Frica resimtita de cineva drag iti schimba structura creierului

Frica apare ca un raspuns al creierului in momentul perceperii unui risc. Frica declanseaza impusul de natura “lupta sau fugi” (n.r. fight-or-flight), care in cazuri extreme ne poate face sa “inghetam” adica poate induce senzatia de paralizie. Frica se imparte in doua categorii: frica rationala si frica irationala. Frica irationala este considerata fobie. Printre fobiile cele mai comune se afla claustrofobia (n.r. frica de spatii inchise), agorafobia (n.r. teama de spatii deschise, aglomerate), acrofobia (n.r. frica de inaltime), misofobia (n.r. frica de bacterii), tripanofobia (n.r. teama de injectii) ori cinofobia (n.r. teama de caini).

frica-resimtita-de-cineva-drag-iti-schimba-structura-creierului

Ce este frica

Frica este raspunsul organismului la pericol, asa ca este vitala pentru supravietuirea noastra insa, din pacate, atunci cand intervine fara sa fie nevoie de ea, ne poate da multe batai de cap, stand la baza fobiilor, a anxietatii ori a tulburarilor de panica.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Frica poate declansa o serie de efecte fizice, nu doar de natura psihica. Printre acestea mentionam:

  • Problemele digestive
  • Transpiratia in exces cauzata de adrenalina care impinge sangele la suprafata pielii
  • Palpitatii
  • Slabiciune
  • Tremur cauzat de adrenalina eliberata

Ceea ce nu stiai insa este ca inclusiv frica resimtita de o persoana draga poate avea un impact mare asupra creierului nostru.

Cum ne afecteaza frica

Oamenii de stiinta de la Institutul de Cercetare Virginia Tech Carilion au descoperit ca observarea fricii resimtita de persoanele din jur schimba modul in care creierul nostru percepe anumite informatii.

Alexei Morozov, profesor in cadrul acestui institut, e de parere ca: “Emotiile negative lasa urme in creierul nostru, facandu-ne mai vulnerabili. Experientele traumatizante, chiar si acelea care nu implica durere fizica, reprezinta un factor de risc pentru tulburarile mentale.”

Stresul posttraumatic, care este o tulburare de natura anxioasa ce are la baza frica, nu reprezinta o experienta infricosatoare numai pentru cel care sufera de stres posttraumatic, ci si pentru cei apropiati acestuia, care ii sunt alaturi in momentele dificile.

Potrivit profesorului Morozov, exista dovezi clare care arata ca minorii care au urmarit indeaproape stirile din data de 11 septembrie 2001, fiind la curent cu ce li s-a intamplat celor afectati de atacurile teroriste, au sanse mai mari de a dezvolta sindrom posttraumatic pe termen lung.

Pornind de la aceasta descoperire, cercetatorii au mers mai departe si au descoperit ca partea din creier responsabila cu empatia, denumita cortex prefontal, sufera anumite schimbari dupa ce asistam la frica resimtita de alte persoane.

Lei Liu, asistent de laborator, a urmarit activitatea din cortexul prefrontal al unui soarece. Astfel, a observat ca frica, fie ea si observata la altcineva, nu resimtita pe propria piele, modifica modul in care informatiile sunt receptate de creier. Asadar, cel care observa frica resimtita de altcineva, devine el insusi mai temator chiar si in situatii pe care, in mod normal, nu le-ar fi considerat periculoase.

TE-AR MAI PUTEA INTERESA

Frica are asadar efecte devastatoare asupra creierului, chiar daca nu suntem noi cei care o resimtim. Empatia face ca expunerea la temerile altcuiva sa devina, treptat, propriile temeri, chiar daca intr-o maniera mult mai slaba.

 

Sursa foto: Shutterstock

Pentru a comenta este nevoie de sau înregistrare.
Comentarii 0