Boala Meniere: cauze, simptome, tratament
Boala Ménière este o afecțiune care provoacă vertij, tinitus și hipoacuzie progresivă. Boala nu se vindecă, dar unele tratamente pot ușura simptomele. Afecțiunea se poate dezvolta la orice vârstă, dar apare cel mai frecvent între 40 și 60 de ani. În cele mai multe cazuri, afectează doar o ureche.
Boala Ménière este o afecțiune a urechii interne, numită și labirintul membranos. Această afecțiune se caracterizează prin apariția episoadelor recurente de vertij, pierderea sau diminuarea auzului și tinitus (zgomote în ureche, cum ar fi sunetele de bâzâit sau fluierat). Cauza exactă a bolii Ménière nu este pe deplin înțeleasă, dar se crede că multipli factori contribuie la dezvoltarea acesteia. Tratamentele pot să calmeze simptomele și să ajute pacientul să-și gestioneze boala.
Boala Ménière: cauze
Această afecțiune poate apărea din cauza unei anomalii în structura urechii interne sau a nivelului de lichide din ea. Cu toate acestea, motivul exact pentru care apar aceste schimbări nu este clar. Anumite tulburări emoționale pot declanșa episoade ale bolii Ménière - boli subiacente, stres legat de muncă sau oboseală. Prea multă sare în alimentație reprezintă un alt factor declanșator.
Presiune anormală a lichidului în urechea internă
Urechea internă conține un sistem de canale și camere umplute cu lichid. Presiunea anormală a acestui lichid poate juca un rol în declanșarea simptomelor bolii Ménière.
Probleme cu drenajul fluidului
Drenajul normal al fluidului din urechea internă poate fi afectat în boala Ménière. Acest lucru poate duce la acumularea excesivă de lichid în anumite părți ale urechii interne, cauzând simptomele caracteristice.
Afecțiuni ale sistemului imunitar
Unele teorii sugerează că boala Ménière poate fi rezultatul unui răspuns autoimun al sistemului imunitar, în care organismul atacă propriile sale celule din urechea internă.
Tulburări ale circulației sanguine
Tulburările circulatorii în zona urechii interne pot juca un rol în dezvoltarea bolii Ménière. O circulație sanguină deficitară poate duce la daune celulare și la apariția simptomelor.
Factori genetici
Există unele dovezi care sugerează că boala Ménière poate avea o componentă genetică. Anumite mutații genetice sau predispoziția ereditară pot crește riscul de dezvoltare a bolii.
Boala Ménière se întâlnește în mod egal la femei și bărbați, cu o vârstă maximă de debut de aproximativ 60 de ani. Incidența bolii Ménière variază în diferite medii etnice și regiuni geografice, arată cercetări recente. După regiuni, incidența bolii este de aproximativ 43 de cazuri la 100.000 de persoane (în Finlanda), 56/100.000 (în Marea Britanie), 200/100.000 (în SUA) și 17-34,5/100.000 (în Japonia).
Simptome boala Ménière
Simptomele bolii variază de la o persoana la alta. Pot apărea brusc, iar frecvența și durata lor diferă, pot ține între 20 de minute și 24 de ore. Simptomele obișnuite care apar în timpul unui atac includ:
Amețeală (vertij)
Cel mai evident simptom al bolii Ménière, vertijul, poate implica: o senzație de rotire, chiar dacă persoana afectată stă pe loc, vărsături, greaţă, bătăi neregulate ale inimii, transpiraţie. Vertijul poate interfera cu mai multe activități, precum șofatul, operarea unor utilaje grele, munca pe schele, înotul.
Tinitus
Acest zgomot persistent și perturbator în ureche numit tinitus poate semăna cu un țiuit, un zumzet, un șuierat sau un sâsâit. Oamenii sunt în general mai conștienți de acest sunet în perioadele liniștite sau când sunt obosiți.
Pierderea auzului
La o persoană cu boala Méniére, nivelurile de pierdere a auzului pot să fluctueze, mai ales la începutul evoluției bolii. De asemenea, persoana poate fi mai sensibilă la sunete puternice. În cele din urmă, majoritatea persoanelor cu boală Ménière au un anumit grad de pierdere a auzului pe termen lung.
Anxietate, stres și depresie
Aceste simptome psihologice se pot dezvolta și din cauza bolii Ménière. Starea este imprevizibilă și poate afecta negativ capacitatea de lucru a persoanei, mai ales dacă trebuie să urce pe scări sau să opereze utilaje. Pe măsură ce auzul se înrăutățește progresiv, interacțiunea socială devine mai dificilă. Unele persoane cu Ménière își pierd capacitatea de a șofa, limitându-și astfel independența, perspectivele de angajare, accesul la prieteni și familie. Este important ca persoanele care care se confruntă cu stres, anxietate sau depresie să semnaleze medicului acest probleme.
Etapele bolii
Boala Ménière se dezvoltă în două etape. Între aceste etape, o persoană poate să nu prezinte simptome pe perioade îndelungate.
Boala Ménière în stadiu incipient
În stadiile sale incipiente, boala Ménière provoacă episoade bruște și imprevizibile de vertij. În timpul acestor episoade, există o oarecare pierdere a auzului, care de obicei revine la normal odată ce vertijul trece. Persoana poate simți ca o presiune în ureche sau poate avea un sentiment de plenitudine. Tinitusul este, de asemenea, frecvent în boala Ménière aflată în stadiu incipient.
După un vertij cauzat de această afecțiune, persoana se confruntă în general cu o epuizare extremă și simte nevoia să doarmă ore întregi. De asemenea, în primele etape ale bolii, persoanele afectate se pot confrunta cu diaree, vedere încețoșată, greaţă, vărsături, transpirație rece, palpitații sau un puls rapid.
Boala Ménière în stadii avansate
Episoadele de vertij devin mai puțin frecvente în stadiile târzii ale bolii și, în unele cazuri, nu revin niciodată. Cu toate acestea, problemele de echilibru, auz și vedere pot continua, iar persoana are dificultăți mai ales pe întuneric. Auzul se agravează constant și persoana poate cădea brusc din picioare. Deși boala nu se vindecă, tratamentul poate ajuta la gestionarea unor simptome.
Cum se tratează boala Ménière?
Această boală se tratează prin modificarea stilului de viață, cu medicamente, injecții sau intervenție chirugicală.
Regim alimentar și stil de viață modificat
Limitarea aportului de sodiu poate ajuta la reducerea retenției de lichide în organism și poate contribui la scăderea simptomelor. Cofeina și alcoolul pot agrava simptomele, de aceea e bine să fie limitate sau chiar evitate. Stresul poate agrava simptomele bolii Meniere, așa că diverse tehnici de relaxare și gestionare a stresului, cum ar fi meditația sau yoga, dansul ori alte forme de mișcare pot fi benefice.
Medicamente
Se pot recomanda diferite tipuri de medicamente pentru vertij (meclizină, diazepam), medicamente pentru greață (proclorperazină), diuretice (o combinație de triamteren și hidroclorotiazidă).
Injecții
O opțiune de tratament pentru boala Ménière este și administrarea unor injecții în urechea medie: acestea includ antibiotice precum gentamicina și steroizii, cum ar fi dexametazona.
Intervenție chirurgicală
Dacă alte tratamente nu au fost eficiente sau dacă simptomele sunt severe, medicul poate recomanda intervenții precum decompresia sacului endolimfatic (se îndepărtează o mică porțiune din osul din jurul sacului endolimfatic), labirintectomie (se elimină o porțiune a urechii interne), secționarea nervului vestibular (se taie nervul vestibular).
Terapie de reabilitare vestibulară
În această situație, se recomandă exerciții și activități care pot ajuta corpul și creierul să-și recapete capacitatea de a procesa echilibrul. Persoanelor cu pierderi de auz li se poate recomanda purtarea unui aparat auditiv.
Tratament alternativ pentru boala Ménière
În afară de a face ajustări la dietă și la stilul de viață, există câteva opțiuni naturale disponibile pentru a gestiona boala Ménière. Unele plante, cum ar fi rădăcina de ghimbir și ginkgo biloba, pot atenua simptomele de vertij la unele persoane. Cu toate acestea, nu există dovezi științifice care să susțină utilizarea suplimentelor pe bază de plante, ori terapii alternative precum acupunctura sau acupresura.
Complicațiile bolii Ménière
Boala Meniere poate provoca unele complicații și efecte secundare. În timp, boala Meniere poate duce la o pierdere progresivă a auzului în urechea afectată. Aceasta poate fi permanentă și poate afecta calitatea vieții și abilitatea de a comunica eficient. Vertijul și amețelile frecvente pot afecta echilibrul și coordonarea mișcărilor, ceea ce crește riscul de căderi și de răniri accidentale.
Episoadele recurente de vertij, tinitus și alte simptome asociate pot avea un impact semnificativ asupra calității vieții, afectând somnul, concentrarea și bunăstarea generală. Simptomele debilitante ale bolii pot duce la stres, anxietate, depresie și izolare socială și pot afecta inclusiv capacitatea de a lucra și de a desfășura alte activități zilnice. Episoadele de vertij și amețeli pot necesita absențe de la serviciu și ajustări ale programului.
Care este prognosticul pacientului?
Cam șase din 10 pacienți își pot controla boala cu dietă, medicamente sau dispozitive, în timp ce restul vor avea nevoie de intervenție chirurgicală.
Cum se poate preveni boala Ménière?
Deși nu există o metodă sigură de prevenire a bolii Ménière, deoarece cauzele exacte ale acestei afecțiuni nu sunt pe deplin înțelese, există anumite măsuri care pot fi benefice în menținerea stării generale de sănătate a urechii și a organismului:
- O dietă bazată pe legume, fructe, proteine slabe și alimente cu conținut scăzut de sodiu (sare), cu limitarea consumului de alimente foarte procesate, bogate în sodiu, care pot afecta echilibrul de lichide în organism.
- Evitarea expunerii excesive la zgomote puternice, cum ar fi cele de la concerte sau cele făcute de echipamente de construcție sau alte surse de zgomot intens. Se va folosi protecție auditivă, cum ar fi dopuri auditive sau căști de protecție.
- Monitorizarea tensiunii arteriale. Hipertensiunea arterială poate fi asociată cu riscul crescut de boala Ménière, de aceea e indicat să se ia măsuri pentru a menține nivelurile în limite normale.
- Reducerea stresului, deoarece poate agrava simptomele bolii la persoanele care deja o au.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NIDCD – Ménière's Disease
https://www.nidcd.nih.gov/health/menieres-disease
NCBI - Worldwide Meniere's disease research: A bibliometric analysis of the published literature between 2002 and 2021
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC9597620/
Studiul „Worldwide Meniere's disease research: A bibliometric analysis of the published literature between 2002 and 2021”, apărut în Front Neurol. 2022; 13: 1030006. Published online 2022 Oct 12. doi: 10.3389/fneur.2022.1030006, autori: Wujun Zou et al.
Te-ar mai putea interesa și...
