Protectia vaccinului anti-COVID-19 de la AstraZeneca scade dupa trei luni

Protecția oferită de vaccinul anti-COVID-19 de la Oxford-AstraZeneca scade în scurt timp de la primirea celei de-a doua doze, arată un studiu efectuat de cercetători scoțieni și brazilieni și apărut în prestigiosul jurnal științific The Lancet.

Vaxzevria, vaccinul pentru prevenirea bolii COVID-19 de la AstraZeneca, a fost autorizat pentru introducere pe piață în Uninea Europeană pe 29 ianuarie 2021, spre a fi administrat la persoanele cu vârste de 18 ani și peste. Vaxzevria este alcătuit dintr-un alt virus (din familia adenovirusurilor) care a fost modificat pentru a conține gena de producere a unei proteine din SARS-CoV-2.

Vaccinul de la AstraZeneca nu conține coronavirusul în sine și nu poate provoca boala COVID-19.

De-a lungul pandemiei de COVID-19, zeci de milioane de oameni au primit acest vaccin, însă cât durează protecția oferită persoanelor cărora li s-a administrat? Un studiu¹ în care s-au analizat date de la un număr foarte mare de persoane vaccinate cu Vaxzevria sugerează că nu mai mult de câteva luni.

La trei luni după doza a doua de Vaxzevria, protecția vaccinului scade considerabil 

O echipă de cercetare din Scoția și Brazilia a analizat date pentru două milioane de oameni din Scoția și 42 de milioane de oameni din Brazilia, cărora li s-a administrat vaccinul de la Oxford-Astra Zeneca.

În Scoția, în comparație cu momentul de la două săptămâni după primirea celei de-a doua doze (când protecția era maximă, undeva între 59 și 63%), a existat o creștere de aproximativ cinci ori a riscului de spitalizare sau deces din cauza COVID-19 la aproape cinci luni după vaccinare.

Scăderea eficacității începe să apară pentru prima dată la aproximativ trei luni după vaccinarea completă, când riscul de spitalizare și deces este dublu față de cel de la două săptămâni după a doua doză, spun experții. Riscul crește de trei ori la patru luni de la a doua doză de vaccin. Cifre similare au fost observate și pentru Brazilia.

Cercetătorii au putut compara datele dintre Scoția și Brazilia deoarece au avut un interval similar între doze - 12 săptămâni - și prioritizarea inițială a persoanelor vaccinate (au fost vaccinate mai întâi persoanele cu cel mai mare risc de a face o formă gravă a bolii și personalul medical).

Varianta dominantă a fost diferită în fiecare țară în timpul perioadei de studiu: în Scoția, predomina tulpina Delta, iar în Brazilia, tulpina Gamma - ceea ce înseamnă că, probabil, scăderea eficacității a fost cauzată de scăderea gradului de protecție a vaccinului, dar și de impactul variantelor respective.

Studiul a estimat, de asemenea, eficacitatea vaccinului la intervale de două săptămâni, comparând rezultatele persoanelor care au fost vaccinate cu cele care nu au fost vaccinate.

Experții au avertizat că aceste cifre ar trebui tratate cu prudență, deoarece devine din ce în ce mai greu să compari persoanele nevaccinate cu persoanele vaccinate cu caracteristici similare, în special în rândul grupelor de vârstă mai înaintate, unde atât de mulți oameni sunt vaccinați în prezent.

Doza booster rămâne de bază în vaccinarea anti-COVID-19

Potrivit autorilor studiului, vaccinurile au fost un instrument cheie în lupta împotriva pandemiei, dar scăderea eficacității lor a fost o preocupare pentru oamenii de știință. De aceea, este important ca guvernele să elaboreze programe care să asigure menținerea protecției maxime, prin doza booster.

Vaccinul de la AstraZeneca nu este disponibil pentru doza booster, deci persoanele care s-au vaccinat inițial cu Vaxzevria trebuie să aleagă un alt vaccin anti-COVID-19 pentru a treia doză.

Concluzia oamenilor de știință implicați în studiu este că această cercetare este un exemplu excelent despre ce rezultate se pot obține prin colaborare globală când vine vorba de utilizarea datelor pentru cercetarea în domeniul sănătății. În cazul de față, studiul consolidează dovezile pentru programul de vaccinare cu doza booster aflat în curs de desfășurare.

Doza booster se face cu vaccinurile de la Moderna și Pfizer, dar și cu cel de la Johnson&Johnson, în anumite condiții

Studii efectuate și de alte companii care au dezvoltat vaccinuri anti-COVID-19 indică faptul că a treia doză crește substanțial nivelul de protecție împotriva tuturor variantelor SARS-CoV-2, inclusiv împotriva tulpinii Omicron.

În România, pentru doza booster sunt autorizate vaccinurile Comirnaty de la Pfizer BioNTech, Spikevax de la Moderna și Janssen de la Johnson&Johnson.

Recomandarea Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) este ca pentru doza booster să se aleagă un vaccin pe bază de ARN mesager, cum sunt Comirnaty sau Spikevax, dar se poate administra, la cerere, și vaccinul Janssen, doar pentru persoanele cărora li s-a administrat același vaccin în schema de vaccinare primară. 

Cum se procedează cu administrarea celei de-a treia doze în funcție de fiecare vaccin în parte?

  • Dacă o persoană s-a vaccinat complet cu două doze de Comirnaty (Pfizer), doza booster se poate face la cel puțin 6 luni de la vaccinarea cu cea de a doua doză. Vaccinul ales pentru a treia doză poate fi cel de la Pfizer sau cel de la Moderna.
  • Dacă o persoană s-a vaccinat complet cu două doze de Spikevax (Moderna), doza booster se poate face la cel puțin 6 luni de la vaccinarea cu cea de a doua doză. Vaccinul ales pentru a treia doză poate fi cel de la Pfizer sau cel de la Moderna.
  • Dacă o persoană s-a vaccinat complet cu două doze de Vaxzevria (AstraZeneca), doza booster se poate face la cel puțin 6 luni de la vaccinarea cu cea de a doua doză. Vaccinul ales pentru a treia doză poate fi cel de la Pfizer sau cel de la Moderna.
  • Dacă o persoană s-a vaccinat complet cu o doză de Janssen (Johnson&Johnson), doza booster se poate face la cel puțin 6 luni de la vaccinarea inițială. Vaccinul ales pentru a treia doză poate fi cel de la Pfizer, cel de la Moderna sau cel de la Johnson&Johnson.

Persoanele care nu au contraindicații pentru vaccinare pot merge pentru a efectua a treia doză fie la centrele de vaccinare existente (direct sau cu programare), a căror listă de găsește pe Platforma națională de programare pentru vaccinarea împotriva COVID-19, fie la cabinetele medicilor de familie.

Și persoanele care s-au vaccinat în alte state ale Uniunii Europene pot face doza booster în România.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The Lancet – Two-dose ChAdOx1 nCoV-19 vaccine protection against COVID-19 hospital admissions and deaths over time: a retrospective, population-based cohort study in Scotland and Brazil
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)02754-9/fulltext
1. Studiul „Two-dose ChAdOx1 nCoV-19 vaccine protection against COVID-19 hospital admissions and deaths over time: a retrospective, population-based cohort study in Scotland and Brazil”, apărut în decembrie 2021, DOI:https://doi.org/10.1016/S0140-6736(21)02754-9, autori: Srinivasa Vittal Katikireddi et al.
European Medicines Agency – Vaxzevria (previously COVID-19 Vaccine AstraZeneca)
https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/vaxzevria-previously-covid-19-vaccine-astrazeneca
#ROVACCINARE - Doza de rapel – booster
https://vaccinare-covid.gov.ro/doza-de-rapel-booster/


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0