului, de tipul de cancer (de exemplu, carcinom pulmonar cu celule mici sau fără celule mici) și de starea generală de sănătate a pacientului. Intervenția chirurgicală, chimioterapia și radioterapia reprezintă principalele linii terapeutice în caz de cancer la plămâni la adolescenți. În ultimii ani, au apărut și alte metode de tratament, printre care și imunoterapia, însă aceasta este recomandată în cazuri mai rare.
Stadiile incipiente (Stadiul I și II)
În aceste stadii, cancerul este localizat și nu s-a răspândit în alte părți ale corpului, iar tratamentul are ca obiectiv eliminarea tumorii. Intervenția chirurgicală este metoda principală de tratament în stadiile incipiente, dacă tumora poate fi operată. Se poate face o lobectomie (îndepărtarea unui lob al plămânului) sau o rezecție parțială a țesutului pulmonar afectat. În cazuri foarte limitate, se poate face o rezecție segmentară (îndepărtarea unei părți mai mici din plămân).
După intervenția chirurgicală, poate fi recomandată chimioterapia pentru a distruge eventualele celule canceroase rămase și a reduce riscul de recurență. Radioterapia este uneori folosită după operație sau în locul acesteia, dacă intervenția chirurgicală nu este posibilă.
Stadiul III (avansat local)
În acest stadiu, cancerul s-a extins la ganglionii limfatici din apropierea plămânilor, dar nu s-a răspândit în alte părți ale corpului. Tratamentul este mai agresiv și poate include o combinație de metode, cum ar fi chimioterapia și radioterapia. Acestea sunt frecvent utilizate împreună pentru a reduce dimensiunea tumorii și a o face operabilă.
Dacă tumora poate fi redusă suficient prin tratamente neinvazive, se poate efectua o intervenție chirurgicală pentru a o îndepărta. Dacă există mutații genetice specifice (de exemplu, mutații EGFR sau ALK), se pot folosi medicamente țintite care acționează asupra acestor mutații, reducând creșterea tumorii.
Stadiul IV (metastatic)
În acest stadiu, cancerul s-a răspândit la alte organe din corp (de exemplu, creier, ficat, oase). Scopul tratamentului este de a încetini progresia bolii, de a controla simptomele și de a îmbunătăți calitatea vieții. Chimioterapia este principalul tratament în stadiul metastatic, având rolul de a încetini creșterea cancerului și de a liniști simptomele. Când cancerul prezintă mutații specifice, terapia țintită poate fi mai eficientă decât chimioterapia standard.
Imunoterapia este o opțiune mai recentă, care stimulează sistemul imunitar să recunoască și să atace celulele canceroase, este utilizată mai frecvent în stadiile avansate și poate fi combinată cu chimioterapia. În cazurile avansate, radioterapia paliativă poate fi utilizată pentru a controla simptomele și pentru a reduce dimensiunea metastazelor care provoacă durere sau alte probleme.
Prevenirea cancerului pulmonar la adolescenți
Prevenirea cancerului pulmonar la adolescenți se bazează în principal pe eliminarea sau reducerea factorilor de risc asociați cu această boală. Deși cancerul pulmonar este rar la adolescenți, adoptarea unor obiceiuri sănătoase de la o vârstă fragedă poate reduce semnificativ riscul de a dezvolta cancer pulmonar mai târziu în viață. Iată câteva strategii esențiale de prevenire:
Evitarea fumatului
Fumatul este cel mai important factor de risc pentru cancerul pulmonar. Prevenirea începe prin a educa adolescenții despre pericolele fumatului. Aceștia ar trebui să fie încurajați și de părinți și de profesori să nu înceapă să fumeze și să evite expunerea la fumatul pasiv. Fumatul pasiv (expunerea la fumul de țigară din mediul înconjurător) poate crește, de asemenea, riscul de cancer pulmonar, deci este esențial să evite mediile unde se fumează.
Evitarea țigărilor electronice (vaping-ul)
Țigările electronice și produsele de tip vaping devin tot mai populare în rândul adolescenților, însă și acestea pot conține substanțe chimice dăunătoare, precum nicotină și alți compuși cancerigeni. Studiile recente sugerează că vaping-ul poate avea efecte negative asupra sănătății pulmonare pe termen lung și poate crește riscul de cancer pulmonar, deși cercetările sunt încă în desfășurare. Aceste țigări, mai arată cercetările, au fost menite pentru a-i ajuta pe fumătorii de țigări clasice atunci când vor să se lase de fumat, dar, având în vedere că multe au miros plăcut (de fructe, de condimente etc.), atrag atenția tinerilor care se apucă astfel de fumat.
Reducerea expunerii la poluanți
Expunerea la substanțe chimice toxice (cum ar fi radonul, azbestul și poluanții atmosferici) poate crește riscul de cancer pulmonar. Adolescenții ar trebui să fie educați să evite expunerea la astfel de substanțe, atât acasă, cât și în mediul înconjurător. Radonul, un gaz radioactiv care se poate acumula în case, este un cunoscut factor de risc pentru cancer pulmonar. Verificarea nivelurilor de radon în locuințe, în special în zonele în care acest gaz este mai prevalent, este o măsură de prevenire.
Promovarea unui stil de viață sănătos
O alimentație sănătoasă și un stil de viață activ pot contribui la întărirea sistemului imunitar și la menținerea sănătății plămânilor. Consumul de fructe și legume bogate în antioxidanți poate ajuta la protecția împotriva daunelor celulare care pot duce la cancer. Exercițiile fizice regulate îmbunătățesc sănătatea respiratorie și reduc riscul de boli cronice, inclusiv cancer.
Educația și conștientizarea
Informarea adolescenților cu privire la factorii de risc pentru cancerul pulmonar și impactul negativ al fumatului, vaping-ului și expunerii la substanțe nocive este crucială. Campaniile educaționale în școli și în comunități care promovează prevenirea fumatului și adoptarea unor obiceiuri sănătoase pot avea un impact semnificativ.
Vaccinarea împotriva infecțiilor virale
Infecțiile virale, cum ar fi cele cauzate de virusul papiloma uman (HPV), au fost legate de un risc crescut de anumite tipuri de cancer, inclusiv cancerul pulmonar cu celule mici. Vaccinarea împotriva HPV poate ajuta la prevenirea acestui risc. Vaccinarea împotriva gripei și menținerea sănătății pulmonare generale sunt, de asemenea, esențiale pentru a preveni bolile respiratorii care pot deteriora plămânii.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
National Cancer Institute - Cancer in Children and Adolescents
https://www.cancer.gov/types/childhood-cancers/child-adolescent-cancers-fact-sheet
MDPI - The Role of Human Papilloma Virus (HPV) in Primary Lung Cancer Development: State of the Art and Future Perspectives
https://www.mdpi.com/2075-1729/14/1/110
Studiul „The Role of Human Papilloma Virus (HPV) in Primary Lung Cancer Development: State of the Art and Future Perspectives”, apărut în Life 2024, 14(1), 110; https://doi.org/10.3390/life14010110, autori: Ettore D’Argento et al.
NCBI - Primary lung cancer in children and adolescents: Analysis of a surveillance, epidemiology, and end results database
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10113610/
Studiul „Primary lung cancer in children and adolescents: Analysis of a surveillance, epidemiology, and end results database”, apărut în Front Oncol. 2023; 13: 1053248. Published online 2023 Apr 5. doi: 10.3389/fonc.2023.1053248, autori: Weipeng Shao et al.
Te-ar mai putea interesa și...
