Este nevoia de mai mult somn semn de dementa la varstnici?
Este nevoia de mai mult somn semn de dementa la varstnici?
Este nevoia de mai mult somn semn de dementa la varstnici?
1. De cât somn au nevoie vârstnicii, de fapt?
2. Ce spun studiile despre somn și demență la vârstnici?
3. Nevoia de mai mult somn și somnolența diurnă: semn de demență?
4. Somnul și creierul: de ce poate fi somnolența un semn timpuriu de demență?
5. Când nevoia de mai mult somn este probabil normală?
6. Când nevoia de mai mult somn la vârstnici ar trebui să ne trimită la medic?
7. Cum putem susține un somn odihnitor la vârstnici?
Pe măsură ce îmbătrânim, somnul se schimbă: adormim mai greu, ne trezim mai des, ne trezim mai devreme dimineața. Mulți vârstnici observă însă și altceva: par să aibă nevoie de mai mult somn, să doarmă mai mult dimineața sau să ațipească des în timpul zilei. De aici întrebarea firească: este nevoia de mai mult somn un semn de demență la vârstnici?
Răspunsul este nuanțat: nu orice vârstnic care doarme mai mult are demență. Dar, schimbările bruște sau pronunțate ale somnului, mai ales somnolența excesivă în timpul zilei, pot fi un posibil semn timpuriu că ceva se întâmplă la nivelul creierului, inclusiv o viitoare demență. Important este să înțelegem ce este normal și ce poate fi semnal de alarmă, și cum putem susține un somn odihnitor la vârsta a treia.
De cât somn au nevoie vârstnicii, de fapt?
Recomandările generale sugerează că majoritatea adulților în vârstă au nevoie de aproximativ 7–8 ore de somn pe noapte, dar există variații individuale. Unii se simt bine cu 6,5 ore, alții cu 8,5 ore. Un somn odihnitor nu înseamnă neapărat să dormi foarte multe ore, ci să te trezești relativ odihnit, fără somnolență excesivă în timpul zilei. O ușoară tendință de a adormi mai devreme seara și de a te trezi mai devreme dimineața poate fi normală la vârstnici. Un pui de somn scurt (20–30 de minute) după-amiaza poate fi benefic pentru unii, atâta timp cât nu afectează somnul de noapte.
Studiile mari care au urmărit zeci de mii de oameni pe termen lung arată că cea mai bună asociere cu o funcție cognitivă stabilă pare să fie în jur de 7 ore de somn pe noapte, iar abaterile mari – somn foarte puțin sau somn foarte mult – se leagă mai des de probleme de memorie și gândire.
Ce spun studiile despre somn și demență la vârstnici?
În ultimii ani, au apărut numeroase studii care au analizat legătura dintre somn, demență și declinul cognitiv la vârstnici:
O analiză amplă a arătat că atât somnul prea scurt, cât și somnul prea lung se asociază cu un risc mai mare de declin cognitiv și demență, cu un risc mai pronunțat la cei care dorm foarte mult.
Un alt studiu a arătat că persoanele care au un tipar stabil de somn „normal” (aprox. 7 ore) pe parcursul anilor își păstrează mai bine memoria decât cei care oscilează între perioade de somn foarte scurt și perioade de somn foarte lung.
Tulburările de somn – dificultăți de adormire, treziri nocturne frecvente, somn de slabă calitate – cresc, în medie, riscul de demență la vârstă înaintată.
Aceste rezultate nu înseamnă că somnul cauzează în mod direct demență, dar arată că somnul și demența sunt strâns legate: somnul poate fi atât semn timpuriu, cât și factor care influențează evoluția creierului.
Nevoia de mai mult somn și somnolența diurnă: semn de demență?
Când vorbim de vârstnici care au nevoie de mai mult somn, e util să distingem:
Mai mult somn de noapte, dar odihnitor, fără somnolență excesivă ziua;
Somnolență accentuată în timpul zilei (abia țin ochii deschiși, adorm în fotoliu, la televizor, la masă) și nevoia de somn frecvent sau prelungit în timpul zilei.
Studiile recente au arătat că:
La femeile foarte vârstnice (peste 80 de ani), o creștere treptată a somnolenței în timpul zilei pe parcursul a câțiva ani se asociază cu dublarea riscului de demență, comparativ cu cele la care somnul a rămas stabil.
Ațipeala excesivă în timpul zilei și prelungirea duratei de somn (noapte + zi) par să fie legate de un risc mai mare de boală Alzheimer și de alte forme de demență.
Cu alte cuvinte, somnolența diurnă nou apărută sau accentuată la un vârstnic – mai ales dacă nu se explică prin medicamente sedative, apnee în somn sau alte boli evidente – poate fi un semnal de alarmă, mai ales dacă apar și:
uitare frecventă;
dezorientare (uită unde se află, se rătăcește);
schimbări de comportament sau dispoziție;
dificultăți în activitățile zilnice (plăți, gătit, administrarea medicamentelor).
Acestea nu înseamnă că demența este sigur prezentă, dar merită un consult la medicul de familie și, eventual, la neurolog sau psihiatru.
Somnul și creierul: de ce poate fi somnolența un semn timpuriu de demență?
Cercetările moderne asupra creierului au arătat că:
În timpul unui somn odihnitor, creierul elimină mai eficient produși toxici, inclusiv proteine implicate în boala Alzheimer (cum ar fi beta-amiloidul);
Dacă somnul este cronic fragmentat sau de slabă calitate, aceste substanțe se pot acumula în timp, fiind una dintre piesele din puzzle-ul demenței.
Totuși, este posibil ca:
modificările care apar în creier la începutul demenței să afecteze „ceasul intern” și zonele care controlează ciclul somn–veghe;
acest lucru să ducă la somn mai lung, somnolență diurnă, inversarea ritmului zi–noapte, coșmaruri sau agitație nocturnă.
Mai multe studii au arătat și o legătură între somnolența diurnă și prezența depozitelor de beta-amiloid în creier, ceea ce întărește ideea că somnul și schimbările lui pot fi un semnal timpuriu al unui proces neurodegenerativ.
Astfel, la vârstnici, somnul nu este doar un „simptom” de urmărit, ci și o fereastră către sănătatea creierului.
Când nevoia de mai mult somn este probabil normală?
Există situații în care faptul că un vârstnic doarme ceva mai mult nu este neapărat îngrijorător:
A avut o perioadă de somn foarte scurt sau de calitate slabă (de exemplu, după o spitalizare, după un stres major), iar acum organismul recuperează;
Ia temporar medicamente care cresc somnolența (anumite calmante, antidepresive, medicamente pentru durere);
Are boli cronice obositoare (insuficiență cardiacă, anemie, infecții cronice) care cresc nevoia de somn și odihnă;
Doarme 8–9 ore pe noapte, dar are somn odihnitor, fără treziri dese, fără somnolență excesivă în timpul zilei, iar memoria și autonomia sunt bune.
În aceste cazuri, somnul poate fi doar o adaptare a organismului sau un efect secundar al altor probleme, nu un semn de demență.
Când nevoia de mai mult somn la vârstnici ar trebui să ne trimită la medic?
Este important să solicitați sfatul medicului dacă observați la o persoană dragă sau la dumneavoastră:
Nevoia brusc crescută de somn, mai ales pe parcursul a câteva luni;
Somnolență intensă în timpul zilei, cu adormiri la televizor, la masă, în discuții;
Inversarea ritmului: mult somn ziua, trezit în timpul nopții;
Un somn neliniștit, cu agitație, confuzie nocturnă;
Asocierea cu alte semne care pot sugera demență: uitare frecventă, probleme în găsirea cuvintelor, rătăciri, schimbări de comportament, pierderea interesului pentru activitățile obișnuite.
Studiile arată că schimbările de somn și ritm circadian pot apărea cu ani înainte de diagnosticul formal de demență, deci recunoașterea lor și discuția cu medicul pot permite evaluări și intervenții mai timpurii.
Alte cauze frecvente pentru nevoia crescută de somn la vârstnici
Nu trebuie să ne gândim automat la demență. Există și alte cauze foarte frecvente:
Apneea în somn – opriri repetate ale respirației în timpul somnului, care fragmentează somnul și duc la somnolență diurnă;
Depresia – care poate duce atât la insomnie, cât și la somn prelungit și lipsă de energie;
Tulburări tiroidiene, anemie, infecții, boli inflamatorii;
Efecte secundare ale medicamentelor (de exemplu, unele tratamente pentru alergii, durere, anxietate);
Lipsa de mișcare și expunere redusă la lumină naturală (ceea ce dereglează ceasul biologic și favorizează somnul excesiv).
Evaluarea medicală atentă este importantă tocmai pentru că unele dintre aceste cauze se pot trata, îmbunătățind astfel și somnul, și calitatea vieții, fără să fie vorba de demență.
Cum putem susține un somn odihnitor la vârstnici?
Indiferent dacă există sau nu risc de demență, un somn odihnitor este un aliat important pentru sănătatea creierului la vârstnici. Câteva recomandări practice:
Culcat și trezit la ore relativ fixe, inclusiv în weekend, pentru a antrena ceasul intern.
Cel puțin 30 de minute de plimbare în aer liber, dacă starea de sănătate permite; lumina naturală stabilizează ritmul somn–veghe și ajută la un somn mai bun.
Dacă e nevoie de somn în timpul zilei, e mai bine ca acesta să fie scurt (10–30 de minute) și nu prea târziu în cursul zilei, pentru a nu afecta somnul de noapte.
Cafeaua prea târziu îngreunează adormirea; alcoolul poate da impresia că ajută somnul, dar de fapt fragmentează somnul de noapte.
Seara, citit, muzică liniștită, exerciții de respirație – orice ajută la relaxare și pregătește un somn odihnitor.
Durerea cronică, nevoia frecventă de a urina, arsurile gastrice – toate pot deranja somnul și trebuie discutate cu medicul.
Multe recenzii științifice subliniază că îmbunătățirea calității somnului poate contribui la menținerea funcțiilor cognitive și la reducerea disconfortului asociat cu demența la vârstnicii care o au deja.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Science Direct - Prolonged sleep duration as a predictor of cognitive decline: A meta-analysis encompassing 49 cohort studies
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0149763424002860
Studiul „Prolonged sleep duration as a predictor of cognitive decline: A meta-analysis encompassing 49 cohort studies”, apărut în Neuroscience & Biobehavioral Reviews
Volume 164, September 2024, 105817, https://doi.org/10.1016/j.neubiorev.2024.105817, autori: Qing Yang et al.
AJPM - Sleep Disturbances and Dementia Risk in Older Adults: Findings From 10 Years of National U.S. Prospective Data
https://www.ajpmonline.org/article/S0749-3797%2823%2900009-0/fulltext
Studiul „Sleep Disturbances and Dementia Risk in Older Adults: Findings From 10 Years of National U.S. Prospective Data”, apărut în American Journal of Preventive Medicine, Volume 64, Issue 6p781-787June 2023, autori: Roger Wong et al.
Te-ar mai putea interesa și...
