Boala celiacă, asociată cu poluanții chimici obișnuiți [studiu]
Boala celiacă, asociată cu poluanții chimici obișnuiți [studiu]
Boala celiacă, asociată cu poluanții chimici obișnuiți [studiu]
Boala celiacă este o afecțiune autoimună cronică a intestinului subțire, declanșată de consumul de gluten, o proteină găsită în grâu, secară și orz. Când o persoană cu boala celiacă consumă alimente cu gluten, sistemul ei imunitar reacționează excesiv, atacând mucoasa intestinală și cauzând daune. Cercetări recente sugerează că această afecțiune poate fi influențată și de unele chimicale - pesticide și altele.
Boala celiacă este o problemă relativ comună care afectează aproximativ 1% din populația lumii și care se poate dezvolta pe parcursul vieții. Incidența a crescut rapid în ultimele patru decenii la nivel mondial, arată date din ultimii ani. La rudele de gradul I ale persoanelor afectate de boala celiacă, riscul de a avea și ele afecțiunea este de 1 din 10.
Unele studii indică faptul că infecțiile gastrointestinale din copilăria timpurie sunt relevante pentru dezvoltarea bolii celiace mai târziu în viață. Un mic studiu de dată recentă sugerează și că nivelurile ridicate de chimicale toxice din sânge, cum ar fi cele din pesticide și din vasele non-aderente, pot fi asociate cu un risc crescut de boală celiacă la tineri.
Boala celiacă, asociată cu contactul cu pesticide
Potrivit cercetătorilor de la NYU Grossman School of Medicine, care au condus studiul, persoanele cu această afecțiune au reacții intestinale severe, inclusiv diaree și balonare, atunci când consumă alimentele care conțin gluten, acea proteină care se găsește în grâu, secară și orz. Singurul tratament al bolii celiace este o dietă fără gluten, adică fără alimente precum fără pâine, paste sau prăjituri - decât dacă acestea sunt preparate din făină fără gluten.
Rezultatele studiului, apărute în jurnalul științific Environmental Research, arată că atât copiii, cât și adulții tineri cu un nivel ridicat de pesticide în sânge - și cu un nivel ridicat de substanțe chimice asociate cu pesticidele numite diclor-difenil-dicloretan (DDE) - au fost de două ori mai susceptibili să fie diagnosticați cu boala celiacă decât cei care nu aveau aceste niveluri ridicate.
Femeile expuse pesticidelor au un risc crescut de boală celiacă
Studiul a arătat și că există diferențe de gen pentru boala celiacă legate de expunerile la toxine. Pentru femei, care alcătuiesc majoritatea cazurilor de boală celiacă, expunerea la pesticide mai mare decât cea normală a însemnat că au un risc de 8 ori mai mare să devină intolerante la gluten.
Pe de o parte, femeile tinere cu un nivel ridicat de substanțe chimice antiaderente, cunoscute sub numele de perflouoroalchil, sau PFA, inclusiv produse precum teflonul, au fost de cinci până la nouă ori mai susceptibile să aibă boala celiacă. Pe de altă parte, bărbații tineri au fost diagnosticați ca având un risc de două ori mai mare de boală celiacă dacă aveau niveluri ridicate de substanțe chimice ignifuge în sânge, eteri difenil-polibromați.
Mai este nevoie de analize suplimentare
Oamenii de știință implicați în cercetare afirmă că sunt necesare studii suplimentare pentru a demonstra că aceste substanțe chimice toxice sunt o cauză directă a bolii celiace. Dar, mai spun ei, toate sunt cunoscute drept perturbatoare ale nivelurilor de hormoni atât la animale, cât și la oameni. Echilibrul hormonal este extrem de important pentru a susține funcțiile organismului, cum ar fi un sistem imunitar puternic, care să ne apere împotriva infecțiilor.
Boala celiacă ar putea fi nu doar genetică, ci și cauzată de mediu
Cercetări anterioare au sugerat că originile bolii celiace, care afectează unul din 100 de adulți din întreaga lume, ar fi în mare parte genetice, practic afecțiunea trecând de la părinți la copii. Echipa de cercetători care a demarat studiul de față a dorit să investigheze dacă există o legătură între expunerea la un mediu cu toxine și riscul unei tulburări imunitare specifice, influențată direct de nivelurile hormonale, cum ar fi boala celiacă.
Studiul stabilește prima legătură măsurabilă între expunerea la substanțele chimice toxice din mediul înconjurător, pesticide și altele, și boala celiacă, declară savanții. Acest lucru ridică, de asemenea, și întrebarea dacă există legături potențiale între aceste substanțe chimice și alte boli autoimune ale intestinului. Oamenii de știință spun că, dacă studiile ulterioare vor arăta conexiuni similare, astfel de rezultate ar putea servi drept dovadă că baza sau cauza de bază pentru multe dintre aceste tulburări autoimune poate să nu fie doar genetică, ci și de mediu.
Pentru studiu, cercetătorii au analizat nivelurile de substanțe chimice toxice din sângele a 30 de copii și adulți tineri, cu vârste cuprinse între 3 și 21 de ani, care fuseseră recent diagnosticați cu boală celiacă la Spitalul de Copii din New York Langone Hassenfeld. Rezultatele testelor au fost comparate cu cele de la 60 de tineri de aceleași vârstă, gen și rasă.
Simptomele bolii celiace includ diaree sau constipație, pierdere în greutate, balonare, dureri abdominale, greață și vărsături, în special la copii. Incapacitatea de a absorbi nutrimente poate duce la creștere încetinită și statură mică, pubertatea întârziată, deteriorarea smalțului dinților, iritabilitate, convulsii, ADHD, lipsă de coordonare a mușchilor și probleme la învățare.
Mai mult de jumătate dintre adulții cu boală celiacă au simptome fără legătură cu sistemul digestiv, cum ar fi anemie, osteoporoză sau osteomalacie, dermatită herpetiformă, oboseală, dureri de cap și de articulații, leziuni ale sistemului nervos, precum amorțeală și furnicături la nivelul degetelor și, uneori, probleme cu echilibrul și tulburări cognitive.
Cine are un risc mai mare de boală celiacă?
Boala celiacă este o afecțiune care poate ataca pe oricine, indiferent de vârstă, gen sau etnie, însă anumite grupuri de persoane au un risc mai mare de a dezvolta afecțiunea, și anume:
Persoanele cu istoric familial de boală celiacă
Dacă ai un membru al familiei (părinți, frați, surori) care a fost diagnosticat cu boala celiacă, ai și tu un risc crescut de a dezvolta această afecțiune.
Persoanele cu anumite afecțiuni autoimune
Boala celiacă este asociată frecvent cu alte afecțiuni autoimune, cum ar fi diabetul zaharat tip 1, tiroidita autoimună și poliartrita reumatoidă.
Persoanele cu sindroame genetice
Unele sindroame genetice, cum ar fi sindromul Down și sindromul Turner, cresc, de asemenea, riscul de boală celiacă.
Persoanele cu anumite markeri genetici
Prezența anumitor markeri genetici, cum ar fi markerul HLA-DQ2 sau HLA-DQ8, poate crește susceptibilitatea la boala celiacă. Cu toate acestea, nu toți oamenii care au acești markeri genetici dezvoltă boala celiacă.
Persoanele care au avut expunere timpurie la gluten
Introducerea glutenului în dieta unui copil prea devreme, înainte de vârsta de 4-6 luni, poate crește riscul ulterior de boală celiacă la copiii care au predispoziție genetică.
Ce faci dacă ești diagnosticat cu boala celiacă?
După diagnostic, este esențial să lucrezi îndeaproape cu un medic sau un dietetician specializat în boala celiacă. Acești profesioniști îți pot oferi sfaturi specifice privind tratamentul, alimentația, evaluarea stării tale de sănătate și gestionarea simptomelor.
Începe o dietă strictă fără gluten. Eliminarea completă a glutenului din alimentația ta este esențială pentru controlul bolii celiace. Evită alimentele care conțin grâu, secară și orz, precum și produsele derivate care ar putea conține gluten. Acestea includ pâine, paste, biscuiți, prăjituri, produse de patiserie, cereale de mic dejun, bere, unele sosuri. Există pâine, paste și pizza fără gluten disponibile în majoritatea magazinelor alimentare sau restaurante, dar trebuie să le cauți.
Când cumperi produse ambalate, caută unele etichetate „fără gluten” pentru a te asigura că nu sunt contaminate. Atenție pe etichetă să nu fie cuvinte precum „malț” sau „amidon modificat”. Ovăzul în sine nu conține gluten, dar este adesea contaminat cu gluten în timpul procesului de producție. Poți mânca orez, porumb, hrișcă, quinoa, amarant, tapioca și mei, deoarece acestea nu conțin gluten.
Asigură-te că acasă ustensilele de bucătărie, vasele și suprafețele sunt curate și nu au fost în contact cu alimente cu gluten pe care le mănâncă alți membri ai familiei. Fii precaut când mănânci în restaurante și întreabă despre opțiunile fără gluten.
Ia suplimente nutriționale. Boala celiacă poate duce la malabsorbție a nutrienților, așa că medicul ți-ar putea recomanda suplimente pentru a corecta deficiențele de vitamine și minerale. Sau, dacă afli tu de un supliment, întreabă medicul dacă ți-ar fi de folos. Anemia este o complicație obișnuită a bolii celiace, așa că suplimentele cu fier pot fi necesare pentru a corecta deficiențele. De asemenea, boala celiacă poate afecta absorbția calciului, de aceea suplimentele de calciu plus vitamina D pot fi necesare pentru a menține sănătatea oaselor.
Ține legătura cu medicul și raportează orice simptome sau probleme de sănătate. Acest lucru este important pentru a asigura o gestionare eficientă a bolii. Înțelegerea bolii celiace și a modului în care aceasta afectează organismul tău este crucială. Cu cât ești mai informat, cu atât vei putea să îți gestionezi mai bine afecțiunea.
Oamenii care au această boală spun că poate fi util să cauți sprijin de la grupuri de suport sau organizații care se ocupă de boala celiacă. Acolo poți împărtăși experiența ta și poți să primești sfaturi de la alții care se află în aceeași situație cu sănătatea.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Celiac Disease
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441900/
Nature Reviews - Society for the Study of Celiac Disease position statement on gaps and opportunities in coeliac disease
https://www.nature.com/articles/s41575-021-00511-8
Studiul „Society for the Study of Celiac Disease position statement on gaps and opportunities in coeliac disease”, Nat Rev Gastroenterol Hepatol 18, 875–884 (2021). https://doi.org/10.1038/s41575-021-00511-8, autori: Pinto-Sanchez, M.I., Silvester, J.A., Lebwohl, B. et al.
Science Direct - Persistent organic pollutant exposure and celiac disease: A pilot study
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0013935120303327
Studiul „Persistent organic pollutant exposure and celiac disease: A pilot study”, apărut în Environmental Research Volume 186, July 2020, 109439, autori: Abigail Gaylord et al.
Te-ar mai putea interesa și...
