Noul coronavirus: gestionarea obezității în timpul pandemiei

Obezitatea este asociată cu mai multe mecanisme care cresc riscul de infecție cu noul coronavirus și de complicații ale bolii COVID-19. Cum pot fi ajutate persoanele cu obezitate în timpul pandemiei de COVID-19?

Pe măsură ce experiența oamenilor de știință cu noul coronavirus crește, se îmbunătățesc și informațiile și îndrumările despre boala COVID-19. Este clar că efectele clinice ale acestei boli respiratorii sunt deosebit de severe la anumite sectoare ale populații, cum ar fi persoanele în vârstă, persoanele cu afecțiuni respiratorii și cardiace preexistente și cele cu sistem imunitar compromis.

Persoanele cu obezitate au o probabilitate mai mare de a face parte din fiecare dintre aceste categorii și, prin urmare, ar trebui considerate cu un risc crescut de boală severă. Acest lucru este valabil în special pentru persoanele cu obezitate moderată până la severă. În plus, pentru persoanele cu obezitate severă, gestionarea COVID-19 în formă gravă poate fi, de asemenea, îngreunată de dificultățile în legătură cu diagnosticul și cu tratamentul cauzate de efectele fizice ale obezității.

Cum afectează obezitatea organismul?

Obezitatea provoacă o stare cronică de așa-zisă „meta-inflamație”, cu un impact sistemic asupra imunității. În teorie, se poate crede că inflamația cronică de grad scăzut ar trebui să crească apărarea împotriva virusului, dar acest lucru nu pare să fie adevărat în realitate. 

Dimpotrivă, persoanele cu obezitate tind să prezinte răspunsuri antivirale întârziate la infecția cu virusuri (cum ar fi cel gripal, de exemplu), și, de asemenea, se confruntă cu recuperare greoaie după bolile aferente. Studiile efectuate pe animale indică o listă lungă de mecanisme moleculare posibile, printre care „recrutarea” întârziată a leucocitelor, scăderea citotoxicității și așa mai departe. Există, de asemenea, implicații clinice în ceea ce privește riscul ca pacienții cu obezitate să dezvolte insuficiență respiratorie: aceștia se hipoventilează și sunt susceptibili să aibă diverse comorbidități sau complicații ale obezității.

Specialiștii spun că, de multe ori, obezitatea nu este acceptată și recunoscută ca boală, iar managementul de rutină al persoanelor cu obezitate este defectuos din multe motive. Acest lucru înseamnă că marea majoritate a pacienților cu obezitate din întreaga lume nu sunt doar necunoscuți, ci și subtratați. Acest lucru are efecte negative, având în vedere că spitalele sunt fie închise, fie dedicate pacienților cu COVID-19. În acest context, pacienții pot abandona grupurile de sprijin, pot deveni neaderenți la tratament, pe lângă riscul deja crescut de infecție cu noul coronavirus.

Obezitatea cu comorbidități crește riscul de severitate a bolii COVID-19

Diabetul de tip 2 este o comorbiditate foarte importantă și, în acest caz, este o complicație a obezității care s-a dovedit că sporește susceptibilitatea pacientului la orice infecție, nu doar la cea cu SARS-CoV-2. Acest lucru este în primul rând legat de o glicemie necontrolată, ceea ce subliniază necesitatea de a atinge obiective individualizate pentru fiecare pacient pentru a reduce riscul de infecție. În plus, dacă o persoană contractează COVID-19, dar are glicemia în limitele normale, reduce la minimum riscul de agravare a bolii.

În ceea ce privește asocierea între hipertensiunea arterială și riscul de infecție, există îngrijorarea că pacienții care primesc terapie cu un inhibitor al enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau un blocant al receptorului angiotensinei II (BRA) ar putea avea un risc crescut pentru COVID-19. 

Această ipoteză vine din observația că enzima 2 de conversie a angiotensinei legată de membrană este implicată în intrarea SARS-CoV-2 în celulele umane. Cu toate acestea, nu există dovezi¹ că IECA sau BRA agravează prognosticul pacientului. Utilizarea de IECA și BRA s-a dovedit a fi mai frecventă la pacienții cu COVID-19 decât la controalele dintr-un studiu de extins, din cauza unei prevalențe mai mari a bolilor cardiovasculare. Cu toate acestea, nu a existat nicio dovadă că IECA sau BRA au influențat riscul de COVID-19 al pacienților. 

De fapt, când cercetătorii au examinat graficele pacienților, ei au confirmat că nu există nicio creștere substanțială a probabilității unui test de COVID-19 pozitiv sau a riscului de COVID-19 sever în rândul pacienților care au testat pozitiv în asociere cu medicația antihipertensivă.

De asemenea, efectele secundare asociate cu apneea în somn sunt multe. Apneea în somn este un factor de risc cunoscut pentru diverse complicații cardiace și respiratorii. Mulți pacienți cu obezitate utilizează deja CPAP (terapie prin care aerul din cameră este introdus cu presiune în tractul respirator cu ajutorul unei măști) pentru a gestiona apneea de somn, ceea ce reduce riscul de sindrom de hipoventilare în obezitate. 

Deși, pe de o parte, terapia reprezintă un lucru pozitiv, pe de altă parte, dacă o persoană cu obezitate este infectată, CPAP poate crește „revărsarea” virală a COVID-19 și poate prezenta un risc pentru oricine altcineva din gospodăria respectivă. Prin urmare, pacienții trebuie să ceară sfatul medicului despre cum să gestioneze corect CPAP în condiții de carantină.

Cum pot fi ajutați pacienții cu obezitate în contextul pandemiei de COVID-19

În primul rând, există pacienții infectați care nu prezintă comorbidități sau complicații. Cel mai important aspect pentru managementul acestora este menținerea monitorizării asupra lor. A fi izolat acasă, cu multă mâncare și posibilități limitate de exercițiu poate duce cu ușurință la creșterea în greutate. Prin urmare, medicii trebuie să încurajeze aceste persoane să respecte strategiile pentru controlul greutății: să apeleze la grupuri de asistență online, să efectueze o formă de activitate fizică zilnică (de exemplu, 20 minute de mișcare dimineața și 20 de minute după-amiaza) și să aibă grijă la aportul de alimente.

În al doilea rând, există pacienți cu obezitate care au complicațiile despre care am pomenit mai sus. Aceste comorbidități contribuie și ele la creșterea dificultății de a controla boala: controlul greutății, controlul glicemiei, controlul tensiunii arteriale etc. Pentru acești pacienți, încurajarea activității fizice este foarte importantă, deoarece mișcarea este un stimulator puternic al imunității înnăscute și, prin urmare, ajută la eliminarea virusului.

În concluzie, este important ca medicii să privească obezitatea ca pe o boală și să o gestioneze în consecință, mai ales în contextul pandemiei actuale. Specialiștii în sănătate spun că este important ca medicii să treacă dincolo de sfaturi precum „mănâncă mai puțin, mișcă-te mai mult” și să recunoască faptul că există o varietate de factori genetici, hormonali și mecanici asociați cu obezitatea. 

De asemenea, trebuie să țină cont și de impactul psihologic al izolării și al temerii de COVID-19 asupra pacienților cu obezitate și să îi îndrume, dacă este cazul, spre ajutorul online al unui psihoterapeut sau al unui grup de sprijin.

 

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Peer Voice - Impact of COVID-19 on Patients With Obesity: What We Know Now
https://ime2.peervoice.com/505204102/505204102_p1/p1s1?MemberID=104045035&SpecialtyID=61&ProfessionID=12&Promocode=835&AudienceID=dgalertscovid&CountryID=RO
The Obesity Society - Obesity & COVID-19
https://www.obesity.org/covid-19-and-obesity/
The New England Journal of Medicine - Renin–Angiotensin–Aldosterone System Blockers and the Risk of Covid-19
https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa2006923
1. Studiul „Renin-Angiotensin-Aldosterone System Blockers and the Risk of Covid-19”, apărut în N Engl J Med 2020; 382:2431-2440, DOI: 10.1056/NEJMoa2006923, autori: Giuseppe Mancia et al.

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0