Cauze și soluții în cazul pierderii mirosului

Pierderea mirosului și/sau a gustului, parțială sau totală a reprezentat cel putin, la inceput, un semn distinctiv al bolii Covid 19, insa caracterizeaza si alte afectiuni in special infectioase din sfera ORL. Asadar, putem pierde mirosul si dupa o gripa. raceala puternica, sinuzita dar si in cazul altor boli.

Cauzele pierderii sau afectării simțului mirosului

Simțul mirosului joacă un rol crucial în experiența noastră zilnică, permițându-ne să savurăm aroma mâncărurilor, să ne bucurăm de parfumurile preferate și să detectăm mirosurile neplăcute. De multe ori nu ii dam importanta decat atunci cand ne trezim in ingrata situatie in care nasul nostru nu mai percepe niciun miros evident, desi suntem constienti ca acesta "se afla" acolo. Cum ar fi in timp ce prajim cartofi prajiti cu usturoi :)

Desi ne am familiarizat cel mai mult cu acest simptom anii trecuti, există numeroase cauze care pot duce la pierderea sau afectarea acestui simț important, în afara infecției cu COVID-19. În acest articol, vom explora mecanismele pierderii simțului olfactiv și vom discuta despre soluțiile potențiale care pot grăbi recăpătarea acestui simt esențial.

Sinuzita, o inflamație a mucoasei nazale și a sinusurilor, poate duce la pierderea temporară sau permanentă a simțului mirosului. Inflamația în sinusuri interferează cu abilitatea receptorilor olfactivi de a detecta și transmite semnalele mirosurilor către creier.
Rinita alergică poate fi, de asemenea, asociată cu pierderea simțului mirosului. Reacțiile alergice la polen, praf sau alte substanțe pot provoca inflamația mucoasei nazale și pot interfera cu capacitatea receptorilor olfactivi de a funcționa corect.
Traumatismele cranio-cerebrale severe, cum ar fi accidentele de mașină sau căderile grave, pot afecta nervii olfactivi care trimit semnalele mirosurilor de la nas către creier. Aceasta poate duce la o pierdere parțială sau totală a simțului mirosului.
Unele persoane se nasc cu anomalii congenitale care pot afecta dezvoltarea normală a receptorilor olfactivi sau a căilor neuronale asociate cu simțul mirosului. Aceste anomalii pot determina pierderea permanentă a simțului mirosului.

Tipuri de afectare a mirosului

Există mai mulți termeni medicali utilizați pentru a descrie disfuncțiile asociate cu simțul mirosului, și anume parosmie, hiposmie sau anosmie. Parosmia, după cum am precizat mai devreme, este termenul umbrelă pentru disfuncțiile ce pot afecta simțul mirosului unei persoane. Așadar, cineva cu parosmie poate detecta mirosurile, dar la o intensitate mai mică sau poate simți numai anumite mirosuri.

Acest tip de disfuncție poate apărea după o boală, un accident sau poate fi înnăscut. Modificările asupra simțului mirosului pot fi permanente sau temporare.

Hiposmia se referă strict la incapacitatea unei persoane de a simți, în întregime, mirosurile din jur, în timp ce anosmia se referă la incapacitatea de a detecta anumite tipuri de miros. Aceasta poate fi temporară sau permanentă și reprezintă simptomul principal al bolii COVID-19, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Hiposmia poate apărea și în urma altor tipuri de infecții virale sau accidente la nivel cranian.

Soluții pentru grăbirea recăpătării simțului mirosului

Pierderea sau afectarea simțului mirosului poate avea un impact semnificativ asupra calității vieții unei persoane. În afara infecției cu COVID-19, există mai multe cauze potențiale pentru această problemă. Este important să se identifice cauza subiacentă și să se adopte măsuri adecvate pentru a grăbi recuperarea simțului mirosului. Exercițiile de miros, curele de vitamine de tipul B și terapia olfactivă pot fi soluții utile în acest sens. În cazul în care pierderea simțului mirosului persistă sau se agravează, este întotdeauna recomandat să se solicite sfatul unui specialist medical pentru evaluare și tratament adecvat.

Exerciții de miros - pe care le vom detalia in continuare. Efectuarea exercițiilor de miros poate ajuta la stimularea și refacerea receptorilor olfactivi. Aceste exerciții pot implica mirosirea anumitor substanțe, cum ar fi uleiurile esențiale, de mai multe ori pe zi, pentru a antrena și reactiva receptorii olfactivi.
Curele de vitamine, în special vitamina B. Există unele evidențe care sugerează că anumite vitamine, în special vitamina B, pot avea un impact benefic asupra sănătății simțului olfactiv. Consultarea unui medic și suplimentarea dietetică cu vitamine B poate fi utilă în grăbirea recăpătării simțului mirosului.
Tratamentul cauzei subiacente. Dacă pierderea sau afectarea simțului mirosului este cauzată de afecțiuni subiacente, cum ar fi sinuzita sau rinita alergică, tratarea acestor condiții poate fi esențială pentru recuperarea simțului mirosului. Consultați un specialist pentru a identifica cauza subiacentă și a obține un tratament adecvat.
Terapia olfactivă: Terapia olfactivă este o abordare în care persoanele expuse la mirosuri intense și distincte în mod regulat, sub supravegherea unui specialist. Această terapie își propune să refacă conexiunile neuronale și să stimuleze refacerea receptorilor olfactivi.

Având în vedere că recăpătarea acestor simțuri poate dura câteva săptămâni, experții în sănătate încurajează practicarea unor exerciții de miros, care ar putea ajuta în redobândirea simțurilor mai repede. Cercetările sunt încă la început, dar rezultatele sunt promițătoare, așa încât acest tip de exerciții merită încercate.

Potrivit unui studiu¹recent, o serie de exerciții specific de miros pot reactiva acest simț la pacienții aflați în recuperare după infecția respiratorie COVID-19 sau alte afecțiuni.

Studiul a fost publicat în jurnalul The Laryngoscope, iar oamenii de știință au analizat date preluate de la 153 de pacienți din Germania care au suferit, în perioada 2008-2018, de disfuncție olfactivă post-infecțioasă în urma anumitor afecțiuni.

Pacienții au primit kit-uri de antrenare a mirosului care au constat în diferite produse cu arome intense, cum ar fi eucalipt, trandafir, ciocolată, lavandă, cafea, lămâie, căpșuni, scorțișoară și cimbru. Participanții au fost testați initial, pentru a li se evalua intensitatea simțului mirosului și, din nou, după șase luni de exerciții de miros.

În urma acestui experiment, cercetătorii au obținut rezultate promițătoare, participanții manifestând o îmbunătățire în capacitatea de a mirosi. Persoanele cu parosmie, o disfuncție a simțului mirosului, prin care persoana în cauză are simțul mirosului foarte puțin sau deloc dezvoltat, alături de cei vârstnici au manifestat, de asemenea, îmbunătățiri.

Concluzia autorilor studiului este că antrenarea mirosului poate duce la accelerarea procesului de redobândire al acestui simț, prin stimularea abilității de a identifica mirosuri diferite și a face distincția între ele.

Cum te pot ajuta exercițiile de miros?

Exercițiile de miros se referă la practicarea expunerii repetate a unui pacient la diferite tipuri de arome, în încercarea de a-i stimula capacitatea de a detecta mirosurile din jur. Deși, în prezent, încă nu se cunoaște exact mecanismul din spatele acestui tip de exerciții, cercetătorii sunt de părere că ele sunt strâns legate de abilitatea unică de regenerare a nervului olfactiv.

Nervul olfactiv este, de fapt, o pereche de nervi cranieni care transmit informații de la receptorii de miros, din nas, către creier. Se presupune că expunerea repetată la mirosuri poate promova capacitatea neurogenerativă a celulelor din zona nasului, responsabile pentru miros. Acestea, la rândul lor, pot susține procesul de reparare a nervilor olfactivi deteriorați.

Exercițiile de miros ar putea, potrivit cercetătorilor, chiar și să îmbunătățească activitatea cerebrală în ansamblu. Acest fenomen se datorează unui proces complex la care pacienții ce practică exerciții de miros sunt supuși.

Așadar, prin aceste exerciții, pacienții sunt, de obicei, rugați să încerce să miroasă anumite obiecte și să se gândească, în acel timp, la felul în care ar putea mirosi acel obiect. La fiecare ședință, se încearcă arome diferite, pentru a varia paleta de mirosuri și a crește complexitatea exercițiului.

Autorii studiului sus-amintit recomandă practicarea acestor exerciții de două ori pe zi. La fiecare repriză se vor folosi patru arome diferite, iar fiecare aroma va fi mirosită pentru circa 30 de secunde. Pentru persoanele cu probleme de miros înnăscute sau foarte vechi, exercițiile ar trebui practicate minim patru luni.

Oamenii de știință amintesc, însă, că nu există un standard stabilit, în momentul de față, în ceea ce privește practicarea acestor exerciții, iar recomandările lor sunt concepute în baza cercetării empirice. De asemenea, deși în cercetările existente s-au folosit diferite tipuri de arome, există informație relevantă cu privire la eficacitatea obiectelor cu mirosuri din categoriile aromatică, fructată și florală.

Cât de eficiente sunt exercițiile de miros?

În prezent, eficiența exercițiilor de miros este încă dezbătută. Există studii de tip double-blind, care sugerează o îmbunătățire în redobândirea simțului mirosului, în timp, fără niciun tip de exercițiu în acest sens. De asemenea, este de reținut că majoritatea studiilor efectuate pe exerciții de miros nu sunt double-blind, adică participanții la studiu sunt conștienți că exercițiile sunt pentru redobândirea mirosului. Așadar, nu există un control total asupra diferențelor de performanță, de la un pacient la altul, cee ace poate afecta calitatea concluziilor raportate.

Deși există încă multe întrebări fără răspuns, cert este că exercițiile de miros au îmbunătățit calitatea vieții unor pacienți și sunt lipsite de riscuri sau reacții adverse, motiv pentru care merită încercate.
Nu în ultimul rând, cercetătorii recomandă aceste exerciții deoarece pot oferi un prilej bun de practicare a puterii de concentrare și a imaginației, eforturi care au un impact pozitiv asupra funcțiilor cognitive și a activității cerebrale, în ansamblu. Așadar, chiar și cei care nu pot simți deloc mirosurile din jur, pot obține beneficii în urma câtorva minute pe zi petrecute în efortul de a simți anumite arome.

Sursă foto: Shuterstock
Bibliografie:
1.Studiul Parosmia is Associated with Relevant Olfactory Recovery After Olfactory Training, publicat în The Laryngoscope, în noiembrie 2020, autori: David T. Liu, Maha Sabha, Michael Damm, Carl Philpott, Anna Oleszkiewicz, Antje Hähner, Thomas Hummel
Link: https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1002/lary.29277
World Health Organization – Coronavirus
https://www.who.int/health-topics/coronavirus#tab=tab_3

Te-ar mai putea interesa și...

MAI MULTE DESPRE VACCINUL ANTI COVID-19