Totul despre parestezie: cauze, simptome și tratament

Rezumat: Parestezia este o senzație anormală resimțită la nivelul pielii, descrisă frecvent ca furnicături, amorțeală sau senzație de arsură, care poate apărea temporar sau cronic și poate afecta diferite părți ale corpului.

Această manifestare este, în cele mai multe cazuri, legată de afectarea sau iritarea nervilor, fie din cauza compresiei, fie a unor boli neurologice sau metabolice. Deși adesea este inofensivă și trecătoare, parestezia poate indica uneori o afecțiune serioasă.

1. Ce este parestezia și de ce apare?
2. Tipuri de parestezie
a. Parestezia temporară
b. Parestezia cronică
3. Cauzele paresteziei
a. Compresia sau afectarea nervilor
b. Neuropatia periferică
c. Radiculopatia
d. Afecțiuni neurologice
e. Factori metabolici și carențe nutriționale
f. Medicamente și substanțe toxice
g. Factori psihologici
4. Simptomele paresteziei
5. Factori de risc parestezie
6. Cum se stabilește diagnosticul de parestezie
a. Ce teste se fac pentru stabilirea diagnosticului?
7. Tratamentul paresteziei
8. Când trebuie să mergi la medic
9. Prevenirea paresteziei

1. Ce este parestezia și de ce apare?

Parestezia reprezintă o tulburare senzorială caracterizată prin apariția unor senzații neobișnuite, fără un stimul extern clar, cum ar fi furnicături, înțepături, amorțeală sau senzația de ace la nivelul pielii. Aceste senzații pot fi temporare, dar în anumite situații pot deveni persistente sau cronice.

De regulă, parestezia apare atunci când există o disfuncție în sistemul nervos senzorial, care transmite informațiile de la piele către creier. Orice perturbare de-a lungul acestui traseu, fie la nivelul nervilor periferici, fie în sistemul nervos central, poate genera astfel de senzații.

Este important de menționat că parestezia nu este o boală în sine, ci mai degrabă un simptom care poate avea numeroase cauze, de la simple poziții incomode până la afecțiuni neurologice complexe.

Citește și Ce cauze pot avea durerile de spate

2. Tipuri de parestezie

a. Parestezia temporară

Aceasta este cea mai frecventă formă și apare, de exemplu, atunci când stai prea mult într-o poziție care comprimă un nerv, cum ar fi atunci când stai pe o mână sau picior peste picior. În aceste cazuri, circulația și semnalele nervoase sunt temporar afectate, dar revin rapid la normal după schimbarea poziției.

b. Parestezia cronică

Această formă persistă în timp și este de obicei asociată cu o afecțiune medicală de bază, precum neuropatia periferică, diabetul, scleroza multiplă sau leziunile nervoase. Parestezia cronică necesită evaluare medicală, deoarece poate indica o problemă serioasă care necesită tratament.

Recomandările Experților DOC

3. Cauzele paresteziei

a. Compresia sau afectarea nervilor

Una dintre cele mai frecvente cauze este compresia unui nerv, care poate apărea din cauza poziției corpului, a unor traumatisme sau a unor modificări structurale, precum herniile de disc sau inflamațiile locale.

În anumite cazuri, chiar și procedurile medicale sau dentare pot afecta nervii și pot provoca parestezie, mai ales dacă sunt implicate zone sensibile ale feței.

b. Neuropatia periferică

Neuropatia periferică este o afecțiune frecventă în care nervii periferici sunt afectați, ducând la simptome precum amorțeală, arsură sau furnicături, în special la nivelul mâinilor și picioarelor. Aceasta poate fi cauzată de diabet, deficiențe de vitamine (în special vitamina B12), boli autoimune sau infecții.

c. Radiculopatia

Radiculopatia apare atunci când rădăcinile nervilor sunt iritate, inflamate sau presate. Aceasta poate apărea atunci când un disc intervertebral pune presiune pe un nerv ori când se îngustează un canal al unei rădăcini nervoase. Radiculopatia poate apărea în zona lombară, și atunci parestezia apare la nivelul piciorului, ori în zona cervicală, iar astfel parestezia apare la nivelul brațelor și umerilor.

d. Afecțiuni neurologice

Parestezia poate apărea și în boli neurologice precum scleroza multiplă, accidentul vascular cerebral sau inflamațiile sistemului nervos. Aceste afecțiuni afectează transmiterea normală a impulsurilor nervoase.

e. Factori metabolici și carențe nutriționale

Deficitul de vitamine, în special vitamina B12, poate duce la afectarea nervilor și apariția paresteziei. De asemenea, dezechilibrele hormonale sau tulburările tiroidiene pot contribui la aceste simptome.
Medicamente și substanțe toxice

Unele medicamente pot provoca parestezie ca efect secundar, mai ales cele utilizate în tratamentul cancerului sau anumite antibiotice, prin afectarea nervilor periferici.

f. Factori psihologici

Stresul, anxietatea și alte tulburări psihologice pot provoca sau amplifica senzațiile de furnicături, chiar și în absența unei cauze neurologice evidente.

4. Simptomele paresteziei

Parestezia se manifestă prin senzația de furnicături, amorțeală, senzația de arsură, senzația de rece, lipsa sensibilității sau senzația de gâdilat, apărută în orice zonă a corpului. Parestezia cronică poate cauza și dureri sub formă de junghiuri. Aceste simptome pot fi exacerbate de activități precum mersul pe jos sau utilizarea mâinilor sau picioarelor pentru perioade prelungite.

Alte simptome comune ale paresteziei includ senzația de greutate sau rigiditate în zonele afectate și dificultăți în controlul mișcărilor sau slăbiciune musculară. Aceste simptome pot fi accentuate în cazul afecțiunilor medicale subiacente, cum ar fi neuropatia periferică sau scleroza multiplă.

Persoanele afectate pot, de asemenea, să experimenteze schimbări ale temperaturii corpului, cum ar fi senzația de căldură sau frig în zonele afectate. Aceste simptome pot fi întâlnite și în cazul compresiunii nervilor, precum cea cauzată de herniile de disc.

În cazurile severe, parestezia poate afecta semnificativ capacitatea persoanei de a-și utiliza mâinile, picioarele sau alte zone ale corpului în activități cotidiene, cum ar fi mersul pe jos sau folosirea tastaturii. Această tulburare poate, de asemenea, să afecteze calitatea vieții persoanelor afectate, provocând anxietate sau depresie.

5. Factori de risc parestezie

Oricine poate dezvolta parestezie temporară. Următoarele situații favorizează însă această afecțiune:

Practicarea unor mișcări repetate care pot comprima nervii precum practicarea unui sport precum tenisul ori chiar cântatul la un instrument
Deficitul de calciu
Diabet de tip 1 sau de tip 2
Bolile autoimune
Afecțiunile neurologice precum screloza multiplă.

6. Cum se stabilește diagnosticul de parestezie

Dacă suferi de parestezie persistentă fără niciun motiv evident, este indicat să apelezi la medicul tău pentru a descoperi cauza problemei, dar și pentru a o trata. În general, procesul de diagnosticare implică o serie de examinări fizice, teste de laborator și teste de imagistică medicală.

Primul pas în diagnosticarea paresteziei este evaluarea istoricului medical al pacientului și a simptomelor experimentate.

Specialistul poate întreba pacientul despre momentul apariției simptomelor, zona afectată și alte detalii despre modul în care simptomele au afectat activitățile zilnice. Este posibil să se efectueze și un examen neurologic pentru a evalua funcția nervoasă și musculară.

a. Ce teste se fac pentru stabilirea diagnosticului?

Istoricul medical și examenul fizic, din care va face parte și un test neurologic, vor ajuta medicul să pună diagnosticul. De asemenea, se pot face și analize de sânge, dar și puncție lombară, dacă medicul suspectează că este vorba despre o afecțiune serioasă mascată de acest simptom aparent banal.

De asemenea, medicul poate recomanda un RMN, un CT sau o radiografie dacă suspectează probleme la nivelul coloanei vertebrale. În urma obținerii rezultatelor, medicul tău te poate trimite către specialist, adică către un medic ortoped, neurolog sau endocrinolog.

Dacă se suspectează o afecțiune subiacentă, cum ar fi neuropatia periferică sau scleroza multiplă, specialistul poate recomanda efectuarea unor teste suplimentare pentru a confirma diagnosticul.
Aceste teste pot include electromiografia, care măsoară activitatea electrică a mușchilor și nervilor, sau o analiză a lichidului spinal pentru a identifica semne de inflamație.

7. Tratamentul paresteziei

Tratamentul paresteziei este recomandat în funcție de cauza acestei afecțiuni. Spre exemplu, dacă este vorba despre o cauză banală precum folosirea unor mișcări repetitive care comprimă un nerv, medicul îți va recomanda câteva zile de repaus, însă îți poate recomanda și fizioterapie.

Pe de altă parte, dacă parestezia este cauzată de o altă afecțiune, tratarea acelei afecțiuni va ameliora situația. În cazul în care parestezia este cauzată de o afecțiune medicală, cum ar fi diabetul sau neuropatia periferică, tratamentul trebuie să se concentreze pe tratarea acestei afecțiuni. În unele cazuri, parestezia poate fi reversibilă odată cu tratarea afecțiunii de bază.

Din păcate însă, există situații în care nervul este atât de afectat încât parestezia devine ireversibilă.
În cazurile în care cauza paresteziei nu poate fi identificată, tratamentul poate fi îndreptat spre ameliorarea simptomelor. Specialistul poate recomanda utilizarea de medicamente analgezice, cum ar fi ibuprofen sau acetaminofen, pentru a reduce durerea sau inflamația asociată cu parestezia.

Unele terapii alternative pot ajuta la reducerea simptomelor paresteziei. Acestea pot include acupunctura, masajul terapeutic sau terapia cu laser. Înainte de a încerca orice terapie alternativă, este important să discuți cu medicul tău.

În plus, stilul de viață poate juca un rol important în tratamentul paresteziei. O dietă echilibrată și exercițiile regulate pot ajuta la îmbunătățirea circulației sanguine și reducerea inflamației, ceea ce poate reduce simptomele paresteziei.

În cazul paresteziei cronice, tratamentul poate fi de lungă durată și necesită monitorizare constantă. În unele situații, nu există un tratament definitiv, iar scopul este controlul simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.

8. Când trebuie să mergi la medic

Este recomandat să consulți un medic dacă:

parestezia persistă mai mult de câteva zile
simptomele se agravează
apare slăbiciune musculară sau pierderea coordonării
simptomele apar brusc și sunt severe

Aceste situații pot indica o problemă medicală serioasă care necesită evaluare urgentă.

9. Prevenirea paresteziei

Deși nu toate cazurile pot fi prevenite, există câteva măsuri utile:

menținerea unei poziții corecte a corpului
evitarea presiunii prelungite asupra nervilor
alimentație echilibrată, bogată în vitamine
controlul bolilor cronice, precum diabetul
reducerea stresului

Aceste măsuri pot reduce riscul apariției simptomelor.

Q&A: Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce este parestezia și de ce apare?
Răspuns: Parestezia este o senzație anormală, precum furnicături sau amorțeală, cauzată de afectarea sau iritarea nervilor.

Întrebare: Este periculoasă parestezia?
Răspuns: De obicei nu este periculoasă dacă este temporară, dar poate indica o problemă serioasă dacă persistă sau se agravează.

Întrebare: De ce îmi amorțește mâna sau piciorul?
Răspuns: Cel mai frecvent din cauza compresiei temporare a unui nerv, de exemplu după ce stai într-o poziție incomodă.

Întrebare: Ce analize sunt necesare pentru parestezie?
Răspuns: Analize de sânge, teste neurologice și uneori imagistică, pentru a identifica cauza simptomelor.

Întrebare: Cum se tratează parestezia?
Răspuns: Tratamentul depinde de cauză și poate include medicamente, corectarea deficiențelor sau terapii de recuperare.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
BMJ - Assessment of paraesthesias
https://bestpractice.bmj.com/topics/en-gb/1077
Studiul „Paresthesia diagnosed using cone-beam computed tomography: a case report”, J Dent Anesth Pain Med. 2020 Apr 27, autori: Umesh Kumar, Charan Kamal Kaur, Ruchi Vashisht, Vidya Rattan
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7193057/
Studiul „Peripheral Neuropathy: Evaluation and Differential Diagnosis”, Am Fam Physician. 2020;102(12):732-739, autori: Gregory Castelli, Rebecca E. Cantone
https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2020/1215/p732.html
Studiul „Drug-Induced Peripheral Neuropathy: A Narrative Review, Curr Clin Pharmacol. 2020 Apr. autori: Mark R Jones, Ivan Urits, John Wolf, Devin Corrigan, Luc Colburn, Emily Peterson, Amber Williamson, Omar Viswanath
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7365998/
Studiul „Paresthesias: A case series study”, autori: J.A. Motos Garcia, N. Garcia Lax, M. Palao Rico, I. Pellicer Espinosa, M.L. Martinez Navarro
https://www.jns-journal.com/article/S0022-510X(17)31559-9/abstract