Stresul oxidativ este un dezechilibru dintre radicalii liberi și antioxidanții din corp, care poate duce la deteriorarea țesuturilor și a celulelor organismului. Stresul oxidativ se produce în mod natural și joacă un rol decisiv în procesul de îmbătrânire. Există numeroase cercetări care demonstrează faptul că stresul oxidativ, pe termen lung, poate contribui la apariția anumitor afecțiuni cronice, printre care se numără cancerul, diabetul și bolile de inimă. Află, mai jos, ce este stresul oxidativ, cum îți afectează corpul și cum poți să îi reduci impactul.

Ce este stresul oxidativ?

Stresul oxidativ se produce atunci când nivelul radicalilor liberi din corp depășesc numeric antioxidanții. Celulele corpului produc radicali liberi pe parcursul proceselor metabolice normale. Cu toate acestea, celulele produc, în egală măsură, antioxidanți care ajută la neutralizarea acestor radicali liberi. În general, corpul este capabil să mențină un echilibru între nivelul de antioxidanți și radicali liberi, însă atunci când acest echilibru este periclitat, apare stresul oxidativ.

Există mai mulți factori care contribuie la instalarea stresului oxidativ, precum și la producția în exces de radicali liberi. Aceștia includ:

• Dieta
• Stilul de viață
• Anumite afecțiuni preexistente
• Anumiți factori de mediu nocivi, precum poluarea și radiațiile solare

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Răspunsul natural al sistemului imunitar poate, de asemenea, declanșa temporar stresul oxidativ. Acest tip de stres oxidativ poate cauza un proces inflamatoriu mediu, care va dispărea după ce sistemul imunitar anihilează o infecție sau repară o rană. Stresul oxidativ necontrolat poate accelera procesul de îmbătrânire și contribui la apariția mai multor afecțiuni.

Ce sunt radicalii liberi?

Radicalii liberi, inclusiv speciile reactive de oxigen, sunt molecule cu unul sau mai mulți electroni. Câteva exemple de radicali liberi includ: superoxizii, radicalii hidroxil și radicalii liberi de oxigen. 
Celulele conțin microstructuri numite mitocondrii, care lucrează pentru a genera energie sub formă de trifosfat de adenozină. Mitocondriile combină oxigen și glucoză pentru a produce dioxid de carbon, apă și trifosfat de adenozină. Radicalii liberi apar ca produși secundari ai acestui proces metabolic. Substanțe externe, precum fumul de țigară, pesticidele și ozonul pot influența, la rândul lor, formarea radicalilor liberi în organism.

Ce sunt antioxidanții?

Antioxidanții sunt substanțe care neutralizează sau elimină radicalii liberi prin donarea unui electron. Efectul neutralizant al antioxidanților ajută la protejarea corpului de stresul oxidativ. Printre antioxidanții existenți în organism se numără vitaminele A, C și E.

Asemeni radicalilor liberi, antioxidanții sunt derivați din mai multe surse diferite. Celulele produc, în mod natural, antioxidanți, precum glutationul. Dieta alimentară este, de asemenea, deosebit de important ca sursă de antioxidanți. Fructele și legumele sunt principalele surse de antioxidanți esențiali, care livrează un aport consistent de vitamine și minerale pe care corpul nu le poate produce de sine stătător.

Efectele stresului oxidativ

Efectele stresului oxidativ variază și nu sunt întotdeauna dăunătoare. De exemplu, stresul oxidativ care apare în urma activității fizice poate fi benefic pentru sănătate, având rol de reglare a organismului.  Exercițiul fizic accelerează formarea radicalilor liberi, ceea ce poate cauza apariția stresului oxidativ pe o durată limitată de timp, la nivelul mușchilor. Cu toate acestea, radicalii liberi care apar în timpul activității fizice ajută la reglarea dezvoltării țesutului muscular și stimulează producția de antioxidanți.

Un nivel mediu de stres oxidativ poate, de asemenea, proteja corpul de infecții și boli. Într-un studiu din 2015, oamenii de știință au descoperit că stresul oxidativ a limitat răspândirea celulelor canceroase de melanom la șoareci ¹, de exemplu.

Cu toate acestea, stresul oxidativ pe termen lung poate deteriora celulele și proteinele din organism și chiar structura ADN. De asemenea, acesta poate contribui la procesul de îmbătrânire și joacă un rol important în dezvoltarea mai multor tipuri de afecțiuni, cum ar fi cele enumerate mai jos.

Inflamația cronică

Stresul oxidativ poate cauza inflamatie cronică. Infecțiile și rănile pe care le suferim declanșează un răspuns din partea sistemului imunitar. Celulele sistemului imunitar numite macrofagi, produc radicali liberi pentru a lupta împotriva bacteriilor și virusurilor. Acești radicali liberi pot deteriora celulele sănătoase, ducând la inflamație. În condiții normale, inflamația dispare după ce sistemul imunitar elimină infecția sau repară țesutul afectat. 

Cu toate acestea, stresul oxidativ poate declanșa, la rândul său, un răspuns inflamatoriu care, în schimb, generează mai mulți radicali liberi ce stimulează stresul oxidativ, creând un ciclu. 
Inflamația cronică duce la stres oxidativ care poate da curs anumitor boli, cum ar fi diabet, afecțiuni cardiovasculare și artrită.

Boli neurodegenerative

Efectele stresului oxidativ pot contribui la dezvoltarea anumitor tulburări neurodegenerative, precum bolile Alzheimer și Parkinson. Creierul este deosebit de vulnerabil în fața stresului oxidativ deoarece celulele cerebrale au nevoie de cantități mari de oxigen. Creierul consumă aproximativ 20% din cantitatea totală de oxigen necesară organismului.

De asemenea, celulele cerebrale folosesc oxigenul pentru a îndeplini procese metabolice intense, care generează radicali liberi. Acești radicali liberi ajută în susținerea dezvoltării celulelor creierului, a neuroplasticității și a bunei funcționări a sistemului cognitiv. În timpul stresului oxidativ, excesul de radicali liberi poate deteriora structurile din interiorul celulelor creierului și, chiar, cauza decesul celulelor, ceea ce poate crește riscul de boală Parkinson. Stresul oxidativ alterează, de asemenea, proteinele esențiale din corp, cum ar fi cele din clasa peptidelor, proces care poate favorize apariția bolii Alzheimer.

Printre afecțiunile neurodegenerative, și nu numai, asociate cu stresul oxidativ se numără:

• Cancerul
• Boala Alzheimer
• Boala Parkinson
• Diabetul
• Afecțiuni cardiovasculare precum hipertensiunea arterială, ateroscleroza și atacul de cord
• Afecțiuni inflamatorii
• Sindromul oboselii cronice
• Astmul
• Infertilitatea la bărbați

Măsuri de prevenție

Este important de reținut faptul că organismul are nevoie atât de radicali liberi, cât și de antioxidanți, pentru a funcționa în parametri optimi. Așadar, un raport dezechilibrat între cele două componente poate duce la apariția anumitor boli sau tulburări. Stilul de viață și regimul alimentar sunt esențiale pentru menținerea unui echilibru durabil între radicalii liberi și antioxidanți. Așadar, măsurile esențiale pentru prevenirea stresului oxidativ de lungă durată cuprind:

• Menținerea unei diete alimentare echilibrate și sănătoase, care să fie bazată pe legume și fructe
• Limitarea consumului de alimente procesate, în special cele bogate în zahăr și grăsimi
• Exercițiul fizic regulat
• Renunțarea la fumat
• Reducerea factorilor de stres
• Evitarea sau reducerea expunerii la poluare și la radiațiile solare
• Susținerea sistemului imunitar cu suplimente sau surse naturale de acizi grași Omega-3 și vitamina D

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Studiul „Oxidative stress inhibits distant metastasis by human melanoma cells”, publicat în Nature, în 2015, autori: Elena Piskounova, Michalis Agathocleous, Malea M. Murphy, Zeping Hu, Sara E. Huddlestun, Zhiyu Zhao, A. Marilyn Leitch, Timothy M. Johnson, Ralph J. DeBerardinis & Sean J. Morrison