Cancerul - o boala cronica

Despre cancer nu se poate spune ca este o maladie cu un singur nivel de dezvoltare. Cancerul poate fi monitorizat si tratat dar, din pacate, in multe dintre situatii nu se poate vorbi de vindecare.

Din acest motiv, cancerul este privit, mai nou, ca o boala cronica evolutiva, similara diabetului sau afectiunilor cardiovasculare. Exemple sunt diferite tipuri de cancere cum ar fi cancerul ovarian, leucemiile cronice sau diferite tipuri de limfoame. De asemenea, unele cancere care au diseminat sau au recidivat, asa cum este, de exemplu, cazul cancerului mamar sau prostatic, devin, prin evolutie, afectiuni cronice.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cancerul poate fi controlat prin tratament si in multe situatii se obtine o boala stabila. In anumite  situatii, rezultatul terapiei este o remisiune completa sau partiala a bolii cu mentinerea acesteia pentru intervale lungi de timp. Terapia poate fi continua sau intermitenta. In toate situatiile insa, boala este prezenta sau potential prezenta.

Unele cancere, cum ar fi de pilda cancerul ovarian, au o tendinta naturala catre recurenta. Pe de alta parte, aceleasi cancere raspund foarte bine la chimioterapie sau terapii biologice si pot intra intr-o remisiune completa. Foarte adesea, acest ciclu repetitiv de crestere tumorala, reducere de volum tumoral sau stabilizare, inseamna supravietuire de ordinul anilor,interval de timp in care cancerul este controlat asemenea unei maladii cronice. Rolul terapiilor oncologice, indiferent despre ce terapii este vorba, este de a controla cancerul, de a ameliora simptomele cauzate de acesta si, implicit, de a mari sansele de supravietuire.

Cancerele care nu evolueaza sunt incadrate in ceea ce se numeste boala stabila. Evolutia cancerului, fie ca este vorba de expandarea volumului tumoral, de invazie sau de metastazare, se numeste progresie. In conditiile in care boala era in remisiune dar dupa un interval de timp a reaparut, se vorbeste de recadere. In cadrul evolutiei unei afectiuni cronice, asa cum este considerat cancerul, recurenta si progresia au aceeasi semnificatie.

Evidentierea progresiei reprezinta motivul de reinitiere a terapiei oncologice, aceeasi care a obtinut rezultatul pozitiv initial, sau un altul. Din pacate, in conditiile progresiei bolii sau a recurentei, terapia initiala aplicata adesea nu mai are acelasi grad de succes ca in situatia bolii de novo. De exemplu, daca un cancer recade in 1-2 ani dupa finalizarea terapiei initiale, acesta poate fi rezistent la tratamentul initial motiv pentru care se decide schimbarea seriei de tratament. Deciziile terapeutice depind de tipul de cancer, localizarea acestuia, stadiul bolii, statusul de performanta al pacientului dar si de dorinta acestuia.

Chimioterapia a fost si a ramas inca terapia de baza in oncologie. Administrarea chimioterapiei urmeaza, in general, o schema stricta de tratament  cu scopul de a mentine expansiunea tumorala sub control. Administrarea acesteia se face pe un interval de timp predefinit sau pana la progresia bolii, in functie de stadiul cancerului si de obiectivele fixate inainte de demararea tratamentului. De foarte multe ori, odata ce se obtine o remisiune a bolii, pentru mentinerea rezultatului foarte bun se recurge la un tratament de mentenanta a carui durata este nedefinita si depinde de tolerabilitatea acestuia dar si de eficienta terapeutica.

Similar administrarii chimioterapiei aceleasi criterii se urmaresc si in cadrul terapiei tinta sau a imunoterapiei.

De foarte multe ori, principala intrebare a pacientului supus tratamentului medical, fie ca este vorba de chimioterapie, terapie target sau imunoterapie, este legata de durata acesteia. O intrebare pe cat de simpla, pe atat de dificila. Raspunsul depinde esential de mai multi factori cum ar fi: tipul de cancer, stadiul bolii, planul si schema de tratament, intervalul de timp pana la recurenta, agresivitatea cancerului, varsta, afectiunile asociate, tolerabilitabilitatea, responsivitatea la terapia aplicata, precum si tipurile de terapii aplicate.

O alta intrebare este legata de utilitatea tratamentului. Pentru anumiti pacienti, terapia oncologica amelioreaza starea generala a acestora. Pentru altii insa, terapiile sistemice sunt insotite de un intreg cortegiu de efecte secundare care pot influenta semnificativ calitatea vietii acestora sau chiar le poate pune viata in pericol. Desigur, cand efectele secundare predomina si cand calitatea vietii pacientului este sever afectata in ciuda rezultatelor semnificative legate de controlul bolii, convingerea pacientului de a continua tratamentul reprezinta de foarte multe ori o provocare pentru echipa terapeutica.

 

 

Primele luni de terapie a cancerului reprezinta o adevarata piatra de incercare. Universul pacientului se schimba atat mental cat si fizic iar " normalul" capata noi intelesuri. Notiunea de normalitate devine individuala si poate include modificari majore in privinta comportamentului alimentar, a prioritatilor sau a surselor de suport, etc. Inseamna acceptarea bolii si a terapiilor precum si incorporarea acestora in cadrul rutinei zilnice de activitate. Cu alte cuvinte, acceptarea tratamentelor ca parte a vietii, indiferent ca este vorba de luni sau ani de zile.

Asadar, in ciuda inerentelor dificultati legate de acceptarea diagnosticului si a terapiilor propuse, trebuie militat pentru intelegerea si tratarea cancerului ca pe o afectiune cronica, ce prezinta acutizari, recaderi sau remisiuni, de scurta sau de lunga durata. Multumita progreselor remarcabile intalnite la ora actuala in oncologie, fie ca este vorba de noi molecule, noi tinte terapeutice, noi proceduri, noi tehnologii, se poate vorbi acum despre cancer ca despre orice alta boala cronica.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0