Tulburările neurologice cu potențial letal pot fi un simptom de COVID-19, chiar și la persoanele cu o formă ușoară de boală, a arătat un  studiu¹, publicat în luna iulie 2020.

Deși complicațiile sistemului respirator în ceea ce privește boala COVID-19 au fost cele mai frecvente la persoanele afectate și le-au pus viața în pericol, există tot mai multe rapoarte despre implicarea în această boală a sistemului nervos central și periferic.

Aceste complicații neurologice ale bolii includ encefalopatia, meningoencefalita, accidentul vascular cerebral ischemic, encefalopatia necrotizantă acută și sindromul Guillain-Barré (GBS). De asemenea, dovezile radiologice au prezentat infarcte, microhemoragii, caracteristici ale sindromului encefalopatiei posterioare reversibile. În plus, o echipă de cercetare a descris un caz de demielinizare post-COVID-19. 

Evaluarea și investigarea neurologică detaliată sunt dificil de efectuat pentru bolnavii de COVID-19 în stare critică, limitând posibilitatea de a separa elementele de bază fiziopatologie și, prin urmare, de a găsi opțiuni de tratament. 

Mecanismele diferitelor sindroame neurologice includ, fie individual, fie în combinație, leziuni neuronale virale directe, un sindrom secundar de hiperinflamare, tulburări inflamatorii sau mediate imunitar para și post-infecțioase sau efectele unei tulburări sistemice severe cu consecințele neurologice ale sepsisului, hiperpirexiei, hipoxiei sau hipercoagulabilității.

Delirul și psihoza, asociate cu boala COVID-19

Cercetarea ale cărei rezultate au fost publicate în revista științifică Brain, a analizat pacienți adulți cu COVID-19 din Marea Britanie, descoperind că aceștia au prezentat simptome ale unei game largi de boli neurologice grave. Mulți dintre pacienți au avut doar simptome tipice ușoare de COVID-19, cum ar fi febră sau probleme respiratorii, iar pentru unii, simptomele neurologice au fost singurul semn că erau bolnavi.

Pacienții analizați au inclus 24 de bărbați și 19 femei, cu vârste cuprinse între 16 și 85 de ani. Severitatea simptomelor de COVID-19 a variat de la ușoare la critice. Pacienții au prezentat o gamă largă de caracteristici ale tulburărilor neurologice, inclusiv boli neuroinflamatorii și accident vascular cerebral de la 6 zile înainte și până la 27 de zile după debutul simptomelor de COVID-19. Pacienții au fost împărțiți în cinci categorii pe baza caracteristicilor clinice, neuro-radiologice, neurofiziologice și de laborator.

O femeie în vârstă de 55 de ani, fără boală psihică actuală sau cu un istoric cunoscut de boli psihice, a fost internată la spital cu simptome de COVID-19, inclusiv febră, tuse și dureri musculare. A fost externată după două săptămâni, după ce a fost supusă terapiei cu oxigen, dar patru zile mai târziu, soțul ei a raportat că este confuză și se comportă ciudat. Femeia a experimentat halucinații, spunând că a văzut lei și maimuțe în casa ei și a devenit agresivă cu familia și cu personalul medical. Ea a fost tratată apoi cu medicamente anti-psihotice, iar simptomele s-au atenuat pe parcursul a trei săptămâni, deși studiul nu confirmă dacă și-a revenit complet.

Alte probleme neurologice experimentate de pacienții cu COVID-19 au inclus mai multe cazuri de delir sau psihoză, accidente vasculare cerebrale și probleme cu nervii periferici (care se găsesc în extremități, cum ar fi mâinile și picioarele). 

Zece dintre pacienții incluși în studiu aveau encefalopatii tranzitorii cu trăsături de delir și psihoză, probleme care au fost descrise și în alte studii. Deși pacienții analizați aveau sindroame tranzitorii, sunt necesare teste neuropsihologice detaliate și urmărirea acestora pentru a determina amploarea disfuncției cognitive în perioada de recuperare și a examina factorii psihologici. 

Două dintre cazurile analizate în studiul de față au prezentat o encefalită autoimună probabilă, unul având caracteristici clinice tipice de opsoclonus (mișcare neregulată a ochilor) și mioclonus (răsucire involuntară a unor mușchi) și celălalt cu imagini radiologice tipice așa cum se observă în encefalita „limbică”. Acești pacienți nu aveau autoanticorpi (NMDAR, LGI1) asociați cu formele autoimune de encefalită.

Va deveni mai clar în timp, spun oamenii de știință, dacă infecția cu SARS-CoV-2 declanșează un număr semnificativ de cazuri de encefalită autoimună, cu mecanisme probabile mediate de anticorpi.

Pacienții cu COVID-19, diagnosticați cu encefalomielită acută diseminată

Nouă pacienți au fost diagnosticați cu o formă de encefalomielită acută diseminată, în care sistemul imunitar atacă mielina, care izolează nervii din sistemul nervos central. Dacă mielina este absentă sau nu este suficient de groasă, nervii pierd capacitatea de a transmite în mod eficient informații și poate rezulta o gamă largă de simptome, inclusiv paralizie și probleme cognitive. Encefalomielita acută demielinizantă este rară, dar când este diagnosticată, acesta se găsește aproape întotdeauna la copii după infecții virale, nu la adulți, așa cum se observă în acest studiu.

La patru pacienți s-au observat în urma procedurilor de imagistică schimbări hemoragice, inclusiv microsângerări, iar la un pacient s-a observat necroză. Doi pacienți au avut mielită. Un pacient cu leucoencefalită acută hemoragică nu a răspuns la tratamentul cu corticosteroizi și a avut nevoie de craniectomie decompresivă. O biopsie a creierului în momentul operației a arătat inflamație perivenulară asociată cu encefalomielită acută demielinizantă agresivă.

Cazurile de sindrom Guillain-Barré nu au fost neașteptate, afirmă cercetătorii. Relația temporală între boala respiratorie COVID 19 și debutul simptomelor este în concordanță cu un mecanism mediat imunitar în perioada post-infecțioasă. Până la două treimi dintre pacienții cu GBS au descris un antecedent de boli respiratorii sau gastroenterologice. Cei mai frecvenți agenți patogeni au inclus Campylobacter jejuni, citomegalovirus, Mycoplasma pneumoniae, HIV și virusul Zika.

Cercetări suplimentare sunt necesare pentru a investiga consecințele neurologice ale COVID-19

Cu toate că nu este prima dată când au fost descrise simptome neurologice la pacienții cu COVID-19, acest nou studiu oferă informații vitale inedite cu privire la spectrul larg al diferitelor boli ale creierului care pot fi cauzate de infecția cu SARS-CoV-2.

În concluzie, infecția cu noul coronavirus este asociată cu un spectru larg de sindroame neurologice care afectează inclusiv vasculatura cerebrală. Incidența ridicată a encefalomielitei diseminate acute, în special cu modificări hemoragice, este izbitoare. Această complicație nu a fost legată până acum de gravitatea bolii COVID-19. 

Recunoașterea, investigarea și gestionarea timpurie a bolii neurologice asociate cu COVID-19 ridică dificultăți. În continuare este esențială efectuarea de studii clinice, neuro-radiologice și neuropatologice pentru a determina mecanismele patobiologice de bază care să ghideze tratamentul pacienților. De asemenea, studiile de urmărire longitudinală vor fi necesare pentru a stabili consecințele neurologice și neuropsihologice pe termen lung ale bolii COVID-19.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Forbes - Brain Damage And Hallucinations Associated With Even Mild Covid-19 Coronavirus Infection
https://www.forbes.com/sites/victoriaforster/2020/07/08/brain-damage-and-hallucinations-associated-with-even-mild-covid-19-coronavirus-infection/#75d93bda6d91
Brain - The emerging spectrum of COVID-19 neurology: clinical, radiological and laboratory findings
https://academic.oup.com/brain/article/doi/10.1093/brain/awaa240/5868408
1. Studiul „The emerging spectrum of COVID-19 neurology: clinical, radiological and laboratory findings”, apărut în Brain, awaa240, https://doi.org/10.1093/brain/awaa240, autori Ross W Paterson, Rachel L Brown, Laura Benjamin et al.