COVID-19: Pacienții cu grupa de sânge A (II), risc mai mare de a dezvolta forme severe [studiu]

Rezultatele unui studiu¹ recent arată că persoanele cu grupa sangvină A (II) au un risc mai mare de a dezvolta o formă severă a bolii COVID-19. În antiteză, persoanele cu grupa de sânge 0 (zero) au un risc mai mic decât celelalte grupe.

COVID-19 are manifestări variate, marea majoritate a persoanelor infectate având doar simptome ușoare sau fiind chiar lipsite de simptome (asimptomatice). Ratele de mortalitate sunt determinate preponderent de subgrupul de pacienți care ajung să dezvolte insuficiență respiratorie severă asociată cu pneumonia interstițială în ambii plămâni, cât și sindromul de detresă respiratorie acută (SDRA). Bolnavii de COVID-19 în formă severă, cu insuficiență respiratorie, necesită ventilație mecanică aplicată cât mai devreme și pe termen lung.

Patogeneza formei severe de COVID-19 asociată cu insuficiența respiratorie nu este clar înțeleasă, dar mortalitatea mai mare este asociată în mod constant cu vârsta înaintată a pacienților și cu sexul masculin. Asocieri clinice au fost raportate, de asemenea, pentru cei cu hipertensiune arterială, diabet și alte caracteristici legate de obezitate și boli cardiovasculare, dar rolul relativ al factorilor de risc clinici în determinarea severității COVID-19 nu a fost încă clarificat. 

Datele observaționale privind endotelita limfocitară și complicațiile tromboembolice microvasculare și macrovasculare difuze sugerează că boala COVID-19 este o afecțiune sistemică, implicând leziuni ale endoteliului vascular, dar oferă o perspectivă nu foarte vastă asupra patogenezei subiacente.

 Un studiu GWAS a analizat factorii genetici care contribuie la agravarea bolii COVID-19

La apogeul epidemiei din Italia și Spania care a avut loc lunile trecute, un grup de oameni de știință au efectuat un studiu de asociere la scală genomică (GWAS), în încercarea de a descrie cu acuratețe factorii genetici ai unei persoane care contribuie la dezvoltarea formei severe de COVID-10 cu insuficiență respiratorie. Ponderea relativ scăzută a acestei boli în Norvegia și Germania a permis crearea unei echipe complementare, prin care genotiparea și analiza să poată apărea în paralel cu recrutarea rapidă a pacienților din epicentrele italiene și spaniole puternic afectate.

Astfel, au fost recrutați 1980 de pacienți cu formă severă de COVID-19 (care a fost definită ca „spitalizare cu insuficiență respiratorie și un test confirmat de SARS-CoV-2, obținut din tampoane nazofaringiene sau alte fluide biologice relevante”), de la unități de terapie intensivă și secții generale din șapte spitale aflate în patru orașe din epicentrele pandemice din Italia și Spania. Pacienții au provenit, mai precis, de la trei spitale din Italia și de la patru spitale din Spania. 

Insuficiența respiratorie a fost definită în cea mai simplă manieră posibilă pentru a asigura fezabilitatea studiului: utilizarea suplimentării cu oxigen sau a ventilației mecanice, cu gradul de severitate clasificat în funcție de suportul respirator maxim primit în orice moment în timpul spitalizării (doar cu oxigenoterapie suplimentară, cu suport ventilator neinvaziv, cu suport ventilator invaziv sau cu oxigenare extracorporală). 

Pentru a se evalua severitatea bolii, pacienții au fost împărțiți în două, cei care aveau nevoie de ventilație mecanică și cei care nu aveau nevoie. Probele de sânge din puncțiile venoase de diagnostic au fost obținute pentru extracția ADN-ului.

Pentru comparație, în studiu a fost inclus grupul de control alcătuit din 2381 de participanți din Italia și Spania, inclusiv donatori de sânge selectați la întâmplare și voluntari sănătoși. 

Datele clinice disponibile au fost limitate la vârstă, sex, hipertensiune, diabet zaharat și dacă pacientul a necesitat suplimentare de oxigen singur sau ventilație mecanică.

Persoanele cu grupa sangvină A, risc mai mare de COVID-19 în formă severă

În concluzie, s-a apelat la o abordare pragmatică cu criterii de incluziune simplificate, la o echipă complementară de clinicieni din epicentrele europene COVID-19 din Italia și Spania și la oameni de știință din țări mai puțin încercate, precum Germania și Norvegia, pentru a se efectua această asociere la scară genomică, care a inclus genotiparea de novo pentru COVID-19 cu insuficiență respiratorie în aproximativ 2 luni. Oamenii de știință au detectat un locus nou de sensibilitate la un grup de gene cromozom 3p21.31 și au confirmat o implicare potențială a sistemului grupului sangvin ABO în COVID-19.

Vârsta medie a pacienților cu COVID-19 a fost de aproximativ 65 de ani. Femeile au constituit 35% din cohortă. Vitezele de ventilație mecanică au variat foarte mult în funcție de centru, fiind cuprinse între 15 și 69%. Aproximativ 20% dintre pacienți aveau diabet zaharat și 45% sufereau de hipertensiune. Autorii au identificat doi loci asociați cu boala COVID-19 în formă severă, rezultatul persistând după ajustarea în funcție de vârstă și sex și rămânând consecvent la examinarea separată a pacienților din Italia și a celor din Spania.

S-a constatat că polimorfismele din două grupuri de gene sunt asociate cu forma severă a bolii COVID-19, unul cuprinzând gene implicate în reglarea răspunsului imunitar, iar celălalt în determinarea grupelor sangvine AB0. 

Autorii au descoperit astfel un risc mai mare de COVID-19 în formă severă în rândul persoanelor cu grupa de sânge A decât în rândul pacienților cu alte grupe sangvine și un efect protector pentru grupa de sânge 0 în comparație cu celelalte grupe sangvine. Au existat semnale de asociere ale polimorfismului uninucleotidic în regiunile HLA, cunoscute a avea un rol important în infecțiile virale severe. 

Rezultatele GWAS confirmă rapoartele anterioare despre pacienții cu grupa de sânge A care prezintă un risc mai mare să dezvolte formă severă a bolii COVID-19. Incapacitatea de a stabili în mod fiabil ce pacienți sunt mai susceptibili la manifestările severe ale SARS-CoV-2 a reprezentat o provocare extraordinară pentru toate aspectele politicii de sănătate, inclusiv măsurile de control al infecțiilor și redeschiderea economiei mondiale. 

Deși vârsta înaintată, obezitatea, sexul masculin, hipertensiunea arterială și diabetul zaharat au fost recunoscute ca factori de risc pentru COVID-19 în formă severă, nu s-a ținut cont de numărul semnificativ de indivizi cu COVID-19 fără alte probleme de sănătate, care ajung la o eliberare fulminantă de citokine și la cedarea organelor vitale. 

Principala limitare a studiului este legată de grupul său de control în care s-au aflat indivizi sănătoși, mai degrabă decât persoane infectate cu SARS-CoV-2 care erau asimptomatice. Cu toate acestea, studiul confirmă existența predispozițiilor genetice la boala COVID-19 în formă severă. În timp ce aceste descoperiri pot ajuta la ghidarea studiilor mecaniciste în biologia bolii COVID-19, există încă multe aspecte de clarificat înainte de a stabili utilitatea testelor genetice în gestionarea pandemiei.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
The New England Journal of Medicine - Genomewide Association Study of Severe Covid-19 with Respiratory Failure
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2020283
1. Studiul „Genomewide Association Study of Severe Covid-19 with Respiratory Failure”, aprut în NEJM, June 17, 2020, DOI: 10.1056/NEJMoa2020283, autori: David Ellinghaus, Frauke Degenhardt et al.
American College of Cardiology - GWAS of Severe COVID-19 With Respiratory Failure
https://www.acc.org/latest-in-cardiology/journal-scans/2020/06/22/11/53/genomewide-association-study-of-severe-covid

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0