COVID-19, factor de risc pentru atac de cord și AVC

Potrivit unui studiu suedez, boala COVID-19 este un factor de risc independent pentru atac de cord și accident vascular cerebral ischemic.

COVID-19 este o boală complexă care vizează multe organe, o serie de studii științifice evidențiind această afecțiune ca un factor de risc probabil pentru complicațiile cardiovasculare acute. Potrivit rezultatelor unui studiu¹ publicate în iulie 2021 în The Lancet, în primele două săptămâni de la debutul bolii COVID-19, riscul de infarct miocardic sau de accident vascular cerebral crește semnificativ.

TESTARE PCR COVID-19

Riscul de infarct și AVC, mai mare în prima săptămână de la debutul bolii COVID-19

Lucrarea de față, despre care cercetătorii consideră că este cel mai mare studiu care a evaluat asocierea dintre COVID-19 și evenimente cardiovasculare acute, a inclus 86.742 de pacienți cu COVID-19 din Suedia diagnosticați între 1 februarie și 14 septembrie 2020. În analiză au fost incluse și peste 300.000 de persoane ca grup de control.

Riscul de infarct miocardic acut a crescut de aproximativ opt ori în prima săptămână după debutul COVID-19 când ziua de expunere a fost inclusă în analiză. Riscul de accident vascular cerebral ischemic a crescut de aproximativ șase ori în prima săptămână. 

Riscul pentru ambele afecțiuni cardiace a fost crescut de aproximativ trei ori în primele două săptămâni de boală, chiar și atunci când ziua de expunere a fost exclusă din analiză. Descoperirile sugerează, deci, că boala COVID-19 este un factor de risc pentru infarctul miocardic acut și accidentul vascular cerebral ischemic. Afecțiunile cardiace reprezintă o parte a tabloului clinic al COVID-19, mai spun oamenii de știință, care subliniază încă o dată necesitatea vaccinării împotriva COVID-19.

Ce probleme cardiace pot apărea după COVID-19?

COVID-19, boala cauzată de SARS-CoV-2, poate deteriora mușchii inimii și poate afecta funcția acestui organ, din mai multe motive. Celulele din inimă au receptori ai enzimei de conversie a angiotensinei-2 (ECA-2) unde SARS-CoV-2 se atașează înainte de a intra în celule. Leziunile cardiace pot fi cauzate și de nivelurile ridicate de inflamație din organism. Deoarece sistemul imunitar luptă împotriva virusului, procesul inflamator poate deteriora unele țesuturi sănătoase, inclusiv inima.

Infecția cu SARS-CoV-2afectează, de asemenea, suprafețele interioare ale venelor și arterelor, ceea ce poate duce la inflamația vaselor de sânge, deteriorarea vaselor foarte mici și apariția cheagurilor de sânge, toate acestea compromițând uneori fluxul de sânge către inimă sau alte părți ale corpului.

Este posibil ca, după COVID-19, persoana afectată să se confrunte cu bătăi rapide ale inimii (palpitații), iar dacă se întâmplă acest lucru, trebuie să se adreseze medicului. O creștere temporară a ritmului cardiac poate avea multe cauze, inclusiv unele mai ușoare, precum deshidratarea, dar, dacă apare după această boală, e indicat consultul medical. 

Oboseala severă este frecventă după infecția cu SARS-CoV-2, la fel ca după orice boală gravă. Mulți oameni au dificultăți de respirație, dureri în piept sau palpitații. Oricare dintre aceste probleme ar putea fi legate de inimă, dar ar putea fi cauzate și de alți factori, inclusiv inactivitatea prelungită pe motiv de boală și statul la pat în caz de spitalizare.

Persoanele care se recuperează după COVID-19 prezintă uneori simptome ale unei afecțiuni cunoscute sub numele de sindrom de tahicardie posturală ortostatică. Aceasta nu este o problemă cardiacă, ci una neurologică, dar care afectează partea sistemului nervos care reglează ritmul cardiac și fluxul sangvin. Sindromul poate provoca bătăi rapide ale inimii atunci când persoana se ridică de pe scaun sau din pat, ceea ce poate duce la ceață cerebrală, oboseală, palpitații și senzație de amețeală.

În ceea ce privește atacurile de cord, infarctul miocardic de tip 2 este mai frecvent în caz de COVID-19. Acest tip de atac de cord poate fi cauzat de stresul crescut asupra inimii, cum ar fi bătăi rapide ale inimii, niveluri scăzute de oxigen în sânge sau anemie, deoarece mușchiul inimii nu primește suficient oxigen livrat în sânge. Medicii care au lucrat direct cu bolnavi de COVID-19 au observat acest lucru la persoanele cu infecție acută, dar spun că este mai puțin frecvent la cei care au supraviețuit bolii.

Testele de sânge au arătat că, în timpul bolii COVID-19, unii oameni au niveluri crescute ale unei substanțe numite troponină în sânge, împreună cu modificări EKG si dureri în piept. Nivelurile crescute de troponină sunt un semn al țesutului cardiac deteriorat, iar uneori acest lucru este corelat cu un atac de cord. În timpul bolii COVID-19 acut, nivelurile crescute de troponină la pacienții cu un EKG anormal sunt legate de mortalitate mai mare, dar nu la pacienții cu un EKG normal.

Un diagnostic de insuficiență cardiacă după COVID-19 este rar, dar, dacă o persoană care a trecut prin COVID-19 se confruntă cu dificultăți de respirație sau umflături la nivelul picioarelor, e indicat să meargă la medicul de familie, care poate recomanda mai departe, în unele cazuri, evaluarea de către un cardiolog.

Un semn al insuficienței cardiace este respirația scurtată, dar această problemă poate avea multe alte cauze potențiale, inclusiv pneumonia asociată cu COVID-19 și alte cauze non-cardiace. Simptomele insuficienței cardiace pot include, pe lângă respirația scurtată, mai ales la efort, oboseală, umflarea picioarelor și urinarea frecventă noaptea.

În ceea ce privește copiii, cei care fac COVID-19 nu au, în general, probleme grave la fel de des ca adulții. O complicație foarte rară a COVID-19 numită sindrom inflamator multisistemic (PIMS) la copii poate provoca leziuni cardiace grave, șoc cardiogen sau deces. Copiii care supraviețuiesc PIMS pot rămâne cu ritm cardiac anormal și mușchi cardiac rigidizat, care împiedică inima să se relaxeze normal și să bată corect (afecțiunea are caracteristici similare cu boala Kawasaki).

Sunt leziunile cardiace apărute în urma COVID-19 permanente?

Specialiștii spun că dacă simptomele se datorează unei cauze cardiace, recuperarea depinde de gravitatea leziunii. Foarte puțini oameni au un atac de cord sever, cum ar fi un infarct miocardic acut din cauza COVID-19, cei mai mulți au leziuni ușoare. Testele de imagistică pot detecta dacă au apărut modificări minore în mușchiul inimii la supraviețuitorii bolii COVID-19, însă cât timp persistă acestea și cum afectează sănătatea inimii sunt întrebări care încă nu au un răspuns clar. Ce se știe este că o persoană care a fost bolnavă de COVID-19 trebuie să aibă răbdare cu recuperarea, deoarece poate dura mai mult timp.

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie: 
The Lancet - Risk of acute myocardial infarction and ischaemic stroke following COVID-19 in Sweden: a self-controlled case series and matched cohort study
https://www.thelancet.com/journals/lancet/article/PIIS0140-6736(21)00896-5/fulltext
1. Studiul „Risk of acute myocardial infarction and ischaemic stroke following COVID-19 in Sweden: a self-controlled case series and matched cohort study”, apărut în The Lancet, iulie 2021, DOI:https://doi.org/10.1016/S0140-6736(21)00896-5, autori: Ioannis Katsoularis, Osvaldo Fonseca-Rodríguez, Paddy Farrington, Krister Lindmark, Anne-Marie Fors Connolly
Johns Hopkins Medicine - Heart Problems after COVID-19
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/coronavirus/heart-problems-after-covid19


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0