Cat de periculoasa este sangerarea nazala (epistaxisul) si de ce apare?

Episoadele de epistaxis pot deveni obisnuite pentru unii oameni si sa nu aiba o semnificatie patologica aparte. Sangerarea provine de obicei din partea frontala a nasului (sangerari nazale anterioare) din vasele mici de sange situate pe cartilajului care separa cele doua nari, septul nazal. Cele mai multe episoade de epistaxis anterior sunt mai degraba infricosatoare, decat grave.

In schimb, sangerarea din vasele de sange din partea posterioara a nasului (epistaxis posterior), mai putin frecventa, este mai periculoasa si mai dificil de tratat. Epistaxisul posterior implica de obicei vasele sanguine mai mari si mai greu accesibile pentru medici in scopul stoparii sangerarii. Epistaxisul posterior tinde sa apara la persoanele care au ateroscleroza, proces care reduce sau blocheaza circulatia sangelui in artere, care au tulburari de sangerare, care iau medicamente care interfera cu coagularea sangelui, sau care au suferit o interventie chirurgicala nazala sau la nivelul sinusurilor.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

Cele mai frecvente cauze

Cele mai frecvente cauze de sangerare nazala sunt cand mucoasa interioara a nasului este iritata, foarte uscata si vasele de sange se distrug, iar in conditiile unei traumatizari a acesteia - cum ar fi suflarea nasului cu putere sau stranutul, de obicei in rafale, sau scobirea nasului - se declanseaza sangerarea.

Epistaxisul se poate instala si la persoanele care iau aspirina sau alte medicamente care interfereaza cu coagularea sangelui (anticoagulante).

Persoanele care sufera de rinite alergice si nu le trateaza, ajungand sa stranute repetat, de regula mai multe stranuturi unul dupa altul, pot fi in pericol sa sufere de epistaxis, din cauza lezarii accentuate a mucoasei nazale. Si cei care folosesc in exces picaturile nazale, cu rol vasoconstrictor, se pot confunta cu uscaciunea exagerata a mucoasei nazale si ca urmare, cu epistaxis.

Cauzele mai putin frecvente ale epistaxis includ:

- infectiile nazale si episoade recente de infectii respiratorii superioare

- tulburari sistemice (hepatice, SIDA, etc)

- obiectele straine in interiorul nasului, mai ales la copii

- sindromul Rendu-Osler-Weber (teleangiectazia hemoragica ereditara) caracterizata prin mici vase de sange (telangiectazii) pe fata, buze, membranele mucoasei bucale si ale nasului, si varfurile degetelor mainii si picioarelor.

- tumorile nasului sau ale sinusurilor

- tulburari hemoragice (coagulopatii)

- hipertensiunea arteriala

- inhalarea nazala de droguri (cocaina) sau alte medicamente

 

Cand mergem la medic

La persoanele cu epistaxis, anumite simptome si caracteristici sunt motive de ingrijorare. In primul rand sunt semnele pierderii excesive de sange, cum ar fi slabiciunea, lesinul sau ameteli la ridicarea in picioare.

De asemenea, trebuie sa se adreseze medicului cei care utilizeaza medicamente care interfereaza cu coagularea sangelui precum aspirina sau alte antinflamatoare, clopidogrel si warfarina sau persoanele care sufera de hemofilie.

Semnele ca o persoana sufera de tulburari de sangerare mai includ si aparitia a numeroase pete mici, purpurii pe piele (petesii), multe vanatai mari, in lipsa traumatismului, gingii care sangereaza usor si excesiv la periaj, scaune cu sange, tusea cu sange, sange in urina, sangerarea exagerata dupa taieturi minore.

Tulburari care pot cauza probleme de coagulare includ bolile hepatice severe (cum ar fi ciroza sau hepatita) si anumite tipuri de cancer.

Oamenii care nu pot stopa sangerarea prin presiune asupra narilor, ar trebui sa mearga la spital imediat. Chiar daca sangerarea s-a oprit, persoanele care au semnele de ingrijorare enumerate, ar trebui sa mearga totusi, la medic.

 

Tratamentul epistaxisului anterior

De obicei, pot fi controlate la domiciliu prin pensarea narilor impreuna, neintrerupt, timp de 10 minute, in timp ce persoana sta in pozitie verticala. Alte tehnici, cum ar fi aplicarea de pachete de gheata pe nas, tampoanele de hartie absorbanta, in nari si plasarea capului in diferite pozitii, ridicarea mainii stangi etc, nu sunt eficiente.

Daca tehnica de aplicare a presiunii digitale asupra narilor nu opreste sangerarea, manevra poate fi repetata inca o data, pentru inca 10 minute. In cazul in care sangerarea nu se opreste nici dupa alte 10 minute, persoana trebuie sa consulte un medic.

 

 

Medicul plaseaza mai multe mese de tifon in nara sangeranda. Bumbacul este imbibat cu un medicament anestezic (lidocaina), impreuna cu un medicament care determina vasoconstrictia (fenilefrina). Apoi, tifonul se indeparteaza si nasul este pensat timp de 10 minute. Pentru sangerarile minore, de regula aceste manevre sunt suficiente. In mod alternativ, uneori, medicii plaseaza in nara un burete din spuma speciala (tamponul nazal) Buretele este indepartat dupa 2 pana la 4 zile. In cazul mai multor sangerari severe sau recurente, uneori medicul cauterizeaza sursa de sangerare, cu o substanta chimica, nitrat de argint sau curent electric (electrocauterizare).

Daca aceste metode sunt ineficiente, diverse baloane nazale pot fi utilizate pentru a comprima leziunile de sangerare. Sunt si situatii in care medicul panseaza intreaga zona din cavitatea nazala sangeranda, cu o fasie lunga de tifon, ce se indeparteaza dupa 3 zile

 

Tratamentul epistaxisului posterior

Localizarea posterioara face sangerarea mai dificil de tratat si chiar poate pune viata in pericol. Pentru epistaxisul posterior, tehnica de strangere a narilor nu opreste sangerarea, ci face ca sangele sa alunece pe gat. Pentru epistaxisul posterior, tratamnetul poate consta in plasarea unui balon cu o forma speciala, care ulterior se va umfla pentru a comprima leziunea. Cu toate acestea, acest lucru sau alte tehnici de pansare nazale sunt foarte incomode si interfera cu respiratia. Medicii sedeaza de regula pacinetii inainte de introducerea acestui tip de balon, pacinetul este internat in spital si i se poate administra oxigen si antibiotice pentru a preveni o infectie a sinusurilor sau a urechii medii.

Garnitura de etansare poate fi mentinuta pentru 4 la 5 zile. Daca balonul nu functioneaza, medicii trebuie sa se inchida in mod direct vasul de sangerare. cu ajutorul unui endoscop, prin care acceseaza si ligatureaza artera care alimenteaza vasul de sangerare. Ocazional, medicii pot emboliza vasul, patrunzand printr-un cateter si injectand un material special, care blocheaza vasul ce sangereaza.

 

 

Analize recomandate

Persoanele cu epistaxis care prezinta in plus si simptome ale unei tulburari de sangerare si semnele unei pierderi de sange semnificative, precum si persoanele cu sangerari nazale severe sau recurente ar trebui sa faca teste de sange in vederea depistarii eventualelor boli hematologice (anemie, trombofilie sau alte tulburari de coagulare).

Cei cu rinite alergice ar trebui sa si faca testele la alergeni si sa solicite tratament adecvat.

Tomografia computerizata (CT) poate fi recomandata in cazul in care se suspecteaa prezenta unui corp strain ori a unei tumora sau sinuzite.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Contacteaza Expertul DOC! Trimite aici o intrebare pentru Dr. Oana Cuzino.

 

surse: http://www.merckmanuals.com

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0