Vaccinurile anti-COVID-19 înrăutățesc simptomele astmului?

Unele persoane cu astm au raportat că simptomele li s-au agravat după vaccinarea anti-COVID-19. Nu există, însă, dovezi științifice că vaccinul înrăutățește simptomele astmului.

Astmul este o boală care afectează plămânii, una dintre cele mai frecvente afecțiuni pe termen lung ale copiilor, cu toate că și adulții pot avea astm. Boala provoacă respirație șuierătoare, senzație de apăsare în piept și tuse noaptea sau dimineața devreme. Nu sunt cunoscute toate cauzele astmului, dar se știe că factorii genetici, de mediu și ocupaționali sunt corelați cu dezvoltarea acestei boli.

Boala COVID-19 poate fi mai agresivă pentru pacienții cu astm

În ceea ce privește interacțiunea dintre această boală cronică și pandemia de COVID-19, cercetările arată că persoanele cu o formă de astm bronșic moderată până la gravă au un risc mai mare de spitalizare dacă dezvoltă COVID-19 și că rata mortalității din cauza acestei boli este, de asemenea, mai mare în rândul astmaticilor.

TESTARE PCR COVID-19

Având în vedere acest aspect, oamenii de știință consideră că orice risc ipotetic asociat cu astmul și vaccinarea anti-COVID-19 (cum ar fi înrăutățirea simptomelor de astm după inoculare) este mai puțin semnificativ decât riscul cât se poate de real de a se îmbolnăvi de COVID-19 și a dezvolta o formă severă a bolii.

Despre pacienții cu astm se știe că au adesea și alergii subiacente, care pot declanșa sau agrava simptomele acestei afecțiuni. Nu există nicio dovadă științifică până acum că astmul bronșic ar crește riscul unei reacții alergice la vaccinurile anti-COVID-19. Ratele reacțiilor alergice la vaccinuri, inclusiv la cele de la Pfizer și Moderna, sunt mult mai mici decât ratele de reacții alergice la alte substanțe.

Deși nicio cercetare actuală nu susține ideea că vaccinurile anti-COVID-19 agravează simptomele astmului, persoanele cu această boală, ca și în cazul altor beneficiari ai vaccinului, pot prezenta unele reacții adverse temporare preconizate la 1-2 zile după administrarea vaccinului.

În acest context, unii suferinzi de astm consideră că febra poate fi un factor declanșator al astmului. Prin urmare, este posibil ca astmaticii care au o reacție la vaccinuri să se confrunte cu o agravare temporară a simptomelor de astm bronșic, așa cum s-ar întâmpla din cauza febrei sau a altor boli asemănătoare gripei. In acest context este important ca pacientul sa se sfatuiasca cu medicul curant in vederea ajustarii medicatiei pentru atenuarea simptomatologiei pana la disparitia reactiei postvaccinale posibil asociata.

În ceea ce privește vaccinul de la Pfizer, 77,4% dintre vaccinați au prezentat cel puțin o reacție sistemică, cum ar fi febră, cefalee sau dureri musculare după a doua doză, aceste reacții fiind mai frecvente la persoanele cu vârsta sub 55 de ani. Cât despre vaccinul de la Moderna, 81,9% dintre persoanele vaccinate cu vârste cuprinse între 18 și 64 de ani au prezentat cel puțin o reacție sistemică după a doua doză. Ratele au fost mai mici la adulții în vârstă - 71,9% după a doua doză.

Vaccinul de la Johnson & Johnson a avut o rată globală mai mică de efecte secundare. Dintre persoanele vaccinate cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani, 61,5% au raportat o reacție sistemică, comparativ cu 45,3% dintre persoanele cu vârste de 60 de ani și peste.
Academia Americană de Astm Bronșic și Imunologie Clinică recomandă ca persoanele cu alergie la oricare dintre ingredientele vaccinurilor anti-COVID-19 să nu se vaccineze. Restul persoanelor cu astm se pot vaccina, deoarece, așa cum spuneam, nu există dovezi ale unui risc crescut de reacții alergice grave.

Ce se știe despre interacțiunea dintre astm și COVID-19?

Datele din studii sugerează că astmul ar putea fi un factor de risc pentru a dezvolta o formă mai gravă de COVID-19, mai ales pentru pacienții care au astm bronșic moderat până la sever. Într-un studiu¹ realizat pe 7.590 de persoane cu COVID-19, dintre care 218 erau astmatice, cercetătorii au descoperit că persoanele cu astm au avut costuri medicale mai mari când au fost bolnave de COVID-19 și că riscul de deces din cauza COVID-19 a fost mult mai mare în rândul lor (rata de deces era de 7,8%, comparativ cu 2,8% în rândul persoanelor fără astm).

După ce au făcut ajustările necesare pentru alți factori, autorii studiului au constatat că astmul nu a fost un factor de risc independent pentru perspectivele negative ale bolii COVID-19, ceea ce sugerează că alți factori asociați cu astmul ar putea juca un rol mai degrabă decât astmul în sine. Persoanele astmatice ar trebui să aibă în vedere strategii pentru a reduce răspândirea SARS-CoV-2, dar nu trebuie să oprească administrarea de medicamente recomandate care suprimă sistemul imunitar.

Medicamente biologice pentru astm și vaccinul COVID-19

Multor persoane cu astm sever li se administreaza la ora actuala medicamente numite biologice ( anticorpi monoclonali) alături de medicamentele lor obișnuite, in cazul dezvoltarii creizelor de astm eozinofil. Acesta este astmul cauzat de nivelurile ridicate ale unui tip de celule albe din sânge numite eozinofile.

Anticorpii monoclonali sunt Omalizumab, Mepolizumab, Reslizumab si Benralizumab care actionează prin reducerea cantității de substanță chimică numită IgE în organism. IgE se produc intotdeauna când o persoană are o reacție alergică, dar unii oameni produc o cantitate mult prea mare și acest lucru poate provoca inflamații la nivel pulmonar.

Nu există dovezi care să sugereze că vaccinurile Pfizer / BionNTech, Oxford / AstraZeneca sau Moderna COVID-19 sunt nesigure pentru persoanele care iau substanțe biologice. Dacă luați substanțe biologice pentru astm, nu ar trebui să schimbați modul în care le luați, cu excepția cazului în care vi se recomandă acest lucru de către medicul de familie sau specialistul care va trateaza.

Exista recomandari care sugereaza ca vaccinul COVID și produsul biologic sa nu fie administrate în aceeași zi și, dacă este posibil, să existe o fereastra de timp de șapte zile între administrarea vaccinului COVID și produsul biologic pentru astm. Cu toate acestea, aceste decizii ar trebui luate de specialist, deci este important să nu încetați să luați sau să schimbați niciunul dintre medicamentele dvs. fără recomandarea acestuia.

Astmul trebuie gestionat indiferent de starea pandemiei de COVID-19

O bună gestionare a simptomelor astmului poate ajuta la reducerea riscului de complicații grave ale bolii, atât în timpul pandemiei, cât și în perioada ulterioară. Bolnavii de astm își pot reduce riscul de complicații în primul rând prin utilizarea medicamentelor pentru astm, așa cum le recomandă medicul.

Importantă este și identificarea factorilor declanșatori ai astmului, cum ar fi poluarea, stresul și alergenii, și apoi găsirea unor modalități de a le evita, cum ar fi purtarea unei măști în exterior, curățarea atentă a casei si eliminarea surselor care intretin prezenta acarienilor și reducerea stresului prin diverse metode (exerciții fizice, exerciții de respirație, meditație, yoga, aromaterapie, întâlniri cu persoanele dragi etc.). Persoanele cu astm nu trebuie sa fumeze sau sa se expuna fumului de tigara, sa se hraneasca sanatos, sa se hidrateze corespunzator si sa evite consumul de alcool.

De asemenea, pacientul cu astm trebuie să dezvolte, cu ajutorul unui medic, un plan de gestionare a astmului și solicitarea de îndrumări suplimentare pentru cazul în care vor exista momente în care simptomele astmului bronșic nu se ușurează urmând indicațiile obișnuite.

Nu mai puțin important, este indicat ca astmaticii să își reducă riscul de infectare cu orice fel de virusuri respiratorii atât prin păstrarea regulilor de distanțare, prin purtarea măștii de protecție și prin practicarea spălării frecvente a mâinilor, cât și prin vaccinarea împotriva gripei și a bolii COVID-19.

Când trebuie contactat medicul sau solicitat ajutor medical de urgență?

Persoanele cu astm trebuie să contacteze medicul curant dacă dezvoltă semne de COVID-19 sau au un test SARS-CoV-2 pozitiv, dacă simptomele astmului se agravează sau dacă efectele secundare ale unui vaccin anti-COVID-19 nu dispar într-o zi sau două.
Pacienții cu astm trebuie să solicite asistență medicală de urgență dacă au dificultăți de respirație, inhalatorul nu atenuează criza astmatica și dacă se simt confuzi sau respiră greu după ce au făcut un vaccin anti-COVID-19.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
CDC - People with Moderate to Severe Asthma
https://www.cdc.gov/coronavirus/2019-ncov/need-extra-precautions/asthma.html
ERS - Effect of asthma and asthma medication on the prognosis of patients with COVID-19
https://erj.ersjournals.com/content/57/3/2002226.abstract
1. Studiul „Effect of asthma and asthma medication on the prognosis of patients with COVID-19”, apărut în European Respiratory journal, 2021 57: 2002226; DOI: 10.1183/13993003.02226-2020, autori: Yong Jun Choi, Ju-Young Park et al.

Te-ar mai putea interesa și...

MAI MULTE DESPRE VACCINUL ANTI COVID-19