Miocardita este o inflamație a miocardului, mușchiul inimii, afecțiune care poate reduce capacitatea inimii de a pompa sângele.

Miocardul este stratul central muscular al inimii, situat între mușchiul de la exterior (epicardul) și mușchiul de la interior (endocardul), iar miocardita este o inflamație a acestui mușchi. În cazurile severe, miocardita poate provoca formarea de cheaguri de sânge, deoarece inima nu pompează în mod corespunzător. Acest lucru ar putea duce la afecțiuni grave, precum atac de cord sau accident vascular cerebral.

Miocardita este o boală rară, dar poate avea complicații grave; mărește și slăbește inima, creează țesut cicatricial și o forțează să lucreze mai mult pentru a transporta sângele și oxigenul prin tot corpul. Deși afecțiunile cardiovasculare sunt asociate mai ales cu populațiile vârstnice, miocardita poate afecta pe oricine, inclusiv adulții tineri, copiii și sugarii. 

De fapt, afectează cel mai adesea persoanele sănătoase, tinere și sportive, populația cu risc ridicat fiind cea cu vârste cuprinse între pubertate și 30 de ani, iar bărbații se îmbolnăvesc de două ori mai des decât femeile. Miocardita este a treia cauză principală de moarte subită în rândul copiilor și al adulților tineri.

Din ce cauze apare miocardita?

Potrivit autorităților de sănătate, majoritatea cazurilor de miocardită nu au o cauză cunoscută. Cu toate acestea, unele cauze posibile ale miocarditei includ infecțiile virale, boala Lyme și unele boli autoimune.

Infecțiile virale

Când medicii pot găsi o cauză a miocarditei, aceasta este de obicei o infecție virală. Infecțiile virale care pot provoca miocardită includ cele cu adenovirus, coxsackievirus, virusul Epstein-Barr, HIV, varicelă.

Infecțiile bacteriene

Mai multe tipuri de infecții bacteriene pot provoca miocardită. Acestea includ difteria și endocardita (o infecție a valvelor inimii, a mușchilor inimii sau a căptușelii interioare a camerelor inimii), miocardita manifestându-se ca o complicație a acesteia.

Boala Lyme

Miocardita se poate instala și din cauza bolii Lyme, o infecție care poate apărea în urma unei mușcături de căpușă care poartă bacteria Borrelia burgdorferi.

Boala Chagas

Boala Chagas poate provoca miocardită prin infectarea mușchiului inimii, această boală apărând dacă persoana a intrat în contact cu un parazit numit Trypanosoma cruzi.

Unele boli autoimune

Unele afecțiuni autoimune care ar putea duce la miocardită includ lupusul și poliartrita reumatoidă. Chiar dacă miocardita are alte cauze, o persoană cu lupus poate avea în continuare un risc mai mare de a dezvolta complicații din cauza miocarditei. În cazuri rare, poliartrita reumatoidă poate provoca miocardită.

Toxinele de mediu

Mai mulți factori de mediu pot provoca miocardită, cum ar fi expunerea la metale grele (cupru, fier, plumb) sau la venin. În cazuri rare, miocardita poate apărea în urma unei mușcături de păianjen sau de șarpe.

Vaccinarea cu seruri de tip ARN

Rapoartele recente in urma vaccinarii masive contra COVID-19  au sugerat o asociere între dezvoltarea miocarditei și vaccinurile cu ARN mesager (ARNm), dar frecvența și severitatea miocarditei după vaccinare nu au fost inca explorate pe larg. Un studiu recent elaborat de Clalit Health Services, cea mai mare organizație de îngrijire a sănătății (HCO) din Israel, pentru diagnostice de miocardită la pacienții care au primit cel puțin o doză de vaccin ARNm BNT162b2 (Pfizer-BioNTech) a efectuat o analiză a incidenței miocarditei până la 42 de zile după prima doză de vaccin.

Dintre cei peste 2,5 milioane de membri HCO vaccinați, care aveau 16 ani sau mai mult, 54 de cazuri au îndeplinit criteriile pentru miocardită. Incidența estimată la 100.000 de persoane care au primit cel puțin o doză de vaccin a fost de 2,13 cazuri, iar cea mai mare incidență a fost în rândul pacienților de sex masculin cu vârste cuprinse între 16 și 29 de ani. Majoritatea cazurilor de miocardită au fost uşoare sau moderate ca severitate. 

Ce simptome prezintă o persoană cu miocardită?

Una dintre cele mai mari provocări pentru diagnosticul și tratamentul miocarditei este lipsa simptomelor specifice. În multe cazuri, persoanele afectate nu au deloc simptome. Când acestea sunt prezente, simptomele pot indica infecția virală în sine sau pot sugera alte probleme cardiace, cum ar fi un atac de cord. Semnele frecvente pot include: respirație scurtă, mai ales după exerciții fizice sau când persoana stă întinsă, oboseală, palpitații, durere sau presiune toracică, amețeală, umflături la nivelul mâinilor, picioarelor, gleznelor, pierderea bruscă a cunoștinței.

Dacă se detectează oricare dintre aceste simptome sau o combinație, este important să se ceară sfatul medicului. Miocardita poate provoca leziuni ale inimii, ceea ce poate duce la insuficiență cardiacă, infarct, accident vascular cerebral, aritmie sau stop cardiac subit.

Cum se diagnostichează miocardita?

Diagnosticul precoce al miocarditei este esențial pentru prevenirea leziunilor cardiace pe termen lung. Medicul poate folosi mai multe teste pentru a detecta miocardita:

• Electrocardiograma, care analizează modelele electrice ale inimii pentru a vedea dacă există ritmuri neobișnuite care ar putea indica un mușchi cardiac deteriorat.
• Radiografia toracică, ce poate arăta forma și dimensiunea inimii și a oricărui fluid din jurul inimii care ar putea indica insuficiență cardiacă.
• Ecocardiograma - undele sonore ajută la crearea imaginilor în mișcare ale inimii care bate. Poate arăta dacă inima este mărită și dacă are sau nu probleme de pompare a sângelui.
• Biopsia sau îndepărtarea unui eșantion de țesut muscular cardiac pentru analiză pentru a verifica inflamația sau infecția.
• RMN-ul poate detecta semne de inflamație care afectează mușchiul inimii.

Cum se tratează miocardita?

Tratamentul pentru miocardită depinde de cauza și de gravitatea afecțiunii. Miocardita poate dispărea uneori de la sine, fără tratament, însă simptomele insuficienței cardiace care pot apărea din cauza miocarditei pot necesita tratament pentru insuficiența cardiacă sistolică: diuretice, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) sau beta-blocante. 

De asemenea, medicul poate recomanda ca tratament pentru miocardită imunoglobulină intravenoasă. După diagnostic, persoana afectată ar trebui să evite sportul și activitățile extenuante timp de aproximativ 3-6 luni (durata depinde de recuperarea inimii și de sfaturile medicului). E important de știut că efortul fizic poate duce la deces pentru unele persoane cu miocardită. În alte cazuri, reabilitarea fizică ar putea ajuta și la întărirea inimii.

Îndreptarea spre un stil de viață sănătos poate susține, de asemenea, funcționarea corectă a inimii. Medicul poate recomanda pacientului să reducă sarea, să evite alcoolul și să renunțe la fumat.

O persoană cu miocardită nu trebuie să ia medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, cum ar fi ibuprofenul. De asemenea, trebuie să evite orice medicamente care ar putea bloca sistemul imunitar. Dacă pacientul se confruntă cu tensiune arterială scăzută ca urmare a miocarditei, este posibil să necesite o pompă de inimă artificială temporară. Dacă leziunile cardiace nu se îmbunătățesc și miocardita a progresat spre stadii avansate, persoana poate necesita un transplant de inimă.

Posibilitatea ca boala să revină după tratament există, dar riscul de recurență este mic.

Cum se poate preveni miocardita?

Nu există acțiuni specifice pe care o persoană le poate face pentru a preveni miocardita. Totuși, având în vedere că boala poate avea cauze virale sau bacteriene, se pot lua măsuri pentru a reduce riscul de a face o infecție:

• distanțarea de persoanele care prezintă simptome asemănătoare gripei
• spălarea regulată a mâinilor cu apă și săpun
• folosirea unor repelente pentru căpușe și purtarea unor haine care acoperă pielea cât mai mult posibil în zone de pădure și iarbă înaltă
• efectuarea vaccinurilor recomandate pentru fiecare grupă de populație.

Vaccinarea COVID-19 și efectele secundare

La nivel mondial, au existat, de asemenea, cazuri rare de inflamație a miocardului sau pericardului - miocardită sau pericardită raportate după vaccinurile contra SARS-Cov-2, deși nu este încă clar că acestea sunt cauzate de vaccinuri.

Asa cum reiese si din studiul mentionat anterior, aceste cazuri au fost observate mai ales la bărbații mai tineri în decurs de câteva zile pana la 42 de zile de la vaccinare. Majoritatea acestor persoane și-au revenit și s-au simțit mai bine după odihnă și tratamente simple.

Ar trebui să solicitați asistență medicală urgent dacă dupa efectuarea vaccinarii prezentati: 

-    dureri puternice în piept
-    dificultăți de respirație
-    senzații de accelerarea a ritmului cardiac (palpitații) 
-    creșterea tensiunii arteriale

Contactează un un medic cardiolog dacă reacțiile adverse se agravează semnificativ. 

Iata care sunt efectele secundare, in functie de tipul vaccinurilor folosite in tara noastra, conform unui Raport al Pharmaceutichal Technology, publicat in septembrie 2021:

Oxford-AstraZeneca, Vaxzevria

În martie, mai multe țări din Europa au suspendat utilizarea vaccinului AstraZeneca după ce au fost raportate cazuri rare de cheaguri de sânge letale la un număr mic dintre cei care au primit injectarea. O lună mai târziu, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a concluzionat că cheaguri de sânge neobișnuite cu trombocite scăzute, cunoscute acum sub numele de trombocitopenie imună indusă de vaccin și tromboză, ar trebui enumerate ca efect secundar foarte rar al Vaxzevria.

EMA susține că beneficiul vaccinului depășește riscul de apariție a cheagurilor de sânge – și este important de reținut că riscul de apariție a cheagurilor de sânge este mult mai mare la cei care fac boala Covid-19.

Comitetul de evaluare a riscurilor de farmacovigilență (PRAC) al EMA a concluzionat, de asemenea, că persoanele care au avut anterior sindromul de extravazare capilară, o afecțiune rară, dar gravă, care provoacă extravazareai de lichid din vasele mici de sânge, nu trebuie vaccinate cu Vaxzevria. Comitetul a mai spus că sindromul de sangerare capilare ar trebui să fie enumerat ca un nou efect secundar al vaccinului, după ce a analizat șase cazuri de afecțiune la persoanele care au primit injectarea AstraZeneca, inclusiv o persoană care a murit.

PRAC a declarat în iulie că informațiile despre produs pentru Vaxzevria ar trebui să includă un avertisment cu privire la cazurile de sindrom Guillain-Barré (GBS) raportate după vaccinare. GBS este o tulburare rară a sistemului imunitar care poate provoca durere, slăbiciune musculară și dificultăți de mers și a fost identificată în timpul procesului de autorizare a introducerii pe piață a jab-ului ca un posibil eveniment advers care necesită o monitorizare specifică a siguranței.

În septembrie, Agenția Europeană pentru Medicamente a enumerat oficial GBS ca un posibil efect secundar foarte rar al Vaxzevria. Acesta a spus că o relație cauzală între vaccin și tulburare este „cel puțin o posibilitate rezonabilă”.

Pfizer-BioNTech, Comirnaty

EMA a spus că există o posibilă legătură între Comirnaty și cazuri foarte rare de afecțiuni cardiace inflamatorii, miocardită și pericardită. PRAC a recomandat actualizarea informațiilor despre produsul vaccinului pentru a include condițiile ca potențiale efecte secundare, după ce a analizat 145 de cazuri de miocardită și 138 de cazuri de pericardită la cei care au primit vaccinul Pfizer în Spațiul Economic European (SEE). La acel moment, peste 177 de milioane de doze de Comirnaty fuseseră administrate în SEE.

PRAC investighează în prezent rapoartele de eritem multiform, o reacție alergică a pielii, pentru a stabili dacă este un efect secundar al vaccinului Pfizer.

Glomerulonefrita, inflamația filtrelor în rinichi și sindromul nefrotic, o tulburare care determină rinichii să elimine proteinele în urină, sunt, de asemenea, evaluate de PRAC ca potențiale efecte secundare ale Comirnaty.

Moderna, Spikevax

Pe lângă vaccinul Pfizer, EMA a concluzionat, de asemenea, o posibilă legătură cauzală între Spikevax de la Moderna și cazurile de miocardită și pericardită și a recomandat ca acestea să fie enumerate ca potențiale efecte secundare ale vaccinarii.

Potrivit Washington Post, acest tip de vaccin nu a fost încă autorizat pentru adolescenți din cauza îngrijorărilor FDA că ar putea fi asociat cu un risc mai mare de miocardită decât se credea anterior. O sursă a spus că datele din Canada au sugerat că tinerii care primesc vaccinul Moderna - în special bărbații cu vârsta sub 30 de ani - pot prezenta un risc mai mare de miocardită decât cei care primesc vaccinul Pfizer-BioNTech.

De asemenea, PRAC evaluează în prezent dacă glomerulonefrita, sindromul nefrotic și eritemul multiform ar putea fi efecte secundare ale vaccinului Spikevax.

Johnson & Johnson, Covid-19 Vaccine Janssen

Vaccinul J&J a fost, de asemenea, asociat cu tromboza rara a tulburării de coagulare a sângelui cu sindromul trombocitopeniei (TTS). După ce administrarea vaccinuluii în SUA a fost întreruptă pe scurt, FDA a concluzionat că riscul de trombocitopenie a fost foarte scăzut, dar a recomandat ca furnizorii de asistență medicală și beneficiarii  să citească foaia informativă privind vaccinul J&J, inclusiv informații despre afecțiune.

De asemenea, EMA a recomandat ca J&J să includă un avertisment cu privire la riscul de trombocitopenie în informațiile despre produs pentru vaccin.

Ca și în cazul Vaxzevria, EMA a recomandat ca persoanele care au avut anterior sindrom de sângerare capilară să nu fie vaccinate cu vaccinul Johnson & Johnson (J&J) și a spus că afecțiunea ar trebui adăugată ca un nou efect secundar al produsului, împreună cu un avertisment pentru profesioniștii din domeniul sănătății și pacienți.

EMA a anunțat, de asemenea, că sindromul Guillain-Barré va fi listat ca un efect secundar foarte rar al vaccinului J&J și că va fi inclus un avertisment în informațiile despre produs pentru a crește gradul de conștientizare a riscului pentru cei care fac acest vaccin.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Myocarditis Foundation - Discover Myocarditis Causes, Symptoms, Diagnosis and Treatment 
https://www.myocarditisfoundation.org/about-myocarditis/

Myocarditis after Covid-19 Vaccination in a Large Health Care Organization, oct 2021, Supported by the Ivan and Francesca Berkowitz Family Living Laboratory Collaboration at Harvard Medical School and Clalit Research Institute. Guy Witberg, M.D., Noam Barda, M.D., Ph.D.,  Sara Hoss, M.D.,  Ilan Richter, M.D., M.P.H., Maya Wiessman, M.D., 

https://www.pharmaceutical-technology.com/features/covid-19-vaccines-adverse-events-explained/