Ipohondria: cauze, simptome si tratament

Cu toții ne facem uneori griji pentru propria sănătate, însă atunci când suntem siguri că avem o problemă de sănătate în ciuda analizelor care spun altceva, e posibil să fie vorba despre ipohondrie.

Ipohondria apare la vârsta adultă și, de cele mai multe ori, se agravează pe măsură ce trec anii. Așadar, este esențial să o tratezi pentru că nu va dispărea de la sine, ba chiar va deveni mai agresivă.

Ce este ipohondria?

Ipohondria este o tulburare anxioasă descrisă de grijile intense și nemotivate pe care o persoană și le face cu privire la starea de sănătate. Aceasta este o afecțiune somatică simptomatică. Practic, persoana afectată este speriată cu privire la propria sănătate, ba chiar are certitudinea că suferă de o boală pe care medicii nu o pot depista.

Frica de boală este o fobie des întâlnită în rândul persoanelor anxioase, care au oricum tendința de a-și monitoriza în permanență organismul și de a se alarma la cele mai mici simptome pe care le prezintă. Ipohondria afectează calitatea vieții, relațiile cu cei din jur, ba chiar și sănătatea, întrucât se știe că stresul poate fi factor de risc pentru anumite boli.

Din ce cauze apare ipohondria?

Nu se cunosc cauzele exacte ale apariției acestei afecțiuni, însă anumiți factori sunt implicați în dezvoltarea sa:

Familia

Persoanele care au părinți sau rude apropiate suferind de ipohondrie au un risc mai mare să dezvolte această afecțiune, întrucât vor prelua tiparul din familie.

Istoricul personal

Oamenii care au avut probleme serioase de sănătate, eventual cu spitalizare, în copilărie sau la un alt moment al vieții sunt mai predispuși la ipohondrie, întrucât experiențele din trecut îi fac să dezvolte o teamă disproporționată de boală.

Tulburările psihice asociate

Majoritatea pacienților care suferă de ipohondrie suferă, de asemenea, și de depresie, comportament obsesiv-compulsiv, tulburare de panică ori anxietate generalizată.

Gândirea negativă

Un tipar negativ de gândire va face individul să interpreteze fiecare mic simptom pe care îl are ca fiind un semn clar de boală.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Factori de risc pentru ipohondrie

Predispoziția pentru ipohondrie, dar și pentru alte afecțiuni de natură anxioasă o prezintă persoanele care:

  • trec printr-o perioadă a vieții foarte stresantă
  • au o fire mai sensibilă
  • au fost suspectate cândva în trecut de o boală gravă
  • au fost abuzate în copilărie
  • au un părinte sau o persoană dragă care suferă de o afecțiune foarte gravă
  • caută tot timpul pe internet informații cu privire la boli și sănătate.

Ce semne și simptome pot indica ipohondria?

O persoană afectată de ipohondrie va avea gânduri iraționale și obsesive cu privire la starea de sănătate și va prezenta mai multe simptome:

Teama de funcțiile normale ale organismului

O persoană ipohondră se va teme și va percepe că fiind semne de boală funcțiile normale ale organismului precum bătăile inimii, transpirația sau nevoia de a merge la toaletă.

Teama de probleme minore care pot apărea

Pacientul ipohondru va da proporții uriașe simptomelor obișnuite precum iritațiile care pot apărea pe piele, congestia nazală sau crampele abdominale ușoare. O durere de cap va fi privită că fiind un potențial simptom pentru o tumoare cerebrală, de exemplu, sau o tuse ușoară va fi considerată un potențial simptom de cancer la plămâni.

Căutarea semnelor de boală

Persoanele cu ipohondrie își verifică în permanență corpul, căutând semne ale unei afecțiuni, ba uneori chiar apelează la automedicație fără să fie cu adevărat nevoie.

Discuțiile permanente despre starea de sănătate

Pacientul cu ipohondrie are tendința exagerată de a vorbi tot timpul și cu toată lumea despre starea sa de sănătate.

Vizitele dese la medic

Persoanele ipohondre obișnuiesc să meargă adesea la medic și să-și facă multe analize, chiar dacă acesta nu le recomandă, sperând că astfel va fi identificată afecțiunea care le tulbură. Faptul că medicul nu depistează nimic în neregulă și nu le confirmă, deci, temerile, nu îi liniștește, ci îi frustrează, fiind convinși în continuare că o boală există, dar că medicul nu a putut s-o detecteze.

Evitarea completă a medicului

Există și situația inversă, în care ipohondrul evită complet vizitele la medic, convins fiind în sinea lui că acesta îi va depista o afecțiune gravă.

Evitarea unor contexte

O persoană suferind de ipohondrie poate evita anumiți oameni, poate să nu treacă prin anumite locuri sau să nu întreprindă anumite activități pe care le consideră riscante pentru sănătatea sa.

Dacă aceste simptome nu dispar în 6 luni, înseamnă că sunt semne ale afecțiunii denumită ipohondrie.

Opțiuni de tratament în ipohondrie

Scopul tratamentului pentru ipohondrie este de a atenua simptomele și de a spori calitatea vieții pacientului. Psihoterapia, și în special terapia cognitiv-comportamentală, poate fi de ajutor în tratarea ipohondriei, dar și a celorlalte tulburări anxioase. Medicația poate fi considerată utilă de către medic, mai ales în situațiile în care ipohondria este atât de accentuată încât împiedică individul să aibă o viață normală. Antidepresivele și anxioliticele pot fi folosite în acest sens.

Terapia cognitiv-comportamentală în tratarea ipohondriei

Psihoterapia este o metodă prin care se poate trata ipohondria. Terapia cognitiv-comportamentală poate fi eficientă, învățând individul să își controleze anxietatea, dar și să își schimbe tiparul de gândire care stă la baza apariției acesteia.

Terapia cognitiv comportamentală funcționează astfel:

  • Ajută la identificarea temerilor și la conștientizarea tulburării psihice.
  • Contribuie la conștientizarea faptului că simptomele resimțite sunt banale și nu pun viața în pericol, la conștientizarea impactului gândurilor negative asupra simptomelor resimțite și la învățarea tehnicilor prin care se pot controla simptomele resimțite.
  • Nu în ultimul rând, sprijină îmbunătățirea calității vieții.

Medicația

Și medicația este folosită, uneori, pentru tratarea ipohondriei în stadiu mai avansat. Tratamentele cu antidepresive, dar și cu anxiolitice sunt prescrise, de regulă, de către medici persoanelor cărora ipohondria le afectează grav calitatea vieții.

Ce schimbări ale stilului de viață sunt necesare pentru tratarea ipohondriei?

Stilul de viață are, de asemenea, un rol important în menținerea sănătății psihice. Persoanele care suferă de ipohondrie ar trebui să facă o serie de schimbări minore, dar cu impact major:

  • Practicarea unor exerciții de relaxare (meditația, dar și exercițiile de respirație sunt de mare ajutor);
  • Adoptarea unui stil de viață activ, în care sportul joacă un rol important;
  • Evitarea alcoolului ori a drogurilor;
  • Evitarea folosirii excesive a internetului pentru aflarea unor informații cu privire la diverse boli sau simptome.
TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Mayo Clinic - Illness anxiety disorder
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/illness-anxiety-disorder/symptoms-causes/syc-20373782

 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0