Boala celiacă, asociată cu poluanții chimici obișnuiți [studiu]

Nivelurile ridicate de chimicale toxice din sânge, cum ar fi cele din pesticide și din vasele non-aderente sunt asociate cu un risc crescut de boală celiacă la tineri, sugerează un nou studiu¹.

Potrivit cercetătorilor de la NYU Grossman School of Medicine, care au condus studiul, persoanele cu această afecțiune au reacții intestinale severe, inclusiv diaree și balonare, atunci când consumă alimentele care conțin gluten, o proteină care se găsește în grâu, secară și orz. Singurul tratament al bolii celiace este o dietă fără gluten, adică fără alimente precum fără pâine, paste sau prăjituri - decât dacă acestea sunt preparate din făină fără gluten.

Rezultatele studiului, apărute în revista Environmental Research, arată că atât copiii, cât și adulții tineri cu un nivel ridicat de pesticide în sânge - și cu un nivel ridicat de substanțe chimice asociate cu pesticidele numite diclor-difenil-dicloretan (DDE) - au fost de două ori mai susceptibili să fie diagnosticați cu boala celiacă decât cei care nu aveau aceste niveluri ridicate.

Femeile expuse pesticidelor au un risc crescut de boală celiacă

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

De asemenea, studiul a descoperit că există diferențe de gen pentru boala celiacă legate de expunerile la toxine. Pentru femei, care alcătuiesc majoritatea cazurilor de boală celiacă, expunerea la pesticide mai mare decât cea normală a însemnat că au un risc de 8 ori mai mare să devină intolerante la gluten. 

Femeile tinere cu un nivel ridicat de substanțe chimice antiaderente, cunoscute sub numele de perflouoroalchil, sau PFA, inclusiv produse precum teflonul, au fost de cinci până la nouă ori mai susceptibile să aibă boala celiacă. Pe de altă parte, bărbații tineri au fost diagnosticați ca având un risc de două ori mai mare de boală celiacă dacă aveau niveluri ridicate de substanțe chimice ignifuge în sânge, eteri difenil-polibromați.

Oamenii de știință implicați în studiu afirmă că sunt necesare studii suplimentare pentru a demonstra că aceste substanțe chimice toxice sunt o cauză directă a bolii celiace. Dar, mai spun ei, toate sunt cunoscute drept perturbatoare ale nivelurilor de hormoni atât la animale, cât și la oameni. Echilibrul hormonal este extrem de important pentru a susține funcțiile organismului, cum ar fi un sistem imunitar puternic, care să ne apere împotriva infecțiilor.

Boala celiacă ar putea fi nu doar genetică, ci și cauzată de mediu

Cercetări anterioare au sugerat că originile bolii celiace, care afectează unul din 100 de adulți din întreaga lume, ar fi în mare parte genetice, practic afecțiunea trecând de la părinți la copii. Echipa de cercetători care a demarat studiul de față a dorit să investigheze dacă există o legătură între expunerea la un mediu cu toxine și riscul unei tulburări imunitare specifice, influențată direct de nivelurile hormonale, cum ar fi boala celiacă.

Studiul stabilește prima legătură măsurabilă între expunerea la substanțele chimice toxice din mediul înconjurător și boala celiacă, declară savanții. Acest lucru ridică, de asemenea, și întrebarea dacă există legături potențiale între aceste substanțe chimice și alte boli autoimune ale intestinului. Oamenii de știință spun că, dacă studiile ulterioare vor arăta conexiuni similare, astfel de rezultate ar putea servi drept dovadă că baza sau cauza de bază pentru multe dintre aceste tulburări autoimune poate să nu fie doar genetică, ci și de mediu.

Pentru studiu, cercetătorii au analizat nivelurile de substanțe chimice toxice din sângele a 30 de copii și adulți tineri, cu vârste cuprinse între 3 și 21 de ani, care au fost recent diagnosticați cu boală celiacă la Spitalul de Copii din New York Langone Hassenfeld. Rezultatele testelor au fost comparate cu cele de la 60 de tineri de aceeleași vârstă, sex și rasă. 

Se știe că persoanele cu gene HLA-DQ2 și HLA-DQ8 prezintă un risc mai mare de a fi diagnosticate cu boală celiacă. Simptomele bolii celiace includ diaree sau constipație, pierdere în greutate, balonare, dureri abdominale, greață și vărsături, în special la copii. Incapacitatea de a absorbi nutrimente poate duce la creștere încetinită și statură mică, pubertatea întârziată, deteriorarea smalțului dinților, iritabilitate, convulsii, ADHD, lipsă de coordonare a mușchilor și probleme la învățare.

Mai mult de jumătate dintre adulții cu boală celiacă au simptome fără legătură cu sistemul digestiv, cum ar fi anemie, osteoporoză sau osteomalacie, dermatită herpetiformă, oboseală, dureri de cap și de articulații, leziuni ale sistemului nervos, precum amorțeală și furnicături la nivelul degetelor și, uneori, probleme cu echilibrul și tulburări cognitive.

 

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Medical Xpress - Celiac disease linked to common chemical pollutants
https://medicalxpress.com/news/2020-05-celiac-disease-linked-common-chemical.html
1. Studiul „Persistent organic pollutant exposure and celiac disease: A pilot study”, apărut în Environmental Research, 2020; 109439 DOI: 10.1016/j.envres.2020.109439, autori: Abigail Gaylord, Leonardo Trasande et al.
Mayo Clinic - Celiac Disease
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/celiac-disease/symptoms-causes/syc-20352220

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0