Un grup de cercetători din Australia au demarat, recent, un studiu¹ observațional asupra caracteristicilor prezentate de persoanele cu vârste foarte înaintate (95-103 ani) care nu suferă de demență senilă. Utilizându-se de investigații imagistice, oamenii de știință au încercat să găsească un răspuns la întrebarea ce anume îi ajută pe anumiți bătrâni să își păstreze funcțiile cognitive în stare bună, odată cu înaintarea în vârstă, chiar și până la al 11-lea deceniu din viață?

Așadar, cercetătorii au descoperit că persoanele cu vârste peste 95 de ani, care nu suferă de demență, tind să aibă conexiune funcțională mai bună între cele două emisfere cerebrale, precum și sincronizare bilaterală mai robustă.  

Studiul, publicat în revista online NeuroImage, în 2020, explică felul în care conexiunea funcțională a sistemului de control frontoparietal este strâns legată de performanța cognitivă, în special pe segmentul vizuo-spațial, adică tot ceea ce ține de orientarea în spațiu și atenție la mediul înconjurător, elemente definitorii atunci când vine vorba de diagnosticul demenței senile. 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Studiul face parte din primele inițiative de cercetare pe acest subiect și dezvoltă premisa conform căreia sistemul de control frontoparietal, mai precis conexiunea funcțională dintre cele două emisfere cerebrale, reprezintă principalul factor în declinul cognitiv la persoanele cu vârste foarte înaintate. Această cercetare  s-a desfășurat în cadrul Universității New South Wales din Sydney.

Echipa de cercetare a comparat o cohortă formată din 57 de subiecți cu vârste peste 95 de ani, fără demență, cu peste 50 de subiecți cu vârste cuprinse între 76 și 79 de ani, fără deficiențe cognitive. Descoperirile acestora arată că, în comparație cu grupul mai tânăr (grupul de control), persoanele peste 95 de ani prezintă un sistem de control frontoparietal mai bine sincronizat, la nivelul ambelor emisfere cerebrale, ceea ce rezultă într-o execuție mai bună a sarcinilor de ordin vizuo-spațial (orientare, mișcare, etc.).  

Aceste descoperiri sunt un indicator al secretului din spatele înaintării în vârstă într-un mod sănătos, precum și al felului în care creierul uman se adaptează la schimbările impuse de îmbătrânire și continuă să își îndeplinească rolurile cognitive în rândul anumitor vârstnici de excepție. 

Exercițiile cu intensitate redusă pot fortifica conexiunea funcțională dintre emisferele cerebrale

Deși acest studiu nu oferă îndrumare cu privire la optimizarea conexiunii funcționale dintre emisferele cerebrale, există cercetări² anterioare care susțin că exercițiile cu intensitate redusă (de exemplu, mersul pe jos) pot stimula această conexiune de la nivelul sistemului de control frontoparietal. 

Sistemul de control frontoparietal joacă un rol fundamental în toate procesele de ordin cognitiv.  Cercetările arată că acest sistem, mai exact, conexiunea funcțională dintre cele două emisfere cerebrale, este întărită de exercițiul fizic de intensitate redusă.  Astfel, printr-o simplă plimbare zilnică sau mersul pe bandă, funcțiile cognitive ale creierului sunt îmbunătățite, printre care atenția, puterea de concentrare și simțul de orientare.  

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Aceste descoperiri, obținute cu ajutorul neuroimagisticii, vor determina atât personalizarea schemelor de tratament pentru persoanele vârstnice care se confruntă cu riscul de demență senilă, dar vor servi și drept bază de studiu pentru noi cercetări asupra dinamicii schimbărilor la nivel cerebral, atât din punct de vedere structural, cât și în raport cu stilul de viață – sedentar sau activ.  

Cercetătorii speră ca aceste rezultate să încurajeze persoanele de toate vârstele să adopte un stil de viață mai activ, pentru prevenția demenței, dar și pentru aptitudini cognitive îmbunătățite. Aceștia estimează că viitoarele studii pe această temă vor investiga mecanismele din spatele rutinei de exercițiu fizic ce duc la întărirea conexiunii funcționale bilaterale a sistemului de control frontoparietal, dar și stabilirea unui interval (durată, intensitate și ritm) optim de activitate săptămânală necesar pentru a împiedica declinul cognitiv la bătrânețe. 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Psychology Today - Why Some People Are Able to Stay Sharp Past Age 100
https://www.psychologytoday.com/us/blog/the-athletes-way/202005/why-some-people-are-able-stay-sharp-past-age-100
Psychology Today - Brain Connectivity Fluctuates Based on Exercise Intensity
Studiul Stronger bilateral functional connectivity of the frontoparietal control network in near-centenarians and centenarians without dementia, publicat în NeuroImage, în 2020, autori: Jiyang Jianga, Tao Liu, John D. Crawford, Nicole A.Kochana, Henry Brodatya, Perminder S.Sachdeva, Wei Wenad
Link: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S1053811920303414?via%3Dihub
Studiul Modulation of Distinct Intrinsic Resting State Brain Networks by Acute Exercise Bouts of Differing Intensity, publicat în US National Library of Medicine, în decembrie 2019, autori: Schmitt Angelikaa, Upadhyay Neerajb Martin, Jason Anthonya, Rojas Sandrac, Strüder Heiko Klausc,  Boecker Henninga
Link: https://content.iospress.com/articles/brain-plasticity/bpl190081