Fumatul, un viciu la care mulți români nu pot renunța

Fumatul este în continuare un viciu la care mulți români nu pot renunța, deși este extrem de nociv pentru sănătate. În România, procentajul fumătorilor adulți de vârstă mijlocie este de aproximativ 10% pentru femei și de 40 - 50% pentru bărbați. Mai mult, un sfert dintre fumătorii români au prins acest obicei până la vârsta de 15 ani. 

Am stat de vorbă cu prof. dr. Florin Mihaltan, medic primar pneumolog, care a trecut în revistă toate pericolele consumului de tutun, dar și soluțiile pentru ca fumătorii să redevină oameni sănătoși.

De ce continuă românii să fumeze, desi sunt atâtea avertizări, atâtea mesaje antifumat?

Prof. dr. Florin Mihaltan:

Sunt mai multe motive. După mine, fumătorul este o persoană care nu este suficient de educată. Știe că pericolele fumatului plutesc în aer, însă merge pe principiul “mie nu mi se va întâmpla”. Este un principiu de viață. Să nu uităm că fumătorul este un om tânăr, să nu uităm că politicile de promovare a tutunului au funcționat zeci de ani prin reclame. În al doilea rând, să nu uităm că tutunul este singurul drog vândut în toate țările în mod oficial.

Există studii care demonstrează clar dependența de nicotină și de țigări?

Prof. dr. Florin Mihaltan:

Acest lucru se plantează în receptorii fumătorului de mic, când printr-o modalitate de a fi la modă, încearcă o țigară. În țigara respectivă, există un drog care se cheamă nicotină. Ea se leagă de receptorii din creier pe care îi cultivă, îi înmulțesc și care sunt de fapt germenii dependenței. De aceea, nicotina este trecută în rândul drogurilor alături de heroină, cofeină, teină. O tristă realitate este faptul că până la 12 la ani, 50 la sută dintre copii din Romania încearcă o țigară.Este, deci, un drog reputat care reușește să transforme copilul care încearcă o țigară într-un consumator de țigări, la început de un număr mai mic, de 5, pentru ca apoi să se oprească la clasicul pachet de 20. Iar în acest timp nu realizează că este dependent și că voința nu mai este suficientă pentru a face față și pentru a lupta cu această dependență.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
 

Această nicotinemie, nivelul de nicotină din sânge, crește și scade în funcție de momentul inhalării țigării sau terminării țigării. În momentul în care scade, apare acea senzație numita “craving”, adică lipsa acută de nicotină care cere o nouă țigară. Este modelul care se cultivă de mic și care permite ca un fumător adult să fie un consumator zilnic și permanent, cronic.

Constrângerile de genul interzicerii sunt un prim pas spre renunțare? 

Prof. dr. Florin Mihaltan:

Da. Există deja câteva țări europene care au publicat studii și altele, care au demonstrat următoarele elemente: nu e o constrângere, e un drept al nefumătorului de a respira un aer curat. Din fericire, acum avem aceste restricții și în Romania.

Nefumătorul care în România la ora actuală, reprezintă 73 la sută, este pe de o parte timorat, pe de alta parte, nu realizează că expunerea la fumatul pasiv îi aduce aceleași pericole pe care le are și fumatul activ și nu își revendica în mod corespunzător dreptul de a respira un aer curat. În toate tarile în care s-a început cu aceasta protecție a fumătorului pasiv, deci a nefumatorului, s-au întâmplat două lucruri foarte importante. În primul rând, fumătorul activ a început să se gândească, mai mult ca înainte, că această țigară a început să fie dăunătoare pentru el. De asemenea, având aceste restricții la locul de muncă, uneori și în taxiuri, în spații deschise, se gândește să se lase mult mai intens.

Pentru fumătorul pasiv, există, în schimb, cealaltă disponibilitate de a putea activa, de a merge la locul de muncă, în spațiile publice, în restaurante, baruri, cafenele, discoteci, fară a fi nevoit să suporte un bombardament care îl expune la aceleași riscuri de afecțiuni respiratorii ca și pe fumătorul activ. Deci o astfel de lege are beneficii și pentru fumătorul activ și pentru fumătorul pasiv. Și ca să vă argumentez de ce are beneficii, vă pot spune că peste tot unde s-au făcut testări ale modului în care este potențial percepută o astfel de lege, inclusiv la noi în țară, sunt oameni care sunt de acord cu această protecție, atât din rândul fumătorilor pasivi cât și din rândul fumătorilor activi.

Mulți spun că pierd bani, mai ales cei care dețin cafenele, baruri. Ce e de făcut?

Prof. dr. Florin Mihaltan:

Este un mit al industriei. Industria are câteva mituri pe care le promovează în toate țările. Acest mit că retailerii și că proprietarii pierd este desființat de mai multe studii care au debutat la New York. Acolo sunt foarte multe restaurante și puburi, unde s-a pus exact aceeași problemă. S-a constatat că din clipa în care a intrat această interdicție în funcțiune, nu numai că nu s-a micșorat numărul de consumatori, ba chiar a crescut, fiind completat cu toți nefumătorii care până atunci evitau aceste spații unde se fuma. Exemplele sunt multe la număr. Există exemple recente din Irlanda și Anglia, unde se vede clar, nu numai că nu s-a diminuat numărul de consumatori, ba chiar a crescut.

Cum procedați când cineva își aprinde lângă dvs. o țigară fară să vă ceară permisiunea?

Prof. dr. Florin Mihaltan:

Îl rog două lucruri: să mă respecte pe mine și dacă este o persoană cu care se poate dialoga, chiar îl sfătuiesc să încerce să se gândească și la întreruperea fumatului pentru că mi se pare firesc. Aici e paradoxul românesc: avem foarte multe discuții, chiar și cu oameni din corpul medical care pledează pentru dreptul de a fuma. Iar în paralel, noi care lucrăm în domeniul medical, pneumologi, oncologi, pediatri, interniști, cardiologi, avem o multitudine de pacienți, victime ale fumatului, pe care-i ascundem în spatele zidurilor spitalelor.

Avem bolnavi de cancer pulmonar care mor în spitale.  Iar la nivel global, e vorba de sute de milioane de oameni care urmează același drum, suportă aceleași rigori și aceleași consecințe ale fumatului, dar care nu sunt vizibile așa cum sunt vizibile aceste discuții eterne despre cum scade numărul de consumatori, de vânzări, care sunt taxele care se pierd la stat, etc. 

Nici argumentul financiar nu este destul de puternic pentru mulți români săraci  că să renunțe la fumat.

Care ar fi argumentele care vizează sănătatea, care i-ar putea face să treacă de la a cheltui o sumă mare către a nu mai cheltui?

Prof. dr. Florin Mihaltan:

Argumentele privind banii alocați costului zilnic sunt foarte evidente, pentru că sunt calcule care arată că mai ales în familiile nevoiașe, banii economisiți de la țigări ar putea să devină foarte bine bani alocați pentru mâncare, haine și alte necesități imediate. În străinătate ,s-a mers chiar mai departe: cu banii alocați pentru țigări, se pot face călătorii în străinătate, se poate organiza o vacanță. E valabil și în România în multe situații. Acest argument economic familial este funcțional și este demonstrat ca un beneficiu imediat. E adevărat că, în același timp, din cauza unui deficit de educație, există o reacție diferită a păturii mijlocii și a oamenilor bogați față de aceste argumente, că banii de țigară ar putea fi utilizați în alte sensuri.

Din toate punctele de vedere, este o economie la bugetul familial și poate fi orientat în alt sens. Mai există și alte tipuri de argumente economice la care nu se gândește nimeni și despre care nu vorbim, dar ele există. Terenurile agricole alocate culturilor de tutun ar putea fi folosite pentru culturi cerealiere și alte necesități imediate în orice țară pentru populația respectivă. În Franța, la ora actuală, 30 la sută din incendiile produse în anumite locații sunt generate de o țigară uitată. Apoi, să ne gândim la defrișarea pădurilor: acea hârtie care se folosește la țigară vine din tăierea pădurilor. Iată o altă modalitate de economisire.

Și să nu uităm de poluare: fumatul este o a doua mare cauză de poluare în orice țară pentru că el vine prin persistența particulelor în aerul ambiant, se cumulează cu particulele industriale, din emanația combustiei automobilelor. S-a vorbit foarte mult de fumatul pasiv, de fumatul la mâna a doua. Noi știm la ora actuală că există și fumatul la mâna a treia. În spațiile în care s-a fumat ( hoteluri, de exemplu, unde există o îmbâcseală care persistă în mobilier, saltea, covoare) există expunerea la mâna a treia care are și ea niște riscuri pentru nefumător.

În cât timp se curăță organismul unui fumător după ce a renunțat?

Prof. dr. Florin Mihaltan:

Orice fumător întreabă imediat după ce se lasă la cât timp revine cu funcția respiratorie la normal. Noi avem o cuantificare corectă a ceea ce se întâmplă după ce te lași de fumat. De exemplu, în următoarele 48-72 de ore, îți recapeți mirosul. Halena dispare în 24 de ore. Riscul de infarct miocardic se diminuează și se apropie de cel al unui nefumator la un an de la renunțare.

Riscul de cancer pulmonar este după 15 ani apropiat de riscul unui om care nu a fumat. Există, deci, consecințe înainte și după ce s-a lăsat de fumat. Doar că pentru o înțelegere corectă a mesajului, trebuie precizat că îndată ce un pacient află că are emfizem sau bronșită, dacă întrerupe fumatul, durata lui de supraviețuire se prelungește mult mai mult decât dacă vă continua să fumeze după ce a aflat că este bolnav. Este valabil pentru bolnavul miocardic, pentru cel coronarian, pentru cel cu cancer pulmonar, pentru cel cu bronșită și emfizem.

 

 

Care ar fi metodele de combatere a dependenței de țigară?

Prof. dr. Florin Mihaltan:

Dependența de tutun presupune în majoritatea situațiilor un ajutor medical, un medic specializat și pregătit să facă consiliere. Acest medic trebuie să știe că în contactul cu pacientul, el substituie țigara, deci trebuie să devină un substituent serios, un prieten al pacientului, cu care să discute toate problemele și capcanele în care nu se poate lăsa de fumat. Există o modificare de regim de viață a pacientului. Acesta trebuie: să aibă activități, măcar să se plimbe, să se miște în fiecare zi, să renunțe la sedentarism,să-și schimbe preferințele alimentare, să bea 2, 5 litri de apa plată, fără dulciuri, pentru că apare un apetit crescut, trebuie să mănânce foarte multe legume și fructe, puțin și des și de câte ori, are senzația de foame imperioasă este indicat să bea apă pentru a trece acea senzație de foame.

Apa lucrează aici în două sensuri: este și detoxifiant și taie apetitul. În privința medicației, există trei clase de medicamente recunoscute ca fiind cu bătaie lungă din punctul de vedere al încetării fumatului. Unul este clasa cu subtituenti de nicotină. Recent, au apărut pe piață produsele care completează plasturele/ guma, cele care se administrează sub formă de inhalare. Mai mult, au apărut două substanțe, bupropion și vareniclina, care se administrează pe perioade lungi, de minimum două luni (uneori se poate prelungi). Acestea au rata mare de întrerupere a fumatului la două luni, șase luni, uneori la un an și sunt deasupra unui sfat minimal, adică a unei consilieri verbale. Cu cât consilierea verbală este mai intensă, cu atât pacientul are o dorință mai evidentă de a-și întrerupe fumatul.

Ce părere aveți despre țigară electronică? Multă lume a renunțat la tutun și o consumă. Este și mai ieftină.

Prof. dr. Florin Mihaltan:

Există mesaje contradictorii care nu permit ca această țigară electronică să aibă recomandări medicale. Există o țară care a acceptat ca această țigară electronică să fie recomandată. Este vorba despre Marea Britanie. Aceasta dintr-un singur considerent: există studii despre fumătorul sever, cel care spune: pe mine nu mă interesează nimic, nu aveți cu ce să mă ajutați, nu e important, eu vreau să fumez. Acestor persoane li s-a lăsat țigara electronică și li s-a spus: puteți încerca atunci când doriți. Și s-a constatat că o parte dintre ei au trecut pe țigara electronică în final, chiar dacă nu păreau interesați de o ofertă de a controla dependența lor sau de a o întrerupe. Și acest lucru poate că, în viitor, va naște o recomandare pentru acei mari fumători severi, dependenți, care au epuizat toate sfaturile medicale. 

Țigara electronică are două capcane. Una este legată de faptul că în multe țări, America este un exemplu, copiii au început să debuteze cu țigara electronică și ulterior, acest lucru este văzut ca o trambulina pentru țigara reală. A doua capcană este că o parte dintre adulți consumă și țigară electronică și țigări în paralel, ceea ce-i face să fie în continuare dependenți. Mai există o capcană: dependența gestuală, pentru că noi vorbim despre o dependentă farmacologică, de nicotină, însă există și dependența într-un context psihologic, o dependență comportamentală. Iar țigara electronică întreține această dependență comportamentală.

Are toate calitățile pentru a fi folosită exact ca o țigară. Ce nu se știe, însă este un fapt ce urmează să fie confirmat, este cât de nocivă este vaporizarea aceasta pentru plămâni. Sunt studii în derulare. În plus, mulți dintre comercianți nu fac oficial publice toate ingredientele țigării electronice. S-ar putea ca UE să impună în timp standardizarea cartușelor, s-ar putea s-o facă cei de la OMS, dar acest lucru nu va garanta trecerea oficială către recomandarea acestei țigări electronice de către cadrele medicale.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time. 
 
Sursa foto: Shutterstock 
Bibliografie: 
Smoking habits in Romania - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/1116888/ 


Te-ar mai putea interesa și...


DE SEZON

 

 

 

 

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0