Keratoza palmo-plantara – cauze si tratament

Rezumat: Keratoza palmo-plantară, numită și keratoza palmară și plantară, este un grup de afecțiuni dermatologice în care apare îngroșarea pielii la nivelul palmelor și tălpilor. Pielea îngroșată poate fi difuză, focală sau punctată, poate provoca durere, fisuri și dificultăți la mers ori la folosirea mâinilor, iar uneori se asociază cu transpirație excesivă, infecții, modificări ale unghiilor ori alte semne în afara pielii. Unele forme sunt ereditare, altele sunt dobândite pe parcursul vieții. Diagnosticul este în primul rând clinic, iar tratamentul urmărește reducerea disconfortului și controlul cauzei, atunci când aceasta poate fi identificată.

Recomandările Experților DOC

Ce este keratoza palmo-plantară?

Keratoza palmo-plantară este un termen dermatologic folosit pentru a descrie o îngroșare anormală a stratului superficial al pielii de la nivelul palmelor și tălpilor. Cuvântul „keratoză” se referă la excesul de keratinizare, adică la formarea în exces a stratului cornos, iar „palmo-plantară” indică exact zonele afectate, adică palmele și plantele. În practică, pacientul observă că pielea devine mai groasă, mai dură, uneori galbenă sau gălbuie, alteori roșiatică și descuamată, iar această piele îngroșată poate rămâne limitată la mâini și picioare sau, în unele forme, se poate extinde și către dosul mâinilor ori al picioarelor.

Keratoza palmo-plantară nu este o singură boală, ci un grup de afecțiuni. Clasificarea de bază pornește de la două întrebări simple: este o formă moștenită sau dobândită și ce tipar are îngroșarea pielii. Din punct de vedere clinic, medicii descriu forme difuze, în care este afectată cea mai mare parte a palmelor și tălpilor, forme focale, care apar mai ales în zonele de presiune și frecare, și forme punctate, în care se văd mici proeminențe sau papule keratozice pe palme și tălpi.

Cauze keratoză palmo-plantară

Cauzele diferă mult de la un pacient la altul, iar aceasta este una dintre marile dificultăți ale diagnosticului dermatologic. În linii mari, keratoza palmo-plantară poate fi ereditară sau dobândită. Formele ereditare apar din cauza unor modificări genetice care afectează proteine importante pentru structura și rezistența pielii, inclusiv keratine, conexine sau proteine implicate în adeziunea celulară.

Ele tind să apară mai devreme în viață, pot avea istoric familial pozitiv și uneori se asociază cu alte manifestări, precum modificări ale părului, unghiilor, dinților, auzului sau chiar ale inimii în anumite sindroame rare.

Formele ereditare keratoză palmo-plantară

În formele ereditare, îngroșarea pielii începe adesea în copilărie sau adolescență și poate persista toată viața. Literatura recentă arată că testarea genetică a devenit tot mai importantă, deoarece aceeași genă poate da manifestări diferite, iar două persoane cu aspect clinic asemănător pot avea, de fapt, subtipuri distincte. Un studiu de cohortă publicat în 2024 a raportat că, într-un lot de 142 de pacienți din 76 de familii, testarea genetică a oferit un diagnostic în 83% din cazuri și a identificat 27 de variante patogene în 13 gene, subliniind valoarea mare a genotipării pentru clasificarea corectă a bolii.

Formele dobândite keratoză palmo-plantară

Keratoza palmo-plantară dobândită apare de obicei la vârsta adultă și, în general, fără istoric familial. Ea poate apărea în legătură cu alte boli de piele, cum sunt psoriazisul sau eczema, după expunerea la anumite substanțe chimice ori medicamente, în contextul unor infecții, în unele boli sistemice, în malnutriție sau, rar, ca semn asociat cu o boală internă serioasă, inclusiv unele cancere. Din acest motiv, atunci când îngroșarea pielii apare brusc, progresează repede sau este însoțită de alte semne neobișnuite, evaluarea medicală trebuie să meargă dincolo de piele.

Cum se manifestă keratoza palmo-plantară?

Manifestarea centrală este îngroșarea pielii la nivelul palmelor și tălpilor, dar aspectul exact poate varia mult. Uneori pielea este tare, galbenă și uscată, alteori apare roșie, descuamată și cu margini mai bine delimitate. În formele focale, leziunile seamănă cu niște bătături amplasate exact în zonele de presiune, iar în formele punctate apar mici zone proeminente de piele îngroșată. În unele cazuri există o bandă roșiatică la marginea zonelor afectate, iar în altele keratoza se extinde discret pe degete, pe călcâi sau pe dosul picioarelor.

Simptome keratoză palmo-plantară: durere, fisuri și limitare funcțională

Deși la prima vedere pare o problemă mai ales estetică, keratoza palmo-plantară poate afecta semnificativ viața de zi cu zi. Pielea îngroșată se poate fisura, iar aceste fisuri sunt adesea dureroase, mai ales pe tălpi, unde greutatea corpului apasă constant. Pacientul poate avea dificultăți la mers, la stat în picioare mai mult timp sau la activități manuale obișnuite. Materialele pentru pacienți ale societăților dermatologice menționează frecvent durerea, mersul dificil și limitarea funcțională ca probleme importante în această afecțiune.

Simptome keratoză palmo-plantară: transpirație, miros, infecții și alte semne

Unele persoane au și transpirație excesivă la nivelul palmelor sau tălpilor, ceea ce poate accentua disconfortul și favoriza macerația. Pot apărea infecții fungice, inclusiv între degete, îngroșarea și îngălbenirea unghiilor, miros neplăcut al picioarelor, iar în formele mai severe pot apărea contracturi sau scăderea sensibilității locale. În plus, unele subtipuri sindromice se asociază cu semne extracutanate, de exemplu hipoacuzie, anomalii dentare, boală periodontală sau cardiomiopatie, ceea ce explică de ce un diagnostic dermatologic corect poate avea implicații mai largi decât pare la început.

Cum se stabilește diagnosticul de keratoză palmo-plantară?

Diagnosticul de keratoză palmo-plantară este în primul rând clinic. Asta înseamnă că medicul dermatolog pornește de la discuția cu pacientul și de la examinarea atentă a pielii. Sunt importante vârsta la debut, localizarea leziunilor, dacă există durere, vezicule, transpirație excesivă, infecții repetate, alte modificări la nivelul unghiilor, părului, dinților sau auzului, precum și existența unui istoric familial. Aceste detalii ajută la diferențierea între o keratoză ereditară și una dobândită și la încadrarea în forma difuză, focală sau punctată.

Când sunt utile testele suplimentare pentru keratoză?

Dacă suspiciunea este de formă ereditară, testarea genetică poate fi foarte utilă, mai ales în cazurile în care aspectul clinic nu este suficient pentru a stabili subtipul exact. Datele recente susțin clar utilitatea acestei abordări, în special pentru a recunoaște formele asociate cu riscuri extracutanate, cum este cardiomiopatia în unele variante genetice. În formele dobândite, investigațiile suplimentare pot include analize de sânge, examinarea pentru ciuperci, culturi bacteriene, biopsie cutanată și, în anumite situații, explorări pentru o posibilă cauză internă.

Ce poate arăta biopsia pentru keratoză?

Biopsia nu este necesară în toate cazurile, dar poate ajuta atunci când diagnosticul este neclar sau când trebuie diferențiată keratoza palmo-plantară de alte afecțiuni dermatologice. Histologic, în formele dobândite sunt descrise frecvent hiperkeratoză compactă, parakeratoză, acantoză și hiperganuloză, alături de infiltrat inflamator superficial în anumite cazuri. Totuși, biopsia este doar o piesă din puzzle, nu singurul criteriu de diagnostic.

Tratament keratoză palmo-plantară

Tratamentul depinde de cauză, severitate și impactul funcțional. În formele ereditare nu există, în prezent, o terapie curativă general valabilă, astfel că obiectivul principal este controlul simptomelor și reducerea grosimii pielii. În formele dobândite, dacă se identifică și se tratează cauza de bază, aspectul cutanat se poate ameliora. Aceasta este una dintre cele mai importante diferențe practice dintre cele două categorii.

Tratamente locale pentru keratoză palmo-plantară

Baza tratamentului este, de multe ori, locală. Emolientele și unguentele hidratante ajută la înmuierea pielii îngroșate și la refacerea confortului cutanat, iar produsele care conțin uree sunt folosite frecvent pentru efectul lor hidratant și de înmuiere. Keratoliticele, de exemplu cele cu acid salicilic, pot reduce grosimea stratului cornos, iar retinoizii topici pot ajuta în unele cazuri. Dacă există inflamație asociată, medicul poate recomanda și corticosteroizi topici, de obicei în cure controlate.

Tratamente sistemice pentru keratoză palmo-plantară

În cazurile mai severe, mai ales când durerea și afectarea funcțională sunt importante, se pot folosi retinoizi orali, precum acitretină, alitretinoin sau isotretinoin. Totuși, dovezile arată că eficiența lor nu este uniformă în toate formele, iar toleranța poate varia. Nu există o terapie specifică sau curativă pentru keratoza palmo-plantară ereditară, că tratamentele actuale sunt în principal simptomatice și că retinoizii orali par cele mai eficiente în multe situații, dar nu în toate, și cu profil de efecte adverse care impune monitorizare.

Alte opțiuni și îngrijire practică pentru keratoză palmo-plantară

Uneori pot fi recomandate fototerapia de tip PUVA sau re-PUVA și măsuri de îngrijire locală, cum ar fi îndepărtarea controlată a calozităților, îngrijirea podiatrică, tăierea corectă a unghiilor și monitorizarea fisurilor ori infecțiilor. La persoanele cu durere semnificativă la mers, încălțămintea comodă și susținătoare, branțurile potrivite și reducerea presiunii asupra zonelor afectate pot schimba mult calitatea vieții.

Prevenție keratoză palmo-plantară

Formele ereditare de keratoză palmo-plantară nu pot fi prevenite în sensul clasic, pentru că țin de modificări genetice. Totuși, se pot preveni sau reduce unele complicații și puseuri prin îngrijire dermatologică regulată, hidratare constantă, reducerea frecării și a presiunii excesive, încălțăminte potrivită și tratamentul prompt al infecțiilor. În unele familii, consilierea genetică poate fi utilă, mai ales când există forme sindromice cunoscute.

În formele dobândite, prevenția înseamnă mai ales controlul cauzei atunci când aceasta este cunoscută. De exemplu, tratarea corectă a psoriazisului sau eczemei, identificarea unei infecții fungice, revizuirea unei medicații suspecte sau evitarea unor expuneri chimice pot reduce riscul de apariție ori de agravare.

La nivel practic, pacientul poate preveni fisurile și durerea prin emoliere zilnică, pilirea blândă a pielii îngroșate, evitarea încălțămintei rigide și consult medical atunci când leziunile se schimbă rapid sau devin foarte dureroase.

Întrebări și răspunsuri

Întrebare: Ce este, pe scurt, keratoza palmo-plantară?
Răspuns: Este un grup de afecțiuni în care apare îngroșarea pielii la nivelul palmelor și/sau tălpilor.

Întrebare: Keratoza palmo-plantară este mereu ereditară?
Răspuns: Nu. Poate fi ereditară, dar există și forme dobândite, legate de boli de piele, infecții, medicamente sau alte afecțiuni.

Întrebare: De ce doare uneori atât de tare?
Răspuns: Pentru că pielea îngroșată poate crăpa, iar presiunea exercitată la mers sau la folosirea mâinilor accentuează durerea și fisurile.

Întrebare: Se vindecă definitiv?
Răspuns: Formele ereditare nu au, de regulă, vindecare definitivă, dar simptomele pot fi controlate; formele dobândite se pot ameliora dacă se tratează cauza.

Întrebare: Când ar trebui să merg la dermatolog?
Răspuns: Când apare piele îngroșată persistentă pe palme sau tălpi, mai ales dacă este dureroasă, se fisurează, se extinde sau a apărut brusc la vârsta adultă.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
DermNet - Palmoplantar keratoderma
https://dermnetnz.org/topics/palmoplantar-keratoderma
JAMA Network - Clinical and Genetic Findings in Patients With Palmoplantar Keratoderma
https://jamanetwork.com/journals/jamadermatology/fullarticle/2826499
Studiul „Clinical and Genetic Findings in Patients With Palmoplantar Keratoderma”, apărut în JAMA Dermatol, Published Online: December 4, 2024, 2025;161;(2):157-166. doi:10.1001/jamadermatol.2024.4824, autori: Stine Bjørn Gram et al.

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI...