Un medicament experimental pentru Alzheimer a redat funcția unor celule cerebrale deteriorate de autism, arată un nou studiu.

Un studiu¹ internațional extins, condus de prof. Illana Gozes, de la Departamentul de Genetică Moleculară și Biochimie al Universității Tel Aviv, a descoperit depozite de proteină tau, care se găsesc în mod obișnuit la pacienții cu Alzheimer, în țesuturile prelevate postmortem din creierul al unui copil de 7 ani care avea tulburare de spectru autist (TSA). 

Copilul suferise de sindromul ADNP, o mutație care cauzează o defecțiune a proteinei ADNP (proteină esențială pentru dezvoltarea creierului). În lumina acestor descoperiri, cercetătorii au testat un medicament experimental numit NAP, dezvoltat inițial pentru boala Alzheimer, pe celulele nervoase într-un model de sindrom ADNP, cu mutația care a indus simptome asemănătoare Alzheimer-ului. Experimentul a fost un succes, celulele nervoase deteriorate revenind la funcția normală.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Studiul a fost realizat în strânsă colaborare cu cercetătorii de la Școala de Informatică Blavatnik de la Universitatea Tel Aviv, Centrul Medical Sheba și o varietate de instituții de cercetare din Europa, inclusiv institutul de biotehnologie BIOCEV din Republica Cehă, Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, Universitatea din Anvers, Belgia și Centrul Spitalului Universitar din Zagreb, Croația. Studiul a fost publicat în jurnalul Translational Psychiatry.

Un medicament pentru boala Alzheimer reface funcția celulelor afectate de autism

Profesor Gozes a declarat că studiul actual se bazează pe țesuturile prelevate din creierul unui băiat de 7 ani cu sindrom ADNP care a decedat în Croația. Când s-au comparat țesuturile cerebrale ale sindromului ADNP postmortem cu țesuturile din creierul unui tânăr fără sindrom ADNP, s-au găsit depuneri ale proteinei tau la copilul cu ADNP, o patologie care caracterizează boala Alzheimer, a mai explicat cercetătoarea.

Autorii studiului au „tratat” apoi celule deteriorate asemănătoare nervilor cu o mutație ADNP similară cu mutația copilului decedat cu un candidat la titulatura de medicament numit NAP. Acest medicament a fost dezvoltat în laboratorul lui Gozes și destinat inițial pentru a fi utilizat în tratarea bolii Alzheimer. 

Oamenii de știință spun că NAP este, de fapt, un fragment activ scurt din proteina ADNP normală. Când se adaugă NAP la celulele nervoase care poartă o mutație ADNP, proteina tau se leagă la scheletul celulelor nervoase în mod corespunzător, iar celulele revin la funcția normală.

Faptul că tratamentul cu NAP a avut succes în restabilirea funcției normale a modelelor de celule asemănătoare cu neuronii cu ADNP afectat ridică speranțe că acesta poate fi folosit ca remediu pentru sindromul ADNP și implicațiile sale severe, inclusiv autismul, sunt de părere savanții.

Mai mult, deoarece alte tulburări genetice legate de autism sunt caracterizate de patologiile tau în creier, speranța cercetătorilor este că persoanele care suferă de aceste sindroame vor putea, de asemenea, să beneficieze de tratamentul cu NAP în viitor.

NAP (numit și CP201) a fost clasificat drept „medicament orfan” de către Food and Drug Administration din SUA și se află în prezent în etapele pregătitoare ale unui studiu clinic efectuat pe copiii cu sindromul ADNP prin intermediul companiei Coronis Neurosciences.
Într-o altă fază a studiului, cercetătorii au căutat să-și extindă înțelegerea asupra efectelor mutației care provoacă sindromul ADNP. Pentru a face acest lucru, ei au extras materialul genetic mARN (mesager ARN) din țesuturile copilului decedat și au efectuat o analiză de expresie a aproximativ 40 de proteine la același copil, codate de mARN. Secvențierea genetică totală a fost, de asemenea, efectuată pentru a determina exprimarea proteinei în globulele albe, luate de la alți trei copii cu sindrom ADNP.

Un studiu aprofundat a fost efectuat pe toate datele obținute în secvențierea genetică, folosind instrumente de calcul bioinformatice avansate. Datele au fost comparate cu bazele de date online cu informații despre expresia proteinelor de la persoane sănătoase, relevând o varietate de caracteristici comune copiilor cu sindrom, dar foarte diferite de aspectul normal al acestor proteine.

Echipa de cercetare concluzionează că semnificația acestor constatări este că mutația care provoacă sindromul ADNP dăunează unei game largi de proteine esențiale, dintre care unele se leagă de proteina tau și afectează funcția acesteia. Acest lucru creează diverse efecte patologice în creier și în alte țesuturi ale copiilor cu sindrom ADNP, dintre care unul este formarea depozitelor de tau, cunoscute a fi o caracteristică a bolii Alzheimer.

Cunoașterea vastă și profundă prin intermediul studiului de față deschide perspective către cercetări suplimentare mai ample. Oamenii de știință consideră că, în cele din urmă, vor atinge obiectivul dezvoltării unui medicament să vină în sprijinul copiilor cu autism rezultat din mutații genetice. 

În prezent, niciun tratament nu vindecă tulburarea de spectru autist, dar au fost dezvoltate și studiate mai multe intervenții asupra copiilor mici, care pot reduce simptomele, pot îmbunătăți abilitățile cognitive și practice și maximizează capacitatea copilului de a funcționa și de a lua participa la viața comunității. O abordare notabilă de tratament pentru persoanele cu TSA este analiza comportamentală aplicată (ABA). Această terapie a devenit larg acceptată în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății și folosită în multe școli și clinici de tratament.

Ce este sindromul ADNP

Sindromul ADNP, cunoscut și sub denumirea de sindromul Helsmoortel-Van der Aa, este o afecțiune caracterizată de dizabilitate intelectuală și tulburare de spectru autist. Persoanele bolnave au trăsături faciale distinctive și anomalii ale mai multor sisteme din organism, iar comunicarea și interacțiunea socială sunt afectate. Sindromul ADNP nu este moștenit. Rezultă din mutații ale genei ADNP care apar în timpul formării celulelor reproducătoare sau în dezvoltarea embrionară timpurie. Afecțiunea apare la copiii fără antecedente în familie.

Persoanele cu sindrom ADNP au o dizabilitate intelectuală care poate fi ușoară până la severă și o dezvoltare întârziată a abilităților de vorbire (unele persoane cu ADNP nu pot vorbi niciodată) și motorii, cum ar fi mersul pe jos. Bolnavii prezintă caracteristici tipice tulburării de spectru autist, inclusiv comportamente repetitive și dificultăți în ceea ce privește relaționarea cu cei din jur. 

Sindromul ADNP este, de asemenea, asociat cu tulburări de dispoziție sau probleme de comportament, cum ar fi anxietatea, tulburarea de deficit de atenție și hiperactivitate (ADHD), tulburări obsesiv-compulsive sau probleme de somn. Tratamentul este simptomatic (fizioterapie, terapie ocupațională, lingvistică etc.) și individualizat pentru fiecare persoană.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Nature - Tauopathy in the young autistic brain: novel biomarker and therapeutic target
https://www.nature.com/articles/s41398-020-00904-4
1. Studiul „Tauopathy in the young autistic brain: novel biomarker and therapeutic target, Translational Psychiatry (2020).”, apărut în Translational Psychiatry, DOI: 10.1038/s41398-020-00904-4, autori: Illana Gozes, Iris Grigg et al.
CDC - Treatment and Intervention Services for Autism Spectrum Disorder
https://www.cdc.gov/ncbddd/autism/treatment.html