Boala Alzheimer ar putea fi detectată în felul de a șofa [studiu]

Modificările în stilul de a șofa ar putea fi un indicator timpuriu pentru declinul cognitiv asociat cu boala Alzheimer, potrivit unor cercetări inițiate la Washington University School of Medicine.

Deși se pare că seniorii de peste 65 de ani sunt cei mai responsabili șoferi din orice grupă de vârstă (de exemplu, au tendința de a respecta limitele de viteză și de a evita condusul pe timp de noapte și în condiții de vreme neprielnice), schimbările fizice care au loc odată cu îmbătrânirea îi pun în pericol de accidente.

Cercetătorii de la Școala de Medicină a Universității Washington din St. Louis au primit trei subvenții în valoare totală de peste 10 milioane de dolari pentru a studia factorii care contribuie la deteriorarea abilităților de șofat la adulții în vârstă și pentru a stabili modalitățile de identificare a persoanelor ale căror abilități de condus au început să scadă sau sunt pe punctul de a se deteriora. 

Scopul final al acestui demers este de a înțelege cine are un risc mai mare de evenimente nedorite la volan, astfel încât medicii să poată interveni pentru a-i ajuta să își păstreze abilitățile sau să se adapteze în condiții de siguranță la noile limitări.

Stilul de condus ar putea conține date prețioase despre boala Alzheimer

Șofatul este foarte important pentru multe persoane în vârstă, mai ales pentru cele care nu au alt mijloc de transport în zona în care locuiesc sau nu au alți oameni care îi pot ajuta cu deplasările pentru a-și desfășura activitățile. În următoarele trei decenii, va exista o creștere masivă a populației îmbătrânite, iar șofatul va continua să fie principala metodă de transport pentru mulți vârstnici.

La nivel global, boala Alzheimer afectează multe persoane cu vârste de peste 65 de ani. Boala se dezvoltă lent, începând cu acumularea de plăci proteice în creier cu două decenii sau mai mult înainte de apariția simptomelor cognitive. Oamenii de știință spun că boala Alzheimer afectează nu numai gândirea și memoria, ci și timpul de reacție, vederea, forța, mersul și starea de spirit. 

Toți acești factori sunt, de asemenea, legați de șofat, deci nu este nerezonabil să se presupună că s-ar putea observa un anumit efect asupra felului de a conduce mașina chiar înainte ca simptomele cognitive ale bolii să fie evidente la persoana afectată de Alzheimer. În acest context, o echipă de cercetătorii în neurologie a proiectat un cip care, odată instalat într-un vehicul, colectează date despre felul în care conduce șoferul.

În 2015, echipa de cercetare a început să studieze modul în care boala Alzheimer afectează șofatul în condiții reale, cu ajutorul acestui cip. Cipul DRIVES (sistemul de evaluare a vehiculului în lumea reală) a fost proiectat pentru a monitoriza modul în care oamenii conduc propriile mașini, în cartierele lor, pe o perioadă lungă de timp. Dispozitivul se conectează la un port, sub tabloul de bord, pe care mecanicii auto îl folosesc pentru a evalua sistemele computerizate ale mașinilor.

Cipul trimite impulsuri de date la fiecare 30 de secunde, care conțin ora și locația mașinii. Când șoferul frânează puternic, accelerează brusc sau vehiculul lovește ceva, cipul trimite aceste informații spre echipa de cercetare.

Astfel, savanții au urmărit unii șoferi pe o perioadă de cinci ani și au descoperit că obiceiurile de condus ale persoanelor cu boală Alzheimer se deteriorează în timp. În viitoarele cercetări, aceștia vor să afle dacă lucrurile stau la fel și invers: pot fi folosite datele de conducere pentru a ajuta la identificarea persoanelor cu Alzheimer? Intenția cercetătorilor este de a combina datele despre șofat cu măsurători ale semnelor moleculare ale bolii Alzheimer și factori precum vârsta și sexul pentru a construi un model care să poată identifica persoanele cu Alzheimer precoce - cu sau fără simptome cognitive - bazându-se în principal pe obiceiurile lor de condus.

În prezent, spun oamenii de știință, boala Alzheimer timpurie poate fi identificată folosind lichidul cefalorahidian sau scanări cerebrale, dar majoritatea oamenilor sunt diagnosticați doar după ce prezintă semne inconfundabile de declin cognitiv. Modul de a șofa ar fi o modalitate economică de a identifica persoanele cu simptome ușoare de Alzheimer sau chiar persoanele presimptomatice.

O altă parte a cercetării analizează impactului depresiei asupra felului de a conduce mașina. La fel ca boala Alzheimer, depresia este o afecțiune care apare des la persoanele în vârstă și care a fost asociată cu schimbări în stilul de șofat. Dar modul în care depresia și boala Alzheimer interacționează pentru a afecta modul în care o persoană conduce nu este bine înțeles.

Depresia și Alzheimer au impact similar asupra memoriei și gândirii, spun cercetătorii. Aceștia presupun că persoanele care suferă atât de depresie, cât și de Alzheimer prezintă cel mai mare risc de deteriorare a abilităților de șofat și că trebuie să li se acorde o atenție mai mare în ceea ce privește siguranța condusului.

Oamenii de știință caută în continuare participanți cu vârste de peste 65 de ani pentru a participa la studiile lor legate de condus, care să poată merge la Școala de Medicină pentru a primi cipul DRIVES și a li se face o evaluare clinică și alte examene pentru a detecta semnele moleculare ale bolii Alzheimer. De asemenea, doritorii trebuie să poată veni la clinică pentru evaluări regulate.

Poate boala Alzheimer să fie prevenită?

Studiile arată că, la un procent mic de persoane, boala Alzheimer este asociată cu mutații genetice (deci la acești oameni boala se dezvoltă garantat). În general, însă, stilul de viață contează foarte mult în reducerea riscului de Alzheimer. Menținerea unei sănătăți bune a inimii, activitățile fizice regulate, un stil alimentar sănătos (cum ar fi dieta mediteraneeană sau dieta DASH), socializarea și menținerea acuității creierului prin activități intelectuale (citit, scris, cântat la un instrument etc.) sunt foarte importante pentru reducerea riscului de declin cognitiv.

Mai multe afecțiuni despre care se știe că cresc riscul bolilor cardiovasculare - cum ar fi hipertensiunea arterială, diabetul și colesterolul mărit - cresc riscul de a dezvolta boala Alzheimer. De exemplu, unele studii de autopsie arată că până la 80% dintre persoanele cu boală Alzheimer aveau și boli cardiovasculare.

 

 

Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Washington University School of Medicine in St. Louis - Can changes in driving habits predict cognitive decline in older adults?
https://medicine.wustl.edu/news/can-changes-in-driving-habits-predict-cognitive-decline-in-older-adults/
Alzheimer’s Association - Can Alzheimer's Disease Be Prevented?
https://www.alz.org/alzheimers-dementia/research_progress/prevention

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0