Afectiuni cutanate declansate sau agravate de frig
Afectiuni cutanate declansate sau agravate de frig
Afectiuni cutanate declansate sau agravate de frig
Pe lângă disconfortul psihic, afecțiunile cauzate și agravate de frig sunt multiple, de la răceli și variate infecții, până la dureri de articulații, dureri de cap, alergii și chiar instalarea unei astenii generale. În tot acest context, pielea este unul dintre primele organe care are de suferit, fiind direct expusă schimbărilor din mediu. Discutăm în acest articol despre cum se gestionează problemele pielii precum dermatita atopică sau eczema cronică în sezonul rece.
În sezonul rece, multe persoane dezvoltă o uscăciune mai accentuată a pielii, însă unele se confruntă cu o agravare importantă a patologiilor cutanate de care suferă sau chiar cu apariția de eventuale noi patologii, unele chiar severe.
Temperaturile mici, dar și vântul și umiditatea scăzută din cursul sezonului rece, au ca efect la nivelul pielii o deshidratare a acesteia, pielea devenind mai uscată, cu descuamări și fisuri. Uscarea pielii cu apariția descuamărilor și a fisurilor duce la pierderea funcției de barieră a acesteia, favorizând astfel alergiile de contact și unele infecții.
Tot din cauza temperaturilor scăzute pot apărea variate patologii cauzate de vasoconstricția vaselor mici cutanate (acestea își micșorează diametrul, iar sângele nu mai circulă corespunzător la nivelul lor). Aceste patologii se pot corela cu afecțiuni mai severe, motiv pentru care este necesar consultul de specialitate, și îndrumarea către investigații care să evidențieze eventuale afecțiuni mai complexe, pentru a se recomanda tratamentul corespunzător.
Printre afecțiunile cutanate care pot debuta sau se pot agrava odată cu venirea frigului se numără:
Dermatita atopică
Această afecțiune cronică se manifestă prin apariția unor leziuni de eczemă acută (plăci roșii, inflamate, care pot avea vezicule cu lichid pe suprafață și care sunt însoțite de o senzație de mâncărime foarte intensă) sau cronică (plăci îngroșate, cu descuamare și fisuri pe suprafață) apărute pe un fond de piele uscată (xeroză cutanată).
Leziunile pot fi restrânse la anumite zone caracteristice (față, zona de plică a cotului, regiunea din spatele genunchilor, zona cervicală) sau pot fi extinse, cuprinzând o suprafață semnificativă de piele. Funcția de barieră cutanată a pielii este afectată în dermatită atopică, iar această afectare se agravează în cursul anotimpului rece. Astfel, temperaturile scăzute provoacă o și mai mare uscăciune a pielii și favorizează apariția leziunilor acute de eczemă sau agravarea formelor cronice, crescând și riscul de infecții locale și alergii.
Gestionare dermatită în lunile cu frig
Pentru tratamentul acutizărilor apărute în sezonul rece se folosesc aceleași principii de tratament ca în cazul oricăror alte cauze de acutizări. Cel mai frecvent tratament local utilizat este cel cu dermatocorticoizi (hidrocortizon, fluticazonă), urmat de inhibitorii de calcineurină, care să reducă rapid inflamația de la nivelul leziunilor.
Dacă leziunile evoluează cu vezicule și fisuri care se pot suprainfecta, se preferă adăugarea la terapie a unui antibiotic local. De bază și esențială în dermatită este emolierea corectă și de durată a pielii, ceea ce va determina refacerea barierei cutanate, cu vindecarea leziunilor și prevenția apariției unor leziuni noi.
Pentru o hidratare satisfăcătoare, produsele emoliente, fie că sunt sub formă de cremă, loțiune sau lapte de corp, se recomandă a fi aplicate de două ori pe zi. În unele cazuri este nevoie și de alte aplicări în cursul unei zile, mai ales la ieșirea în aerul rece, pe zonele care sunt mai expuse la frig și neacoperite de haine groase. Aplicarea emolientului în cantitatea și cu frecvența recomandată este esențială pe toată durata sezonului rece, ca măsură de a preîntâmpina noi episoade acute.
Respectarea unor măsuri legate de condițiile din mediul ambiat poate ajuta la o vindecare mai rapidă și la prevenția unor eventuale noi episoade acute. Printre aceste măsuri se regăsesc următoarele: menținerea unui mediu cu umiditate adecvată în locuință, evitarea băilor lungi și cu apă fierbinte, evitarea aplicării pe piele a unor produse care să usuce excesiv pielea, cum ar fi săpunurile agresive sau soluțiile alcoolice.
Eczema asteatotică
Este una dintre cele mai frecvente afecțiuni cutanate care apar în sezonul rece. Temperaturile scăzute și umiditatea redusă predispun la apariția unei uscăciuni accentuate a tegumentului, prezentă mai ales la nivelul gambelor. Pe lângă această uscăciune, pot apărea și leziuni de eczemă acută, cu roșeață, fisuri, cruste pe suprafață, însoțite de o senzație accentuată de mâncărime.
Gestionare eczemă asteatotică iarna
Limitarea expunerii la temperaturile scăzute ajută la reducerea leziunilor, terapia constând în aplicarea locală de cortizonice și emoliente. Odată vindecată erupția, prevenția se realizează printr-o foarte bună emoliere a tegumentului.
Eczema cronică a mâinii
Această afecțiune care poate fi declanșată de numeroși factori evoluează în pusee de acutizare, iar acestea din urmă pot fi întreținute pe perioada rece de expunerea la frig sau la vânt.
Gestionare eczemă cronică a mâinii în sezonul rece
De obicei, pentru episoadele acute se recomandă tratament antiinflamator local cu cortizonice topice sau inhibitori de calcineurină ori retinoizi. De o deosebită importanță este și hidratarea corectă a mâinilor, cu creme emoliente care să ajute la refacerea barierei cutanate. Pentru a obține o vindecare mai rapidă care să fie menținută pe o perioadă cât mai îndelungată, aceste creme trebuie aplicate de mai multe ori pe zi, inclusiv înainte de ieșirea în aer liber, precum și după utilizarea unor produse pentru igienă locală.
Mâinile trebuie protejate de frig prin purtarea de mănuși călduroase, dar și protejate de contactul cu subtanțe alegice sau iritante din mediu, care pot întreține sau agrava eczema (praf, metal, detergenți și alte substate pentru menaj, substanțe cu care se vine în contact la locul de muncă), prin purtarea de mănuși hipoalergenice și mănuși de menaj.
Pernioza
Pernioza este o afecțiune inflamatorie declanșată de expunerea la frig. Se manifestă prin apariția unor leziuni roșii sau violacee, inflamate, dureroase sau care produc senzație de usturime ori arsură, cu localizare pe zonele extremităților: de obicei pulpa degetelor, zonele din dreptul articulațiilor degetelor, uneori pe fețele laterale ale coapselor.
Dacă procesul inflamator este foarte intens, pot apărea chiar vezicule cu lichid, foarte dureroase, mai rar necroze. Evoluția este îndelungată, cu mai multe episoade de leziuni dureroase în cursul unui sezon rece. Majoritatea leziunilor se vindecă în câteva săptămâni. Această afecțiune produce un disconfort important din cauza durerii, iar prezența leziunilor interferează cu viața de zi cu zi, afectând atât manualitatea, cât și mersul.
Leziunile apar ca urmare a unui răspuns vascular anormal în cursul expunerii la frig. Pernioza apare frecvent la femeile tinere; poate fi o afecțiune de sine stătătoare sau se poate manifesta în cadrul unor boli sistemice importante, uneori severe, cum ar fi lupusul eritematos sistemic, sindromul antifosfolipidic, crioglobulinemia, unele forme de leucemie, disproteinemii, anorexie, dar și altele.
Tratarea perniozei
Persoanele care dezvoltă leziuni tip pernioză trebuie investigate în căutarea depistării acestor afecțiuni sistemice care au un răsunet mult mai grav la nivelul întregului organism. Ca tratament, se aplică creme hidratante și emoliente pe zonele afectate pentru a preveni uscarea pielii, iar dacă inflamația este severă, un dermatolog poate recomanda utilizarea unui unguent cu corticosteroizi pentru a reduce inflamația. În cazul în care apar leziuni deschise sau infecții, medicul poate recomanda un unguent antibiotic. În cazuri severe, medicii pot prescrie medicamente vasodilatatoare, cum ar fi nifedipina, care ajută la îmbunătățirea circulației și la prevenirea episoadelor recurente.
Acrocianoza și sindromul Raynaud
Acrocianoza reprezintă o colorație violacee tranzitorie, care apare la nivelul extremităților (degete mâini și picioare) la expunerea la rece. Sindromul Raynaud definește o succesiune de evenimente care apar tot la nivelul extremităților, mai frecvent la mâini decât la picioare, declanșate de expunerea la frig, și anume: paloare a degetelor, urmată de cianoză (colorație violacee), urmată de colorația în roșu a zonelor afectate, însoțită de senzație de durere sau arsură/usturime. Întregul proces durează câteva minute și se poate repeta la fiecare expunere la frig.
Cauza este reprezentată de o hiperreactivitate a vaselor de sânge, care se își micșorează diametrul mai mult decât normal. Paloarea și cianoza sunt date de scăderea bruscă a fluxului de sânge la nivelul degetelor, iar pe măsură ce vasele de sânge revin la calibrul normal, apare roșeața, ca marcă a reluării fluxului sangvin.
Cele două fenomene (acrocianoza și sindromul Raynaud) se pot întâlni și ca manifestări în cadrul unor afecțiuni severe, cum ar fi colagenozele (scleroză sistemică, lupus eritematos sistemic, poliartrită reumatoidă, dermatomiozită, boală mixtă de țesut conjunctiv), sau pot apărea în cursul unor infecții (cum sunt cele cu virus hepatitic B sau C), limfoame, leucemii, dar și alte afecțiuni. Persoanele cu istoric de acrocianoză și sindrom Raynaud trebuie investigate și pentru depistarea cât mai timpurie a acestor boli sistemice, întrucât acestea pot afecta sever alte sisteme și organe.
Tratament acrocianoză și sindrom Raynaud
Terapia este complexă, începând de la prevenție prin evitarea și limitarea expunerii la frig, până la tratamente extensive cu variate clase de substanțe vasodilatatoare. Deosebit de importantă pentru o persoană care manifestă episoade repetate de acrocianoză și/sau sindrom Raynaud este căutarea unor eventuale cauze secundare de apariție a acestor manifestări, precum și tratamentul corespunzător al acestora.
Urticaria la rece
Afecțiunea se manifestă prin erupții în plăci urticariene (leziuni supradenivelate, roșii, cu senzație de mâncărime intensă) care apar de obicei la câteva minute de la expunerea la rece și care durează până la câteva ore, vindecându-se fără a lăsa semne. Leziunile apar de obicei pe mai multe regiuni ale corpului, cel mai frecvent pe trunchi și membre.
Acestea se constituie la câteva minute după ieșirea în aerul rece, dar și la contactul cu apa rece. Erupția poate avea diferite grade de severitate, uneori însoțită și de semne și simptome generale, cum ar fi cefalee (durere de cap), senzație de lipsă de aer, palpitații, dureri articulare, în cazuri foarte severe putând apărea și pierderea stării de conștiență. Cauza exactă a apariției urticariei la rece nu se cunoaște pe deplin. Foarte rar se poate asocia cu unele infecții, cu unele forme de leucemie sau cu alte afecțiuni mai rare.
Tratament urticarie la rece
Prevenția episoadelor se face prin evitarea expunerii la frig și a contactului cu apă sau obiecte reci. Tratamentul episoadelor acute se realizează prin administrare de antihistaminice, iar continuarea terapiei pe termen lung în timpul sezonului rece ajută la prevenția unora dintre episoadele acute. Alte tratamente cu grade variabile de succes terapeutic includ corticoterapia sistemică, ciclosporina, dapsona, precum și alte clase de substanțe care se administrează numai în cazuri selecționate, care nu răspund la tratamentul antihistaminic.
Așadar, dacă doriți să minimizați efectele negative pe care frigul le are asupra pielii, țineți cont de faptul că aceasta trebuie protejată cât mai bine prin haine groase, călduroase, prin menținerea unui climat cald și cu umiditate adecvată în locuință, și prin aplicarea de creme și loțiuni hrănitoare, emoliente. În cazul în care anumite patologii apar sau se agravează odată cu expunerea la temperaturile scăzute, este obligatoriu consultul la medicul dermatolog. Acesta va recomanda terapia adecvată și, acolo unde este nevoie, va îndruma spre efectuarea unor investigații care ar putea evidenția eventuale cauze mai severe care predispun la apariția respectivelor leziuni.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
Cleveland Clinic - How To Deal With Eczema During Extreme Weather
https://health.clevelandclinic.org/winter-eczema
National Eczema Society - About cold weather and eczema
https://eczema.org/information-and-advice/triggers-for-eczema/weather-and-eczema/
MDPI - The Past, Present, Future: Pathophysiology, Diagnosis, and Treatment of Human Skin Diseases
https://www.mdpi.com/2673-9488/4/1/5
Studiul „The Past, Present, Future: Pathophysiology, Diagnosis, and Treatment of Human Skin Diseases”, apărut în Physiologia 2024, 4(1), 81-99; https://doi.org/10.3390/physiologia4010005, autori: Niki Ebrahimnejad et al.
Te-ar mai putea interesa și...
