Ai tot timpul nasul infundat? Iata afectiunile de care poti suferi

Nasul infundat sau congestia nazala este adeseori un simptom al unei alte probleme de sanatate, cum ar fi, de exemplu, o infectie a sinusurilor, dar si o raceala obisnuita. Acest simptom se manifesta prin ingreunarea respiratiei la nivelul foselor nazale, fie totala, fie partiala. Congestia nazală poate fi cauzată de orice irită sau inflamează țesuturile nazale. Infecțiile - cum ar fi răceala, gripa, sinuzita  si chiar infectia cu SARS Cov2 - și alergiile sunt cauze frecvente ale congestiei nazale și ale nasului care curge. Uneori, un nas congestionat și care curge poate fi cauzat de iritanti precum fumul de tutun, poluantii din aer in orasele aglomerate, cu trafic intens și fumul de evacuare de la mașini.

In infectia COVID congestia poate aparea la un procent mic de oameni. Raportul CDC a constatat că doar 4,8% dintre pacienți au prezentat congestie nazală ca semn sau simptom al unei infecții cu COVID-19. Acest număr este mult mai mic decât procentele de pacienți care au raportat simptome mai frecvente, cum ar fi febră (87,9%), tuse uscată (67,7%) și oboseală (38,1%).

Desi este o problema frecventa si se manifesta doar printr-un usor disconfort, exista si situatii cand congestia nazala poate duce la tulburari de auz sau de miros ori chiar la diverse afectiuni grave, in special in cazul copiilor si nou-nascutilor.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Cauzele congestiei nazale

Principalele cauze ale nasului infundat sunt reprezentate de raceli, gripa sau alte infectii la nivelul sinusurilor. In astfel de situatii, congestia nazala se amelioreaza de la sine in cel mult o saptamana. In cazul in care congestia nazala persista si simptomele nu se amelioreaza, cauza ar putea fi o problema de sanatate mai severa. Iata cateva posibile cauze ale congestiei nazale persistente:

  • Alergiile (la praf, mucegai, polen, par de animal, diversi detergenti etc.);
  • Febra fanului (rinita alergica);
  • Prezenta polipilor nazali (tumori benigne prezente in caile aeriene nazale sau in sinusuri, cauzate de inflamarea acestor regiuni);
  • Leziunile sau prezenta corpilor straini in cavitatea nazala;
  • Sinuzita cronica;
  • Deviatia de sept;
  • Sarcina (in special in primul trimestru, ca urmare a fluctuatiilor hormonale si a cresterii aportului de sange);
  • Diverse medicamente (in special cele pentru controlul tensiunii ateriale);
  • Alimentele picante, consumul de alcool si fumatul;
  • Expunerea la aer rece si uscat;
  • Folosirea in exces a spray-urilor descongestionante nazale;
  • Anafilaxia (o reactia alergica severa, care survine brusc si poate cauza moartea).

Simptomele congestiei nazale

Congestia nazala se manifesta prin dificultati la respiratia pe nas, dureri sau senzatie de presiune la nivelul fetei sau al sinusurilor, scurgeri nazale si umflarea ochilor si a pleoapelor. In functie de cauza care sta la baza aparitiei congestiei nazale, mai pot aparea simptome precum:

  • Rinoree (curgerea nasului);
  • Sforait;
  • Mancarimi nazale;
  • Tuse;
  • Tulburari de auz, de miros sau de somn;
  • Cefalee;
  • Febra;
  • Dureri in gat;
  • Lacrimare abundenta;
  • Stranut;
  • Mancarimi ale pielii si usoare eruptii (mai ales in cazul alergiilor).

Noaptea, congestia nazala se poate agrava, maia les la persoanele cu rinita alergica. Explicatia ar fi ca atunci cand te întinzi, tensiunea arterială se schimbă. Și fluxul de sânge în partea superioară a corpului poate crește, inclusiv fluxul de sânge către cap și căile nazale. Acest flux sanguin crescut poate inflama vasele din interiorul nasului și căile nazale, ceea ce poate provoca sau agrava congestia.

Dacă te trezești dimineata cu nasul înfundat și nu ai răceală sau gripă, este posibil să ai de-a face cu rinită alergică sau non-alergică. Congestia ta nazală ar putea fi cauzată de acarieni de praf, alergii sezoniere, păr de animale de companie, boala de reflux, modificări hormonale sau substanțe chimice din mediul înconjurător, cum ar fi fumatul, activ sau  pasiv.

Cand este o urgenta medicala

Congestia nazala care se manifesta pe termen lung si care nu are o cauza anume trebuie sa te trimita la medic pentru mai multe investigatii. In cazul in care congestia nazala este insotita de urmatoarele simptome, apeleaza de urgenta la serviciile medicale:

  • Febra crescuta care dureaza mai mult de 3 zile;
  • Confuzie, dezorientare sau chiar lesin;
  • Tumefiere (umflare) si urticarie pe o zona extinsa a fetei sau a gatului;
  • Tuse puternica si sputa verde, galbena sau maronie;
  • Edem al gatului, limbii, buzelor sau ochilor;
  • Senzatie de ingustare la nivelul gatului si incapacitate de deglutitie.

Desi nasul infundat nu este, in majoritatea cazurilor, un simptom ingrijorator, atunci cand apare la copii mici si nou-nascuti este destul de periculos, deoarece poate duce la afectiuni respiratorii severe, precum si la tulburari de limbaj ori de auz. Din acest motiv, congestia nazala la copii nu trebuie neglijata, fiind necesar un tratament conform specificatiilor medicului pediatru.

Rinoreea lichidului cefalorahidian

O situatie mai neobisnuita apare atunci cand din nas se curge un lichid atunci cand te apleci. Rinoreea lichidului cefalorahidian (LCR) este o afecțiune în care lichidul care înconjoară creierul se scurge în nas și sinusuri. Traumele capului, intervențiile chirurgicale sau chiar malformațiile congenitale pot face n orificiu de comunicare  în membranele care rețin acest lichid. Acesta se scurge în nas sau ureche, provocând secretii apoase. Este insotita insa si de alte simptome:

  • Lichidul din nas este apos și limpede
  • Picurare  în gât
  • Picăturile cresc când va aplecati
  • Dureri de cap
  • Un gust sărat sau metalic în gură
  • Congestie nazala
  • Ameţeală
  • Tiuit în urechi


A avea aceste simptome nu înseamnă obligatoriu că aveți rinoree LCR. Veți avea nevoie de un diagnostic de la un specialist ORL si se va testa secretia. . Apoi pot folosi scanări CT cranian pentru a localiza scurgerea.

Uneori, tot ce ai nevoie pentru a te vindeca este odihna la pat. În alte cazuri, aveți nevoie de tratament pentru a opri scurgerea sau  medicamentele pot ajuta la reducerea producției de lichid care înconjoară creierul  pentru a reduce presiunea si permit scurgerii să se sigileze de la sine.
In alte situatii poate fi necesara operație pentru repararea orificiului prin manevre endoscopice. Se pot  folosi pielea sau osul din interiorul nasului sau bucăți mici de piele ori grăsime din abdomen pentru a ajuta la repararea scurgerii. Operația necesită de obicei o spitalizare de 2-3 zile.

Metode de tratament si prevenire

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Antihistaminicele eliberate fără prescripție medicală, cum ar fi clorfeniramina și difenhidramina, blochează acest proces și pot ameliora  simptomele congestiei nazale.

Decongestionantele pot reduce inflamatia  în interiorul nasului și a sinusurilor și vă pot ajuta să respirați mai ușor. Dacă aveți congestie nazală sau sinusală, atunci un decongestionant poate fi de ajutor, dar  îi pot face pe unii oameni hiperactici  sau sa tulbure somnul.

De asemenea, pot crește tensiunea arterială și ritmul cardiac și pot crește riscul  de atacuri de cord și accident vascular cerebral.

Pseudoefedrina este principalul decongestionant oral disponibil. În general, dacă tensiunea arterială este bine controlată cu medicamente, un decongestionant nu ar trebui să fie o problemă atâta timp cât vă monitorizați tensiunea arterială., dar nu este valabil in cazul unor anumite tipuri de medicamente pentru tensiunea arterială. Consultați-vă cu medicul dumneavoastră sau cu farmacistul despre ce ar putea fi mai bine pentru dumneavoastră.

Decongestionantele nazale acționează rapid pentru a deschide căile respiratorii. Dar dacă le folosești mai mult de 3 zile la rând, s-ar putea să ai un „efect de rebound” și să ajungi mai congestionat  decât erai la început.

Unii medici sugerează utilizarea unui spray salin în locul unui spray medicamentos. Sprayul salin funcționează mai lent, dar nu are efect de rebound.

.Exista cateva masuri generale pentru a preveni aparitia congestiei nazale sau pentru a spori efectele tratamnetului. Acestea includ: instalarea unui umidificator in camera de locuit (pentru a preveni aerul uscat), folosirea regulata a spray-urilor cu apa marina (calmeaza inflamatia de la nivelul narilor), intarirea sistemului imunitar printr-o alimentatie echilibrata, bogata in vitamine (in special vitamina C), evitarea factorilor iritanti (fum, par de animale, substante chimice, anumite parfumuri etc.) si consumul adecvat de lichide (deshidratarea duce la uscarea foselor nazale, intarirea mucusului si blocarea pasajelor nazale).

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de
Comentarii 0