Lipsa de fier la vârsta a doua, corelată cu bolile de inimă
Lipsa de fier la vârsta a doua, corelată cu bolile de inimă
Lipsa de fier la vârsta a doua, corelată cu bolile de inimă
Aproximativ 10% dintre cazurile noi de boli coronariene care apar la vârsta a doua ar putea fi evitate prin prevenirea deficitului de fier, sugerează un studiu publicat în ESC Heart Failure, un jurnal al Societății Europene de Cardiologie (ESC).
Fierul are un rol în desfășurarea multor funcții vitale din organism , inclusiv energia generală și concentrarea, procesele gastro-intestinale, sistemul imunitar și reglarea temperaturii corpului. Studii științifice anterioare au arătat că, la pacienții cu boli cardiovasculare, cum ar fi insuficiența cardiacă, lipsa de fier a fost legată de prognosticuri grave, inclusiv spitalizări și deces.
Tratamentul cu fier intravenos a îmbunătățit simptomele, capacitatea funcțională și calitatea vieții la pacienții cu insuficiență cardiacă și deficit de fier înscriși în studiul FAIR-HF. Pe baza acestor rezultate, studiul FAIR-HF 2 investighează impactul suplimentării intravenoase cu fier asupra riscului de deces la pacienții cu insuficiență cardiacă.
Lipsa de fier crește riscul de boli coronariene și deces de cauză cardiovasculară
Studiul¹ de față, apărut în în ESC Heart Failure în octombrie 2021, a avut ca scop răspunsul la întrebarea dacă asocierea dintre lipsa de fier și prognosticurile nefavorabile a fost observată și la populația generală. Studiul a inclus 12.164 de persoane din trei cohorte europene bazate pe populație. Vârsta medie a fost de 59 de ani, iar 55% dintre participanți au fost femei.
În timpul vizitei de studiu inițiale, factorii de risc cardiovascular și comorbiditățile precum fumatul, obezitatea, diabetul și colesterolul au fost analizați printr-o evaluare clinică amănunțită, inclusiv probe de sânge.
Participanții au fost clasificați ca având sau nu lipsă de fier în conformitate cu două definiții: 1) deficit absolut de fier, care include doar fierul stocat (feritină); și 2) deficiența funcțională a fierului, care include fierul stocat (feritină) și fierul în circulație pentru utilizare de către organism (transferină).
Deficitul absolut de fier este modalitatea tradițională de evaluare a stării fierului, spun oamenii de știință, însă astfel nu se poate afla dacă lipsește fierul în circulație. Definiția funcțională este mai precisă, deoarece include ambele măsurători. Așa, se poate afla dacă un pacient are suficient fier depozitat, dar nu are suficient în circulație pentru ca organismul să funcționeze corect.
Participanții au fost urmăriți pentru bolile coronariene și accidentul vascular cerebral, decesul cauzat de boli cardiovasculare și decesul din orice altă cauză. Cercetătorii au analizat asocierea dintre lipsa de fier și boala coronariană, accident vascular cerebral, mortalitate cardiovasculară și mortalitatea cauzată de toate cauzele după ajustări pentru vârstă, gen, fumat, colesterol, tensiune arterială, diabet, indicele de masă corporală și inflamație.
Participanții cu antecedente de boli coronariene sau accident vascular cerebral la momentul inițial au fost excluși din analize.
La momentul inițial, 60% dintre participanți aveau deficit de fier absolut și 64% aveau deficit de fier funcțional. În timpul unei urmăriri medii de 13,3 ani, au existat 2.212 (18,2%) decese. Dintre acești participanți, un total de 573 de persoane (4,7%) au murit dintr-o cauză cardiovasculară. Bolile coronariene și accidentul vascular cerebral au fost diagnosticate la 1.033 (8,5%) și, respectiv, 766 (6,3%) participanți.
Deficiența funcțională de fier a fost asociată cu un risc cu 24% mai mare de boli coronariene, un risc crescut cu 26% de mortalitate cardiovasculară și un risc crescut cu 12% de mortalitate din toate cauzele, comparativ cu cei care nu aveau această problemă. Deficitul absolut de fier a fost asociat cu un risc crescut de 20% de boli coronariene comparativ cu cei care nu aveau această problemă, dar nu a fost legat de mortalitate. Nu au existat corelații între nivelul fierului și accidentul vascular cerebral.
Modelele au fost ajustate în funcție de vârstă, sex, fumat, colesterol, tensiune arterială, diabet, indicele de masă corporală și inflamație. Într-o perioadă de 10 ani, 5,4% dintre toate decesele, 11,7% dintre decesele cardiovasculare și 10,7% dintre diagnosticele de boli coronariene noi au fost atribuite deficitului de fier funcțional.
Potrivit investigatorilor, această analiză sugerează că dacă deficitul de fier ar fi fost absent la momentul inițial, aproximativ 5% dintre decese, 12% dintre decesele cardiovasculare și 11% dintre noile diagnostice de boli coronariene nu s-ar fi produs în următorul deceniu.
Studiul a arătat că lipsa de fier a fost foarte răspândită în această populație de vârstă mijlocie, aproape două treimi dintre participanți având deficit funcțional de fier. Aceste persoane au fost mai susceptibile de a dezvolta boli de inimă și, de asemenea, au fost mai susceptibile de a deceda în următorii 13 ani.
Cercetătorii concluzionează că studiile viitoare ar trebui să examineze aceste corelații în cohorte mai tinere și non-europene; dacă asocierile sunt confirmate, următorul pas ar fi un studiu randomizat care să investigheze efectul tratamentului deficitului de fier în populația generală.
Cum se tratează lipsa de fier?
Există dovezi clare care susțin tratamentul prompt la toți pacienții cu anemie feriprivă, deoarece se știe că tratamentul îmbunătățește calitatea vieții și starea fizică, reduce oboseala și deficitele cognitive. Decizia de a trata carența de fier la un pacient fără anemie manifestă trebuie luată în mod individual. Tratamentul anemiei cu deficit de fier la pacienții cu boală renală cronică, insuficiență cardiacă cronică sau cancer ar trebui să fie întreprins împreună cu specialiștii corespunzători.
Suplimentarea orală cu fier este eficientă atunci când absorbția intestinală este intactă. Cu toate acestea, utilizarea sa trebuie limitată la pacienții cu anemie ușoară, deoarece refacerea stocului de fier are loc lent. Când se dorește o refacere mai rapidă, administrarea intravenoasă este calea preferată. Cu toate acestea, fierul luat pe cale orală este ușor disponibil, ieftin și convenabil, făcându-l o opțiune de tratament viabilă.
Fierul administrat intravenos este foarte eficient în tratamentul anemiei cu deficit de fier și trebuie luat în considerare atunci când fierul oral este ineficient. Eficacitatea fierului oral este diminuată atunci când absorbția prin intestin este afectată (de exemplu, în boala celiacă, gastrită autoimună sau rezecție post-gastrică ori duodenală) sau când pierderile de fier sunt mari și continue (de exemplu, în menoragie, sângerări gastro-intestinale sau post-operator).
Printre alimentele bogate în fier se numără ficatul (dar consumul trebuie evitat în timpul sarcinii), carnea roșie (consumul de carne roșie trebuie limitat la o dată pe săptămână, deoarece un aport mare crește riscul cardiovascular), scoicile, fasolea roșie, năutul, edamame, spanacul, broccoli-ul, nucile, tofu, fructele uscate, ciocolata neagră.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Wiley Online Library - Association of iron deficiency with incident cardiovascular diseases and mortality in the general population
https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/ehf2.13589
1. Studiul „Association of iron deficiency with incident cardiovascular diseases and mortality in the general population”, apărut în ESC Heart Failure, octombrie 2021 https://doi.org/10.1002/ehf2.13589, autori: Benedikt Schrage et al.
NCBI - Management of Iron Deficiency Anemia
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4836595/
Te-ar mai putea interesa și...
