Prolactina și tulburările pe care le poate genera: cauze, simptome, tratament
Prolactina și tulburările pe care le poate genera: cauze, simptome, tratament
Prolactina și tulburările pe care le poate genera: cauze, simptome, tratament
1. Rolul prolactinei în organism
a. Ce este prolactina?
i. Valorile normale ale prolactinei serice
b. Prolactina la femei
i. Ce influență are prolactina asupra fertilității?
c. Prolactina la bărbați
2. Ce înseamnă prolactina scăzută?
a. Cauze
b. Simptome
c. Tratament
3. Ce înseamnă prolactina mărită?
a. Cauze
b. Simptome
c. Tratament
Rolul prolactinei în organism
Prolactina este un hormon denumit astfel datorită contribuției sale în producția de lapte mamar, sau lactație, la mamifere. Cu toate acestea, potrivit cercetătorilor, prolactina are peste 300 de funcții în organism, la nivelul sistemului reproducător și al celui metabolic, în osmoreglare (totalitatea proceselor prin care se asigură o valoare constantă a presiunii osmotice a lichidelor din organism), precum și în reglarea anumitor funcții ale sistemului imunitar și ale comportamentului.
Ce este prolactina?
La oameni, prolactina este produsă, în principal, la nivelul porțiunii superioare a glandei pituitare, dar și în alte zone din corp. Celulele lactotrofe din glanda pituitară produc prolactină, care este apoi stocată și eliberată în circulația sanguină. Prolactina umană este produsă, de asemenea, la nivelul uterului, creierului, sânilor, prostatei, pielii, țesutului adipos și al celulelor imune.
Prolactina este controlată prin mai mulți factori de reglare, în principal prin intermediul dopaminei și al estrogenului. Dopamina este produsă de către hipotalamus, care este situat deasupra glandei pituitare. Dopamina restricționează producția de prolactină, așadar cu cât prezența de dopamină este mai pregnantă, cu atât mai restricționată va fi producția de dopamină.
Estrogenul este un alt factor de reglare important al prolactinei, care poate crește producția de prolactină din glanda pituitară. Așadar, în fazele ciclului reproductiv când nivelul de estrogen este ridicat, precum și pe perioada sarcinii, secreția de prolactină este mult mai crescută. Pe lângă dopamină și estrogen, există o serie întreagă de hormoni care pot crește și descrește cantitatea de prolactină eliberată în corp, cum ar fi oxitocina, hormonul antidiuretic sau hormonul de stimulare tiroidiană.
Valorile normale ale prolactinei serice
Pentru a verifica valorile prolactinei serice, este nevoie de o analiză de sânge numită profil hormonal al prolactinei, care măsoară cantitatea de prolactină în sânge. Testarea prolactinei poate fi necesară pentru identificarea cauzei anumitor afecțiuni, precum galactoreea, infertilitatea și disfuncția erectilă la bărbați, dereglări menstruale și infertilitatea la femei, proactinoame (tumori ce produc exces de prolactină), dar și pentru o evaluarea a funcțiilor și sănătății glandei pituitare.
În ceea ce privește valorile normale ale prolactinei serice, acestea diferă în funcție de vârstă și sex. Așadar, la femei, valorile normale sunt după cum urmează:
- Bebeluși între 1 și 12 luni: 4.2 – 633.8
- Copii între 1 și 4 ani: 21.2 – 360.4
- Copii între 4 și 7 ani: 33.9 – 277.7
- Copii între 7 și 10 ani: 6.3 – 273.4
- Copii între 10 și 13 ani: 40.2 – 203.5
- Adolescente între 13 și 15 ani: 63.6 – 305.2
- Adolescente peste 15 ani și femei de toate vârstele: 102 – 496
La bărbați, valorile normale se încadrează în următoarele limite:
- Bebeluși între 1 și 12 luni: 6.3 – 612.6
- Copii între 1 și 4 ani: 48.7 – 279.8
- Copii între 4 și 7 ani: 16.9 – 358.2
- Copii între 7 și 10 ani: 40.2 – 245.9
- Copii între 10 și 13 ani: 19.8 – 273.4
- Adolescenți între 13 și 15 ani: 33.9 – 351.9
- Adolescenți peste 15 ani și bărbați de toate vârstele: 86 – 324
Prolactina la femei
La femei, nivelul proactinei în sânge începe să crească odată cu intrarea în pubertate, atunci când și secreția de hormon estrogenic crește. Prolactina începe să scadă după menopauză, când și nivelul de estrogen este mai mic. Așadar, factorul regulator principal al prolactinei la femei este estrogenul, care poate fi endogen, adică nativ, sau exogen, adică introdus în organism prin medicamente, cum ar fi anticoncepționalele.
Ce influență are prolactina asupra fertilității și sarcinii?
Tulburarea de prolactină cunoscută drept hiperprolactinemie, adică producția în exces a prolactinei, poate avea drept consecință infertilitatea la femei. În asemenea, cazuri, prezența prolactinoamelor poate exercita o presiune prea mare asupra glandei pituitare, ceea ce duce la blocarea activității hormonale normale și la instalarea hipopituitarismului.
În timpul sarcinii, nivelul de prolactină în sânge este mai mare și crește progresiv, ajungând până la de zece ori mai crescut față de nivelul normal. După naștere, în schimb, secreția de lapte este generată de scăderea nivelului de estrogen, dar și de sucțiunea mamelonului, iar ambele fenomene stimulează secreția de prolactină, după alăptare. Deoarece episoadele de alăptare sunt frecvente și repetate, producția de prolactină se menține la un nivel constant, la femeile care alăptează. Pentru mămicile care nu alăptează, nivelul de prolactină în sânge scade mult mai repede. De asemenea, pe perioada alăptării, prolactina blochează revenirea la normal a funcției ovariene, ceea ce previne o nouă sarcină.
Prolactina la bărbați
În ceea ce privește bărbații, nivelul de proactină în sânge este, de regulă, mai redus față de femei. În mod normal, nivelul de prolactină rămâne constant, din copilărie și până la bătrânețe. Cu toate acestea, și la bărbați pot apărea tulburări în ceea ce privește nivelul de prolactină.
Astfel, hipopituitarismul poate apărea și la bărbați, cauzând scăderea libidoului și pierderea părului de pe corp, în cantități mai mult sau mai puțin crescute.
Ce înseamnă prolactina scăzută?
Hipoprolactinemia sau deficitul de prolactină este o tulburare definită printr-un nivel scăzut de prolactină în fluxul sanguin. Hipoprolactinemia se manifestă diferit la femei față de bărbați, în sensul în care poate fi asociată cu o serie de afecțiuni specifice sexului persoanei. Astfel, la femei, aceasta este asociată cu sindromul metabolic, anxietate și/sau disfuncție ovariană, în timp ce la bărbați, este asociată cu disfuncția erectilă arteriogenă, hipofuncția veziculelor seminale, ejacularea prematură și hipoandrogenismul.
Cauze
Hipoprolactinemia este o afecțiune rară ce poate apărea la persoanele care suferă de o activitate scăzută a glandei pituitare. Printre alte cauze asociate cu un nivel scăzut de prolactină se numără sindromul Sheehan, sau necroza hipofizară postpartum, anumite tulburări ale funcției tiroidiene, tulburările menstruale, anumite infecții și afecțiuni, cum ar fi hemocromatoza sau sarcoidoza, anumite tumori extrapituitare sau hipofizare.
Experții sunt de părere că principala cauză responsabilă pentru deficitul de prolactină este sindromul Sheehan, care se instalează, de regulă, imediat după naștere și blochează circulația sanguină către glanda pituitară.
Simptome
Scăderea secreției de prolactină poate da, ca simptom principal, un aport insuficient de lapte produs după naștere, la femei, în timp ce la bărbați, hipoprolactinemia poate avea ca simptom hipogonadismul secundar. Majoritatea persoanelor cu un nivel scăzut de prolactină nu manifestă simptome vizibile, de regulă, deși, potrivit cercetărilor, acestea pot genera răspunsuri imune reduse în fața infecțiilor.
Tratament
Tratamentul variază în funcție de sex și de situația persoanei în cauză. Așadar, pentru femeile care nu alăptează din cauza producției insuficiente de lapte, se pot recomanda medicamente cu efect galactogog sau suplimentarea cu formule de lapte. Din păcate, nu există un tratament pentru deficitul de prolactină, dar se poate apela la tratamente medicamentoase care pot crește lactația la femei, cum ar fi agenții antidopaminergici.
Ce înseamnă prolactina mărită?
Prolactina mărită, sau hiperprolactinemia, este definită prin creșterea anormală a nivelului de prolactină în sânge. Acest fenomen se poate manifesta când celulele lactotrofe, aflat în interiorul hipofizei, produc mai multă prolactină decât e necesar sau atunci când cresc peste limita normală, ducând la formarea de tumori.
Insa prolactina poate inregistra valori crescute si ca efect advers al unor terapii cronice sau in contextul unor alte afectiuni.
Cauze
Printre cauzele principale ale hiperprolactinemiei se numără apariția prolactinoamelor, stresul excesiv, sarcina (perioadă în care prolactina crește, în mod normal, dar scade odată cu nașterea), anumite traumatisme toracice și consumul unor medicamente ce stimulează producția de prolactină. De asemenea, hiperprolactinemia a fost asociată cu anumite afecțiuni, precum hipotiroidismul și bolile de rinichi.
Tumora "prolactinom" produce niveluri ridicate de prolactină. Aceste tumori pot fi mari sau mici și sunt de obicei benigne, adică nu sunt canceroase. Tumorile mici (mai mici de 1 cm) se numesc mircoprolactinoame, iar tumorile mai mari (mai mult de 1 cm) se numesc macroprolactinoame. Tumorile mari pot provoca, de asemenea, dureri de cap, probleme de vedere sau ambele. Prolactinoamele sunt mai frecvente la femei decât la bărbați și apar rar la copii.
Anumite medicamente eliberate pe bază de rețetă pot crește, de asemenea, nivelurile de prolactină. Acestea includ medicamente pentru:
Hipertensiune arterială (cum ar fi blocante ale canalelor de calciu și metildopa)
Depresie (antidepresive triciclice și ISRS)
Arsuri la stomac și boală de reflux gastroesfagian
Greață și vărsături
Durere (opiacee – medicamente derivate din opiu)
Pilule anticoncepționale
Tulburări grave de sănătate mintală (antipsihotice cum ar fi risperdal și haloperidol)
Simptome de menopauză (estrogen)
In terapiile cronice cu pregabalina sau Lyrica, nivelul de prolactina poate inregistra valori mai crescute. Pregabalina este un medicament care este structural analog cu acidul gamma-aminobutiric (GABA) si este prescris pentru sindroamele dureroase cronice, cum ar fi nevralgia postherpetică, durerea neuropatică diabetică și periferică, convulsii parțiale, tulburările de somn, tulburările de anxietate și fibromialgia.
Alte cauze includ:
Hipotiroidism sau tiroida hipoactivă - ceea ce înseamnă că glanda tiroidă nu produce suficient hormon tiroidian
Sarcina și alăptarea
Leziuni ale peretelui toracic sau alte afecțiuni care afectează peretele toracic, cum ar fi zona zoster
Alte tumori și boli care afectează glanda pituitară sau tratament cu radiații pentru tumorile de pe sau în apropierea glandei pituitare
Boli cronice ale ficatului și rinichilor
Uneori, nu poate fi găsită nicio cauză pentru hiperprolactinemie, stresul cronic si intens fiind una din posibilele cauze incriminate.
Simptome
Hiperprolactinemia poate afecta funcțiile ovariene și testiculare, dând simptome specifice, cum ar fi amenoreea, infertilitatea, pierderea energiei, disfuncții sexuale, modificări de comportament și bufeuri de căldură.
Prolactina mărită afectează și țesutul mamar, la femei și bărbați, cauzând scurgeri de lapte, sau galactoree, la femei, respectiv ginecomastie, sau creșterea țesutului mamar, la bărbați.
Dacă se suspectează un prolactinom, un RMN (imagini prin rezonanță magnetică) a creierului și hipofizarului este adesea următorul pas. Folosind o mașină specială care creează imagini ale țesuturilor corpului, un RMN poate dezvălui o tumoare hipofizară și arăta dimensiunea acesteia.
Este prolactinomul o tumoare cerebrală?
Nu, țesutul hipofizar se află în afara barierei hematoencefalice, iar tumorile hipofizare nu sunt considerate tumori cerebrale. Acestea sunt aproape întotdeauna benigne.
Care este tratamentul pentru hiperprolactinemie?
Tratament
Tratamentul hiperprolactinemiei poate fi de natură medicamentoasă, chirurgicală sau se poate apela chiar și la tratament cu radiații. Intervenția chirurgicală poate fi necesară pentru extirparea unor tumori la nivelul glandei pituitare, mai ales daca tumora afecteaza vederea, iar radiațiile, numai în cazul în care terapia medicamentoasă și/sau chirurgicală nu au dat roade.
Pentru că nivelul crescut de prolactină poate apărea în urma consumului de medicamente cu efect de stimulare a prolactinei, întreruperea tratamentului poate fi suficient pentru restabilirea unui nivel hormonal normal.
Medicamente pe bază de rețetă.
Agoniştii dopaminergici precum bromocriptina şi cabergolina scad producţia de prolactină. Medicamentele funcționează bine pentru majoritatea persoanelor cu prolactinoame și sunt bine tolerate. Bromocriptina se ia de 2-3 ori pe zi, iar Cabergolina are acțiune prelungită și este utilizată de două ori pe săptămână.
Hipotiroidismul este tratat cu hormon tiroidian sintetic, care ar trebui să readucă nivelul de prolactină la normal. Dacă nivelurile ridicate de prolactină sunt cauzate de medicamentele prescrise, pot fi explorate alte tipuri de medicamente.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Healthline - Prolactin Level Test
https://www.healthline.com/health/prolactin
Your Hormones - Prolactin
https://www.yourhormones.info/hormones/prolactin/
Web MD - What is a Prolactin Test?
https://www.webmd.com/a-to-z-guides/prolactin-test
Pregabalin-induced hyperprolactinemia in a patient with fibromyalgia: A case report 2016, Aslihan Taraktas, Nilgun Mesci, Gulcan Ozturk
Te-ar mai putea interesa și...
