Ai tot timpul nasul infundat? Iata afectiunile de care poti suferi

Nasul înfundat sau congestia nazală reprezintă adeseori un simptom al unei alte probleme de sănătate, cum ar fi, de exemplu, o infecție a sinusurilor, dar și o răceală obișnuită.  Acest simptom se manifestă prin îngreunarea respirației la nivelul foselor nazale, fie totală, fie parțială. Congestia nazală poate fi cauzată de orice irită sau inflamează țesuturile nazale.

Cauze nas înfundat

Infecțiile - cum ar fi răceala, gripa, sinuzita  și chiar infecția cu SARS-Cov-2 -  însă și alergiile sunt cauze frecvente ale congestiei nazale și ale nasului care curge. 

Uneori, un nas congestionat și care curge poate fi cauzat de iritanți precum fumul de tutun, poluanții din aer în orașele aglomerate, cu trafic intens și fumul de evacuare de la mașini.

Există însă situația în care din cauza aerului uscat și unei predispoziții particulare unii oameni fie cu rinită non-alergică ( vasomotorie) sau afecțiuni autoimune (boala Hashimoto, sindrom Sjorgen etc.) să sufere de uscarea exagerată a mucoasei nazale. Unii dintre aceștia pot deveni dependenți de anumite picături de nas, însă soluția corectă este umidificarea susținută a aerului din încăperi, mai ales iarna și folosirea substanțelor saline în aplicații topice intranazale.

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC
 

În infecția COVID-19 congestia poate apărea la un procent mic de oameni. Raportul CDC a constatat că doar 4,8% dintre pacienți au prezentat congestie nazală ca semn sau simptom al unei infecții cu SARS-CoV-2. Acest număr este mult mai mic decât procentele de pacienți care au raportat simptome mai frecvente, cum ar fi febră (87,9%), tuse uscată (67,7%) și oboseală (38,1%).

Deși este o problemă frecventă și se manifestă doar printr-un ușor disconfort, exista și situații când congestia nazală poate duce la tulburări de auz sau de miros ori chiar la diverse afecțiuni grave, în special în cazul copiilor și nou-născuților.

Principalele cauze ale nasului înfundat sunt reprezentate de răceli, gripă sau alte infecții la nivelul sinusurilor. În astfel de situații, congestia nazală se ameliorează de la sine în cel mult o săptămână. În cazul în care congestia nazală persistă și simptomele nu se ameliorează, cauza ar putea fi o problemă de sănătate mai severă. 

Iată câteva posibile cauze ale congestiei nazale persistente:

  • Alergiile (la praf, mucegai, polen, par de animal, diverși detergenți etc.);
  • Febra fânului (rinita alergică);
  • Prezența polipilor nazali (tumori benigne prezente în căile aeriene nazale sau în sinusuri, cauzate de inflamarea acestor regiuni);
  • Leziunile sau prezența corpilor străini în cavitatea nazală;
  • Sinuzita cronică;
  • Deviația de sept;
  • Sarcina (în special în primul trimestru, ca urmare a fluctuațiilor hormonale și a creșterii aportului de sânge);
  • Diverse medicamente (în special cele pentru controlul tensiunii arteriale);
  • Alimentele picante, consumul de alcool și fumatul;
  • Expunerea la aer rece și uscat;
  • Folosirea în exces a spray-urilor decongestionante nazale;
  • Anafilaxia (o reacția alergică severă, care survine brusc și poate cauza moartea).

Simptomele congestiei nazale

Congestia nazală se manifestă prin dificultăți la respirația pe nas, dureri sau senzație de presiune la nivelul feței sau al sinusurilor, scurgeri nazale și umflarea ochilor și a pleoapelor. În funcție de cauza care stă la baza apariției congestiei nazale, mai pot apărea simptome precum:

  • Rinoree (curgerea nasului);
  • Sforăit;
  • Mâncărimi nazale;
  • Tuse;
  • Tulburări de auz, de miros sau de somn;
  • Cefalee;
  • Febră;
  • Dureri în gât;
  • Lăcrimare abundentă;
  • Strănut;
  • Mâncărimi ale pielii și ușoare erupții (mai ales în cazul alergiilor).

Noaptea, congestia nazală se poate agrava, mai ales la persoanele cu rinită alergică. Explicația ar fi că atunci când te întinzi, tensiunea arterială se schimbă. Și fluxul de sânge în partea superioară a corpului poate crește, inclusiv fluxul de sânge către cap și căile nazale. Acest flux sangvin crescut poate inflama vasele din interiorul nasului și căile nazale, ceea ce poate provoca sau agrava congestia.

Dacă te trezești dimineața cu nasul înfundat și nu ai răceală sau gripă, este posibil să ai de-a face cu rinită alergică sau non-alergică. Congestia ta nazală ar putea fi cauzată de aerul uscat din încăpere, noaptea, acarieni din praf sau părul  animalelor de companie, alergii sezoniere, boala de reflux, modificări hormonale sau substanțe chimice din mediul înconjurător, cum ar fi fumatul, activ sau pasiv.

Când este congestia nazală o urgență medicală

Congestia nazală care se manifestă pe termen lung și care nu are o cauză anume trebuie să te trimită la medic pentru mai multe investigații. În cazul în care congestia nazală este însoțită de următoarele simptome, apelează de urgență la serviciile medicale:

  • Febra crescută care durează mai mult de trei zile;
  • Confuzie, dezorientare sau chiar leșin;
  • Tumefiere (umflare) și urticarie pe o zonă extinsă a feței sau a gâtului;
  • Tuse puternică și spută verde, galbenă sau maronie;
  • Edem al gâtului, limbii, buzelor sau ochilor;
  • Senzație de îngustare la nivelul gâtului și incapacitate de deglutiție.

Deși nasul înfundat nu este, în majoritatea cazurilor, un simptom îngrijorător, atunci când apare la copii mici și nou-născuți este destul de periculos, deoarece poate duce la afecțiuni respiratorii severe, precum și la tulburări de limbaj ori de auz. Din acest motiv, congestia nazală la copii nu trebuie neglijată, fiind necesar un tratament conform specificațiilor medicului pediatru.

Rinoreea lichidului cefalorahidian

O situație mai neobișnuită apare atunci când din nas se curge un lichid atunci când te apleci. Rinoreea lichidului cefalorahidian (LCR) este o afecțiune în care lichidul care înconjoară creierul se scurge în nas și sinusuri. Traumele capului, intervențiile chirurgicale sau chiar malformațiile congenitale pot face un orificiu de comunicare  în membranele care rețin acest lichid. Acesta se scurge în nas sau ureche, provocând secreții apoase. Este însoțită însă și de alte simptome:

  • Lichidul din nas este apos și limpede
  • Picurare în gât
  • Picăturile cresc când vă aplecați
  • Dureri de cap
  • Un gust sărat sau metalic în gură
  • Congestie nazală
  • Ameţeală
  • Țiuit în urechi

A avea aceste simptome nu înseamnă obligatoriu că aveți rinoree LCR. Veți avea nevoie de un diagnostic de la un specialist ORL și se va testa secreția. Este posibil să fie nevoie și de un CT cranian pentru a localiza scurgerea.

Uneori, tot ce ai nevoie pentru a te vindeca este odihna la pat. În alte cazuri, aveți nevoie de tratament pentru a opri scurgerea sau medicamentele pot ajuta la reducerea producției de lichid care înconjoară creierul pentru a reduce presiunea și permit scurgerii să se sigileze de la sine.

În alte situații poate fi necesară operație pentru repararea orificiului prin manevre endoscopice. Se pot folosi pielea sau osul din interiorul nasului sau bucăți mici de piele ori grăsime din abdomen pentru a ajuta la repararea scurgerii. Operația necesită de obicei o spitalizare de două-trei zile.

Metode de tratament 

Antihistaminicele eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi acesta blochează acest proces și pot ameliora simptomele congestiei nazale.

Decongestionantele pot reduce inflamația în interiorul nasului și a sinusurilor și vă pot ajuta să respirați mai ușor. Dacă aveți congestie nazală sau sinusală, atunci un decongestionant poate fi de ajutor, dar îi pot face pe unii oameni hiperactivi sau să tulbure somnul.

De asemenea, pot crește tensiunea arterială și ritmul cardiac și pot crește riscul  de atacuri de cord și accident vascular cerebral.

Un studiu a arătat că adăugarea fototerapiei intranazale cu o combinație de terapie cu ultraviolete de tip UVA, UVB și lumină vizibilă la tratamentul nazal cu dipropionat de beclometazonă îmbunătățește în mod obiectiv permeabilitatea nazală la pacienții cu rinită alergică sezonieră 1.

În general, dacă tensiunea arterială este bine controlată cu medicamente, un decongestionant nu ar trebui să fie o problemă atâta timp cât vă monitorizați tensiunea arterială, dar nu este valabil în cazul unor anumite tipuri de medicamente pentru tensiunea arterială. Consultați-vă cu medicul sau cu farmacistul despre ce ar putea funcționa mai bine, dar mai ales perioada limitată de timp cât pot fi folosite.

Decongestionantele nazale acționează rapid pentru a deschide căile respiratorii. Dar dacă le folosești mai mult de trei zile la rând, s-ar putea să ai un „efect de rebound” și să ajungi mai congestionat decât erai la început.

Unii medici sugerează utilizarea unui spray salin în locul unui spray medicamentos. Spray-ul salin funcționează mai lent, însă utilizarea în timp are efecte bune, de menținere a unei umidități adecvate și îmbunătățirea circulației, și în plus nu are efect de rebound.

Cum previi nasul înfundat sau congestia nazală

Există câteva măsuri generale pentru a preveni apariția congestiei nazale sau pentru a spori efectele tratamentului. Acestea includ: instalarea unui umidificator în camera de locuit (pentru a preveni aerul uscat), folosirea regulată a spray-urilor cu apa marină (calmează inflamația de la nivelul nărilor), întărirea sistemului imunitar printr-o alimentație echilibrată, bogată în vitamine (în special vitamina C), evitarea factorilor iritanți (fum, păr de animale, substanțe chimice, anumite parfumuri etc.) și consumul adecvat de lichide (deshidratarea duce la uscarea foselor nazale, întărirea mucusului și blocarea pasajelor nazale).

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
 
 
Sursa foto: Shutterstock
1 Studiul „Effect of rhinophototherapy on nasal congestion in patients with seasonal allergic rhinitis”, publicat în Acta Otorhinolaryngol Ital. 2021 Apr;41(2):151-158, autori: Elif Karali, Akif Gunes, Ahmet Ural, Isa Akin, Emine Ozsari, Oya Kalaycioglu
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/34028460/#
American Academy of Allergy, Asthma & Immunology - Nonallergic rhinitis (vasomotor rhinitis) definition
https://www.aaaai.org/conditions-and-treatments/conditions-dictionary/nonallergic-rhinitis-vasomotor

 
 


Te-ar mai putea interesa și...


 

 

 

DE SEZON
Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0