Diverticulita aparuta pe fond de lupus - manifestari si tratament
Diverticulita aparuta pe fond de lupus - manifestari si tratament
Diverticulita aparuta pe fond de lupus - manifestari si tratament
Diverticulita poate să apară pe fondul lupusului eritematos sistemic – iată care este legătură dintre aceste două afecțiuni, dar și cum se tratează. Lupusul eritematos sistemic (LES) este o boală multisistemică, care afectează femeile mai mult decât bărbații (în special femeile afro-americane). Afecțiunea poate duce la complicații gastrointestinale, printre care anorexie, greață sau vărsături.
Ce sunt diverticuloza și diverticulita
Înainte de toate, trebuie să știi că diverticuloza și diverticulita nu sunt sinonime. Diverticuloza este afecțiunea caracterizată de formarea unor săculeți la nivelul mucoasei intestinale. Atunci când acești săculeți se inflamează, apare diverticulita. Diverticulita este rezultatul perforațiilor microscopice și macroscopice ale peretelui diverticular.
Dacă diverticuloza este, în general, asimptomatică, diverticulita provoacă simptome greu de suportat, începând de la balonare, constipație și dureri abdominale intense, până la diaree severă ori febră mare.
Diverticulita poate duce la mai multe complicații. Într-un studiu recent, oamenii au descoperit că aproximativ 12% dintre pacienții cu diverticulită au dezvoltat complicații asociate cu boala, cele mai frecvente complicații fiind formarea abceselor, peritonita, obstrucția și formarea fistulelor 1. Iar un studiu din 2018 arată că diverticulita poate să reapară, oamenii de știință observând că 11,2% dintre pacienții internați pentru diverticulită acută au suferit o recidivă2.
Ce simptome are diverticulita acută
Diverticulita se manifestă prin simptome precum:
- Dureri abdominale (apar la peste 70% dintre pacienți)
- Modificarea tranzitului intestinal
- Greață și vărsături
- Constipație
- Diaree
- Balonare
- Febră
- Nevoia urgentă de a urina, dar și urinări frecvente
Severitatea simptomelor este determinată de localizarea diverticulilor, precum și de dimensiunile acestora. Diverticulita provoacă de obicei durere în partea stângă inferioară a abdomenului. Durerea este continuă și persistentă și poate să țină câteva zile zile până când suferința trece de la sine sau până când pacientul primește tratament de la medic.
Diareea și constipația pot fi asociate cu durerile abdominale. Pacienții pot prezenta, de asemenea, greață și vărsături, posibil secundare obstrucției intestinale. Febra nu este neobișnuită la pacienții cu abcese și perforații. Disuria, frecvența și nevoia urgentă de a merge la toaletă pot apărea la pacienți atunci când porțiunea inflamată a intestinului intră în contact direct cu peretele vezicii urinare.
La examenul fizic, sensibilitatea la palpare pe zona inflamației este aproape întotdeauna prezentă din cauza iritației peritoneului. Zgomotele intestinale sunt de obicei hipoactive, dar pot fi normoactive. În cazul acestor pacienți febra este aproape întotdeauna prezentă.
Legătura dintre lupusul eritematos sistemic și declanșarea diverticulitei
Lupusul eritematos sistemic, la fel ca orice altă boală autoimună, poate afecta orice zonă din corp, inclusiv tractul gastrointestinal. Este adevărat că articulațiile, pielea, rinichii și inima sunt în general primele organe afectate de lupus, însă asta nu înseamnă că intestinele nu pot fi atacate de sistemul imunitar hiperactiv al pacientului care suferă de o afecțiune autoimună.
Lupusul eritematos sistemic crește așadar riscul de boli inflamatorii intestinale precum diverticulita.
Tratamentul administrat
Și tratamentul administrat pentru tratarea lupusului poate afecta sistemul gastrointestinal, favorizând astfel diverticuloza și diverticulita. Printre medicamentele vinovate se numără:
- Medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS)
- Corticosteroizii
- Imunosupresoarele (medicamente care slăbesc sistemul imunitar pentru a ajuta la reducerea inflamației)
Aceste complicații pot include perforații intestinale sau sepsis, o infecție severă care poate duce la afectarea gravă a mai multor organe și consecințe periculoase asupra sănătății. De altfel, medicii atrag atenția că întârzierea diagnosticului în diverticulită este frecventă. Potrivit unui studiu mai vechi, specialiștii au observat că durerea abdominală a fost prezentă la două treimi dintre pacienții cu lupus eritematos sistemic cu o medie de 34 de zile înainte de criza abdominală acută, variind de la 11 la 66 de zile.
Iar un studiu vechi a revizuit diagramele tuturor pacienților cu lupus eritematos sistemic care au prezentat dureri abdominale. Dintre cei 13 pacienți cu dureri abdominale, nouă au necesitat intervenții chirurgicale: pentru colecistită (un pacient); diverticulită (trei pacienți); ulcer peptic perforat (un pacient); perforație colonică (un pacient); aderențe (trei pacienți). Pacienții care nu au necesitat operații au primit diagnosticul de gastroenterită, duodenită, colecistită și boală inflamatorie intestinală. Specialiștii atrag atenția că pacienții care se prezintă cu dureri abdominale pot avea boli convenționale și este necesar un consult chirurgical precoce.
Vârsta înaintată
Vârsta înaintată reprezintă un alt factor de risc major pentru declanșarea diverticulitei, persoanele de peste 60 de ani fiind predispuse acestei afecțiuni intestinale. Boala este mai rară la pacienții sub 30 de ani, atrag atenția specialiștii.
În cadrul unui studiu mai vechi, oamenii de știință au monitorizat cinci pacienți (din 107) cu perforație a intestinului gros, dintre care patru au decedat. La începutului studiului, un pacient nu primea corticosteroizi, doi primeau 15 mg/zi și unul încerca să reducă doza de medicament. Toți pacienții au prezentat manifestări clinice ale lupusului, pe lângă durerea abdominală acută.
Așa cum am menționat mai sus, există riscul ca corticosteroizii să determine o creștere aparentă a apariției diverticulitei. Cu toate acestea, doar doi din cei cinci pacienți din cadrul cercetării au avut diverticulită. Unul dintre acești pacienți nu a avut niciun indiciu de boală diverticulară cu două luni înainte de deces, atunci când s-a descoperit perforarea unui diverticul. Al doilea pacient avea un diverticul sigmoid perforat cu arterită foarte severă la locul diverticulului și în alte locuri ale intestinului.
Anorexia, greața și vărsăturile au fost caracteristici comune. La examinare, toți pacienții au prezentat febră, tahicardie și sensibilitate în cadranele inferioare ale abdomenului.
Lipsa vitaminei D
Lipsa de vitamina D, cu care pacientul care suferă de lupus eritematos sistemic se poate confrunta, crește riscul de diverticulită, precum și pe cel de complicații specifice acestei probleme gastrointestinale. Nu s-a depistat încă mecanismul prin care vitamina D agravează diverticulita, însă oamenii de știință fac cercetări pe această temă.
Ce să faci dacă suferi de lupus și suspectezi că ai diverticulită
Dacă ai simptome gastrointestinale și suferi de lupus eritematos sistemic, mergi la medicul care te tratează și discută cu el despre suspiciunile pe care le ai. În acest fel, vei fi diagnosticat corect și ți se va recomanda tratament adecvat. Pentru diagnosticarea diverticulitei, medicul va realiza examinarea fizică, va face anamneza, va recomanda analize de sânge precum și analiza materiilor fecale, dar și colonoscopie ori tomografie computerizată (CT). Aceste teste și analize vor permite medicului să identifice diverticulita. Fără acestea, diagnosticul clinic poate fi inexact în 24% până la 68% dintre cazuri, atrag atenția specialiștii.
Colonoscopia este o procedură medicală în care un tub flexibil cu o cameră este introdus în rect pentru a examina mucoasa acestuia și a identifica orice anomalii sau boli.
Tratament diverticulită pentru pacientul cu lupus eritematos sistemic
Peste 75% dintre cazurile de diverticulită diagnosticate sunt ușoare, fără complicații. Dacă diverticulita nu este una severă, se va recomanda o alimentație bogată în fibre și probiotice pentru a calma simptomele și pentru a opri evoluția bolii. Totuși, aceste măsuri nu vor elimina diverticulii deja formați, ci vor încetini evoluția acestora.
Antibioticele și dieta lichidă pot fi, de asemenea, recomandate pentru tratarea acestei probleme intestinale. Dacă la nivelul diverticulilor apare infecția, intervenția chirurgicală este necesară.
Posibile complicații ale diverticulitei
Diverticulita poate avea complicații, de aceea este important să fie diagnosticată și tratată în timp util, pentru a reduce riscurile. Pacientul cu lupus eritematos sistemic trebuie să respecte întocmai recomandările făcute de medic, astfel încât să evite declanșarea unui puseu de activitate a lupusului.
Printre complicațiile diverticulitei se numără:
- Abscess: aproximativ 15% dintre pacienții cu diverticulită acută dezvoltă un abces, în special pericolonic și intra-mezenteric.
- Formarea fistulei: este o altă complicație a diverticulitei acute. Se raportează că mai puțin de 5% dintre pacienții cu divericulită dezvoltă fistulă. Totuși, potrivit studiilor, fistula a fost întâlnită la aproximativ 20% dintre pacienții care sunt supuși unei intervenții chirurgicale pentru diverticulită. Cea mai frecventă fistulă este fistula coloveziculară care apare în aproximativ 65% dintre cazuri.
- Obstrucția intestinală: în cazul unei diverticulite care nu este tratată corespunzător pot apărea și obstrucția intestinală parțială sau pseudo-obstrucția datorată ileusului colonic, care poate fi gestionată conservator. Obstrucția intestinală completă este rară în diverticulita acută. În anumite cazuri, este posibil să fie nevoie să se intervină chirurgical.
Dieta pentru pacientul cu diverticulită și lupus eritematos sistemic
În cazul ambelor afecțiuni, se recomandă adoptarea unei diete sănătoase, antiinflamatoare. Așadar, se vor evita alimentele cu potențial inflamator precum cele procesate, prăjelile, alimentele de tip fast-food, dulciurile, dar și sucurile.
Alimentele cu un aport bogat în fibre, cele cu o concentrație mare de vitamina D, precum și probioticele sunt recomandate în caz de diverticulită. Cu toate că diverticulita poate avea simptome alarmante, mai ales pentru pacientul care suferă și de lupus, aceasta nu este o problemă gravă, cu riscuri mari, ci se tratează destul de ușor dacă este identificată înainte de a apărea complicațiile.
După administrarea tratamentului și tratarea diverticulitei, pacientul trebuie examinat pentru a se exclude o malignitate. Printre investigațiile recomandate de medic se numără colonoscopia, tomografia computerizată sau clisma cu bariu.
Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie:
1 Studiul ”Epidemiology, pathophysiology, and treatment of diverticulitis”, Gastroenterology. 2019; Lisa L. Strate, Arden M. Morris
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6716971/
2 Studiul „Risk of Recurrent Disease and Surgery Following an Admission for Acute Diverticulitis”, Dis Colon Rectum. 2018 Mar, Charlotte El-Sayed, Simon Radley, Jemma Mytton, Felicity Evison, Stephen T Ward
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29420430/
Lupus Foundation - Lupus and the digestive system
https://www.lupus.org/resources/how-lupus-affects-the-gastrointestinal-system
National Library of Medicine - Acute Diverticulitis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK459316/
Te-ar mai putea interesa și...
