Radonul, printre principalele cauze ale dezvoltării cancerului pulmonar
Radonul, printre principalele cauze ale dezvoltării cancerului pulmonar
Radonul, printre principalele cauze ale dezvoltării cancerului pulmonar
Cancerul pulmonar este una dintre cele mai întâlnite cauze ale deceselor cauzate de cancer, cu un procent de 18,2%. De asemenea, îmbolnăvirile de cancer pulmonar reprezintă aproape 13% din totalul cazurilor noi de cancer. Se pare că a doua cauză principală a dezvoltării acestei boli, după fumat, este expunerea la radon.
Cancerul pulmonar este o boală caracterizată prin creșterea necontrolată a celulelor anormale în plămâni, care formează mase sau tumori. Aceste celule anormale pot interfera cu funcționarea normală a plămânilor, afectând schimbul de oxigen și dioxid de carbon, și se pot răspândi (metastaza) în alte părți ale corpului prin sânge sau limfă.
Factorii de risc principali pentru a dezvolta cancer pulmonar sunt fumatul activ sau pasiv, expunerea la substanțe toxice (azbest, radon, poluanți atmosferici), istoricul familial de cancer pulmonar și bolile pulmonare preexistente, cum ar fi fibroza pulmonară.
Cercetătorii de la Organizația Mondială a sănătății au arătat că radonul este cauza principală pentru aproximativ 3-14% dintre cazurile de cancer pulmonar din lume. Astfel, radonul ar putea fi catalogat drept a doua cauză principală de cancer pulmonar, după fumat.
Radonul și riscul de cancer pulmonar
Radonul este un gaz invizibil, lipsit de gust sau miros și este produs în urma descompunerii uraniului în sol și apă. Până în acest moment, cancerul pulmonar este singura boală cunoscută ca efect al expunerii la aerul contaminat cu radon. Există suspiciuni cu privire la o legătură între expunerea la acest gaz și riscul crescut de leucemie, însă studiile nu au confirmat cu exactitate, până acum, această legătură. Radonul se găsește atât în aer liber, cât și în încăperi și clădiri. În Europa, nivelul de radon acceptat este de 300 Bq·m-3.
În cazul în care te întrebi cum ai putea să fii expus la radon, răspunsul este simplu: acesta se regăsește în aerul pe care îl respirăm. Este adevărat, cantitatea radonului din aer este una extrem de mică, însă atunci când nivelul de radon crește din diverse motive, crește și riscul de cancer la plămâni.
Radonul poate fi eliberat de materialele de construcții, dar se regăsește și în casele foarte bine izolate, construite pe un teren al cărui sol este bogat în uraniu. Subsolurile și primul etaj al unei construcții au, în general, de-a face cu un nivel ridicat de radon.
Acest gaz se dezintegrează rapid, transformându-se în mici particule radioactive. Atunci când sunt inhalate, aceste particule atacă celulele care se regăsesc în membrana care învelește plămânii. Expunerea pe termen lung la radon poate declanșa cancer pulmonar.
Riscul de cancer pulmonar crește considerabil în cazul fumătorilor. Deși teoretic cancerul pulmonar este tratabil, rata de supraviețuire în cazul unei astfel de boli este printre cele mai mici dintre toate tipurile de cancer.
Totodată, cancerul pulmonar este cauza numărul 1 de mortalitate în cazul femeilor, depășind chiar și cancerul de sân. Radonul însă este cauza principală care duce la dezvoltarea cancerului pulmonar în cazul nefumătorilor și numărul 2 la nivel general. A treia cauză a dezvoltării cancerului la plămâni este fumatul pasiv. Locuind în aceeași casă cu un fumător îți crește riscul de cancer pulmonar cu 20‑30%.
Ca să reduci expunerea la radon, în primul rând, poți apela la specialiști pentu a verifica nivelul de radon din casa ta. Indiferent de vechimea casei, de amplasarea sa ori de materialele cu care a fost construită, ar trebui să o testezi pentru a afla nivelul de radon din aer. Dacă descoperi că radonul se regăsește în aerul din casă, poți folosi un sistem de aerisire și ventilare pentru purificarea aerului, să identifici fisurile dinspre garaj/subsol și să le repari.
O cercetare de dată recentă a concluzionat că „testarea radonului la domiciliu este o strategie primară de prevenire a cancerului pulmonar. Datorită prevalenței ridicate a fumatului la adulți și a incidenței mari a cancerului pulmonar, această măsură poate aduce beneficii prin oferirea mai multor intervenții preventive și adoptarea unor politici fără fumat și de control al radonului.
Pașii cei mai importanți pentru reducerea deceselor cauzate de cancer pulmonar cauzate de expunerea la radon sunt creșterea gradului de conștientizare a populației și a profesioniștilor din domeniul sănătății cu privire la această amenințare, măsurarea nivelului de radon în toate tipurile de clădiri noi și construirea unei forțe de muncă de profesioniști calificați care pot rezolva problemele legate de radon folosind standarde dovedite, mai spun oamenii de știință.
Alți factori de risc pentru cancer pulmonar
Cum am discutat, cancerul pulmonar este una dintre cele mai frecvente cauze de deces prin cancer la nivel global, fiind o afecțiune extrem de gravă și adesea diagnosticată târziu. Identificarea factorilor de risc este esențială pentru prevenirea acestei boli. Deși expunerea la radon este un factor bine cunoscut, există mulți alți factori care contribuie la apariția cancerului pulmonar.
Fumatul
Fumatul este principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar, fiind responsabil pentru aproximativ 85% dintre cazuri. Substanțele chimice cancerigene conținute de fumul de țigară, precum gudronul, benzenul și amoniacul, deteriorează ADN-ul celular și cresc riscul de mutații care pot duce la formarea tumorilor maligne. Chiar și fumătorii pasivi sunt expuși unui risc crescut de cancer pulmonar, iar copiii expuși fumului de țigară la o vârstă fragedă prezintă un risc mai mare de a dezvolta probleme pulmonare mai târziu în viață.
Expunerea la azbest
Azbestul este un mineral utilizat în trecut în diverse industrii, inclusiv construcții, datorită proprietăților sale izolante. Inhalarea fibrelor de azbest poate cauza inflamații și leziuni pulmonare, crescând riscul de cancer pulmonar, mai ales când este combinat cu fumatul. Expunerea prelungită la azbest este, de asemenea, asociată cu mezoteliomul, un alt tip grav de cancer al plămânilor.
Poluarea aerului
Expunerea la poluanți atmosferici, inclusiv particulele fine (PM2.5) și dioxidul de azot (NO2), poate crește riscul de cancer pulmonar. Poluarea provine din surse industriale, trafic, arderea combustibililor fosili și incinerarea deșeurilor. Studiile arată că populația urbană expusă unui nivel ridicat de poluare prezintă o incidență crescută a cancerului pulmonar.
Istoricul familial și factorii genetici
Un istoric familial de cancer pulmonar poate crește susceptibilitatea la această boală. Unele persoane pot moșteni mutații genetice care le cresc vulnerabilitatea la cancer, mai ales în combinație cu factori de mediu. Gene precum EGFR, KRAS și ALK sunt frecvent implicate în dezvoltarea cancerului pulmonar.
Boli pulmonare preexistente
Afecțiuni precum boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC), tuberculoza sau fibroza pulmonară sunt asociate cu un risc crescut de cancer pulmonar. Inflamația cronică și deteriorarea constantă a țesutului pulmonar contribuie la dezvoltarea celulelor anormale.
Dieta și stilul de viață
Un regim alimentar sărac în fructe și legume tinde să crească riscul de cancer pulmonar. Antioxidanții din fructe și legume protejează celulele împotriva deteriorării oxidative care poate duce la cancer. De asemenea, consumul excesiv de alcool poate să sporească riscul de cancer pulmonar, mai ales asociat cu fumatul.
Expunerea la substanțe chimice periculoase
Persoanele care lucrează în medii industriale unde sunt expuse la substanțe precum arsenic, crom, nichel sau hidrocarburi aromatice policiclice prezintă un risc crescut de cancer pulmonar. Aceste substanțe sunt utilizate în diverse industrii, inclusiv minerit, vopsitorie și prelucrarea metalelor.
Activitatea fizică redusă
Un stil de viață sedentar este asociat cu un risc mai mare de cancer, inclusiv cancer pulmonar. Activitatea fizică regulată ajută la menținerea unei funcții pulmonare sănătoase și la reducerea inflamației sistemice.
Cum îți scazi riscul de cancer pulmonar?
Renunțarea la fumat este cea mai eficientă măsură preventivă. Programele de sprijin pentru renunțare, cum ar fi consilierea, terapia de substituție nicotinică și medicamentele precum vareniclină sau bupropion, pot crește șansele de succes. De asemenea, implementarea politicilor anti-fumat, cum ar fi interdicțiile de fumat în spații publice, contribuie la reducerea incidenței cancerului pulmonar.
Limitarea expunerii la azbest este crucială. Acest lucru se poate realiza prin reglementări stricte în industriile care utilizează azbest, precum și prin utilizarea echipamentelor de protecție pentru muncitorii din aceste domenii. De asemenea, eliminarea materialelor care conțin azbest din clădiri vechi trebuie făcută cu ajutorul unor specialiști calificați.
Reducerea poluării aerului este o măsură preventivă importantă. Acest lucru poate fi realizat prin promovarea energiei curate, reducerea emisiilor industriale și utilizarea transportului public. La nivel individual, se recomandă utilizarea purificatoarelor de aer în locuințe, mai ales în zonele cu poluare ridicată.
Deși factorii genetici nu pot fi modificați, screening-ul periodic și consultația genetică pentru persoanele cu risc crescut pot ajuta la detectarea precoce. De asemenea, adoptarea unui stil de viață sănătos poate reduce riscul general.
Gestionarea adecvată a bolilor pulmonare cronice prin tratament medicamentos, terapie respiratorie și evitarea expunerii la iritanți poate reduce riscul de cancer pulmonar. Vaccinarea împotriva gripei și pneumoniei poate preveni complicațiile respiratorii care agravează bolile pulmonare existente.
O alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe, poate reduce riscul. Limitarea consumului de alcool și menținerea unei greutăți corporale sănătoase sunt, de asemenea, recomandate.
Implementarea măsurilor de siguranță la locul de muncă, utilizarea echipamentelor de protecție personală și monitorizarea expunerii la substanțe toxice sunt cruciale pentru reducerea riscului.
Se recomandă cel puțin 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, cum ar fi mersul pe jos, ciclismul sau exercițiile aerobice.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
WHO – Radon
https://www.who.int/health-topics/radon#tab=tab_1
PMC - Radon exposure: a major cause of lung cancer in nonsmokers
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC10760439/
Studiul „Radon exposure: a major cause of lung cancer in nonsmokers”, apărut în J Bras Pneumol. 2023 Nov 18;49(6):e20230210. doi: 10.36416/1806-3756/e20230210, autori: Marilyn Urrutia-Pereira et al.
Te-ar mai putea interesa și...
