Screening-ul cancerului colului uterin reduce considerabil mortalitatea

Ce este screening-ul? Screening inseamna ansamblul de proceduri utilizate in vederea depistarii cancerului la persoane aparent sanatoase, inainte ca acestea sa aiba vreo simptomatologie specifica.

Acesta permite identificarea cancerului in stadii incipiente, ceea ce conduce la terapii cu viza curativa si, implicit, la ameliorarea semnificativa a supravietuirii populatiei respective.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cancerul colului uterin este un tip de cancer care poate fi identificat in stadii incipiente in conditiile in care femeile se prezinta la controale regulate in absenta simptomatologiei, potrivit unui calendar prestabilit de control.

In Statele Unite se estimeaza pentru anul 2018 o incidenta de peste 13.000 de cazuri noi si un numar de decese de peste 4.000. In analiza efectuata pe o decada, intre 2005 si, respectiv, 2014, incidenta s-a stabilizat, in schimb rata de deces a prezentat o scadere constanta de 0,8% pe an, aceasta in conditiile implementarii si functionarii screeningului de masa prin testarea Papanicolau.

Din pacate, Romania se afla pe un nedorit loc fruntas in ceea ce priveste mortalitatea prin cancer de col uterin, la aceasta contribuind si lipsa unui program national coerent de screening. Din acest motiv, pacientele se prezinta la medic, de foarte multe ori in situatii avansate de boala.

Potrivit evidentelor clinice, screeningul regulat al populatiei feminine pe baza testului Papanicolau a redus semnificativ mortalitatea prin cancer de col uterin, cu pana la 80%. Beneficiile screening-ului sunt reduse la populatia cu varsta de sub 21 de ani, din cauza prevalentei reduse a leziunilor care vor progresa catre un cancer invaziv. De asemenea, screeningul nu este util la femeile cu varsta de peste 65 de ani.

Cancerul colului uterin se dezvolta relativ lent. Inainte ca neoplazia cervicala sa se dezvolte, celulele colului uterin sufera o serie de modificari cunoscute sub denumirea generica de displazie sau neoplazie intraepiteliala cervicala (CIN). Din punct vedere histologic, displazia poate fi usoara (CIN1), moderata (CIN2) si severa (CIN3). Nu toate aceste leziuni progreseaza catre un cancer invaziv. Multe dintre leziunile usoare sau moderate regreseaza.

Exista o clasificare a leziunilor in functie de criterii citologice:

  1. celule scuamoase atipice cu semnificatie nedeterminata (ASCUS);
  2. leziuni intraepiteliale scuamoase low grade (LSILs), care cuprind citologia atipica si CIN 1;
  3. leziuni intraepiteliale scuamoase high grade (HSILs) care cuprind CIN 2-3 si carcinomul in situ (CIS).

Pentru ca evolutia de la CIN1 pana la un cancer invaziv este, de obicei, lenta, de ordinul anilor sau chiar a decadelor, screeningul populatiei feminine este absolut necesar in vederea identificarii procesului tumoral in etapa preinvaziva si luarii masurilor terapeutice curative.

Displazia cervicala afecteaza in special intervalul de varsta 20-30 de ani. Decesele prin cancerul de col uterin sunt rare la femeile mai tinere de 30 de ani, precum si la femeile de orice varsta care efectueaza un screening regulat prin examenul citologic Babes-Papanicolau. Riscul de deces prin cancerul de col uterin creste odata cu inaintarea in varsta. De asemenea, la nivel mondial, riscul de deces prin aceasta afectiune este mai mare la femeile negre decat la femeile albe (cu peste 150%).

Factorul de risc major pentru cancerul cervical este reprezentat de infectia cu virusul papiloma (HPV)

Virusul papiloma este un virus oncogen si principalul agent etiologic al cancerului cervical, precum si al leziunilor premergatoare. Acesta se transmite prin contact sexual. Femeile inactive sexual rar dezvolta cancere cervicale, in vreme ce femeile cu activitate sexuala precoce si cu multipli parteneri prezinta un risc semnificativ crescut.

 

 

Aproape toate pacientele diagnosticate cu cancer de col uterin invaziv sunt infectate HPV. Desi multe femei cu cancer cervical prezinta infectie cu virusul papiloma, nu toate dezvolta automat si un cancer de col uterin. Ca urmare, infectia HPV este necesara, dar nu si suficienta pentru dezvoltarea unui cancer.

In acest moment sunt identificate 15 genotipuri de virusuri HPV raspunzatoare pentru aparitia cancerului cervical. Mai multe tipuri de virusuri papiloma pot popula cervixul (colul uterin), dar numai unele dintre ele induc modificari ale celulelor care pot duce la dezvoltarea unui cancer. Pe de alta parte, anumite infectii HPV pot disparea fara tratament specific.

Alti factori de risc cunoscuti sunt reprezentati de obiceiul fumatului, multiparitatea, utilizarea anumitor contraceptive orale sau imunodeficiente.

Screening-ul regulat se recomanda oricarei femei cu varsta cuprinsa intre 21 si 65 de ani, prin efectuarea citologiei Babes Papanicolau. Prin acest procedeu se recolteaza celule de pe suprafata colului si, respectiv, vagin cu ajutorul unui tampon sau periuta, iar celulele se vizualizeaza la microscop. Noile tehnici de screening folosesc "citologia lichida" - THIN PREP, care maresc sensibilitatea procedurii de screening. Pe de alta parte, acestea permit si testarea HPV in acelasi timp. Dezavantajul este reprezentat de costurile relativ mari, comparativ cu testarea Pap clasica.

In conditiile pozitivarii testarii Pap este obligatorie fenotiparea HPV. Celulele sunt recoltate de la nivelul cervixului, dupa care analiza ADN si respectiv ARN viral identifica fenotipul infectiei HPV.

 

 

Screeningul femeilor de peste 30 de ani trebuie sa includa obligatoriu atat examinarea Pap, cat si fenotiparea HPV. Acest lucru trebuie repetat odata la 5 ani. Pe aceasta cale pot fi depistate mai multe leziuni cervicale premergatoare cancerului decat doar cu examinarea Pap.

"Riscurile "screening-ului cancerului cervical

In cadrul procesului de screenare putem vorbi si de anumite neajunsuri legate de:

- testarea excesiva,

- teste fals negative,

- teste fals pozitive.

In ceea ce priveste testarea excesiva, de exemplu, la femeile cu varste sub 21 de ani, screeningul bazat pe citologia Pap poate arata modificari la nivelul cervixului care nu sunt neoplazice, dar care pot conduce la teste de follow-up inutile si, nu de putine ori, la tratamente inutile.

In ceea ce priveste rezultatele fals negative, screeningul poate fi normal si cu toate acestea cancerul cervical sa fie prezent. In aceste conditii, screeningul - aparent paradoxal - poate intarzia prezentarea pacientei la medic, chiar in conditiile prezentei simptomatologiei.

Rezultate fals pozitive inseamna celule anormale prezente in conditiile absentei neoplaziei cervicale. Aceste rezultate reprezinta un motiv major de anxietate si conduc la proceduri investigationale sau terapeutice suplimentare de tipul colposcopiei, crioterapiei sau LEEP.

Recomandari generale

Majoritatea programelor de screening recomanda testarea citologica Papanicolau anual. Studii recente au demonstrat, insa, ca si testarea o data la 2-3 ani dupa un prim test negativ poate fi la fel de eficienta.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Testarea Pap nu este un instrument de screening eficient in cazul femeilor sub 21 de ani, in cazul femeilor histerectomizate pentru situatii non-oncologice, precum si la femeile peste 65 de ani care prezinta un test Pap negativ.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0