Hepatita acuta: cauze, simptome, tratament

Hepatita poate fi acută sau cronică. Hepatita acută este un termen folosit pentru a descrie o mare varietate de afecțiuni caracterizate prin inflamarea acută a parenchimului hepatic sau leziuni ale hepatocitelor care au ca rezultat creșterea indicilor funcției hepatice. Ce tipuri de hepatită există și cum se tratează?

Atunci când medicul îi pune unui pacient diagnosticul de hepatită, este important de precizat și ce tip de hepatită este. Există 5 tipuri principale de hepatită și fiecare formă are cauze diferite, însă toate au un lucru în comun: boala infectează ficatul și provoacă inflamarea acestui organ.

Cauze hepatită

RECOMANDARILE EXPERTILOR DOC

Hepatita este un termen care se referă la o boală inflamatorie a ficatului. În mod frecvent, hepatita este cauzată de o infecție virală, dar există și alte posibile cauze ale bolii. Acestea sunt hepatita autoimună și hepatita care apare ca efect secundar al medicației, consumului de droguri, acumulării de toxine și ca efect al consumului excesiv de alcool. Hepatita autoimună este o boală care apare atunci când organismul produce anticorpi care acționează împotriva țesutului din ficat al pacientului.

Tipuri de hepatită virală

Infecțiile virale ale ficatului sunt clasificate ca hepatite și acestea includ: hepatita A, hepatita B, hepatita C, hepatita D și hepatita E. Așadar, virusuri diferite sunt responsabile de fiecare tip de hepatită cu transmitere virală.

Hepatita A este întotdeauna o boală acută, pe termen scurt, în vreme ce hepatitele B, C și D au cele mai mari riscuri să avanseze în altă formă și să se cronicizeze. Hepatita E este, de obicei, o boală acută, dar această formă este mai periculoasă îndeosebi în rândul femeilor însărcinate.

Hepatita A

Hepatita A este cauzată de o infecție cu virusul hepatitic A (VHA). Acest tip de hepatită este cel mai frecvent transmis prin consumarea unor alimente sau lichide, în general apă, contaminate de fecalele unei persoane infectate cu virusul hepatitic A.

Hepatita B

Hepatita B poate să însemne fie o infecție acută, fie o infecție cronică, pe termen lung. Atunci când o persoană este infectată pentru prima dată cu virusul hepatitic B, aceasta se numește „infecție acută” sau o infecție nouă. Majoritatea adulților care sunt infectați nu au niciun fel de simptome și pot să elimine virusul din organism fără nicio problemă.

Însă unele persoane nu pot să scape de virus nici după 6 luni de la infectare, iar acestea sunt apoi diagnosticate ca având hepatită cronică B. Un test simplu de sânge poate diagnostica o hepatită B acută sau cronică. Hepatita B acută nu necesită un tratament specific. Din fericire, această formă poate fi prevenită prin vaccinare.

Hepatita C

Hepatita C acută este o infecție virală care se transmite prin contactul cu sângele infectat al unui bolnav și prin lichide corporale. Riscul principal al formei acute de hepatită C este că boala se va înrăutăți și va ajunge hepatită cronică C, o formă mult mai gravă a bolii, care poate provoca leziuni la nivelul ficatului și, ulterior, cancer la ficat.

Hepatita D

Hepatita D este o inflamație a ficatului cauzată de virusul hepatitei D, care se transmite prin tatuaje efectuate neigienic sau prin contact cu sânge ori produse din sânge infectate. Transmiterea de la mamă la copil este posibilă, dar rară.

Hepatita E

Acest tip de hepatită este adeseori acută și de obicei va trece de la sine. În prezent, nu există terapii specifice medicamentoase disponibile pentru tratamentul hepatitei E. Pacienții cu acest tip de infecție sunt sfătuiți de cele mai multe ori să aibă parte de multă odihnă, să bea multe lichide, să aibă o dietă bogată în substanțe nutritive și să evite consumul de alcool. Femeile însărcinate care au această infecție necesită o monitorizare atentă din partea medicului.

Ce simptome sunt frecvente în caz de hepatită acută?

Semnele și simptomele hepatitei acute apar foarte repede și printre acestea se numără: oboseală, simptome asemănătoare gripei, urină de culoare închisă, scaun cu o nuanță mai deschisă sau galbenă, durere abdominală, pierderea poftei de mâncare, scădere inexplicabilă în greutate, piele galbenă și ochi îngălbeniți (care pot fi semnele unui icter).

Hepatita cronică evoluează încet, iar aceste semne și simptome pot fi uneori prea subtile pentru a fi observate de pacienți. Dacă o persoană a dezvoltat hepatita B sau hepatita C cronică, este posibil ca simptomele să nu apară până când nu există daune extinse asupra funcției ficatului.

Tratamentul pentru hepatita acută

Opțiunile de tratament sunt determinate de tipul de hepatită cu care se confruntă pacientul și dacă infecția este acută sau cronică.

Hepatita A, de obicei, nu necesită tratament, deoarece este o boală pe termen scurt. Odihna la pat poate fi recomandată, dacă simptomele provoacă un disconfort foarte mare, iar dacă persoana se confruntă cu vărsături sau diaree, medicul poate recomanda anumite opțiuni pentru hidratare și dietă.

Hepatita B acută nu necesită un tratament specific, dar dacă se cronicizează se vor recomanda antivirale. Medicamentele antivirale sunt folosite și pentru a trata ambele forme de hepatită C, atât acută, cât și cronică. Hepatita D se tratează cu interferon alfa pegilat. În cazul hepatitei E, deoarece de multe ori este o formă acută, nu se recomandă tratamente specifice, iar infecția va trece de la sine.

Prevenire hepatită

Există multe moduri prin care se poate reduce riscul de a face hepatită:

Vaccinarea pentru hepatita A și hepatita B;
Folosirea prezervativului în timpul sexului cu partenerii despre a căror sănătate nu se cunosc multe detalii;
Practicarea unei bune igiene personale, cum ar fi spălarea temeinică a mâinilor cu apă și săpun de mai multe ori pe zi, mai ales înainte de masă, după folosirea toaletei și după ce au fost atinse suprafețe des atinse de alte persoane;
Evitarea folosirii la comun a unor obiectele personale ale unei persoane infectate (periuță de dinți, tacâmuri etc.);
Măsuri de precauție sporite atunci când se dorește obținerea unui tatuaj sau a unui piercing (se va merge la un salon acreditat);
Măsuri de precauție la călătoria în zone ale lumii cu o salubritate slabă (de exemplu, e bine să se consume doar apă îmbuteliată și să nu se consume fructe și legume proaspete gata tăiate de alte persoane).

Personalul care lucrează în locuri precum aziluri de bătrâni, cămine, centre de zi sau restaurante în care există contact extins cu multe persoane și au un risc mai mare de a intra în contact cu boala ar trebui să ia măsuri de prevedere împotriva infectării cu virusurile hepatice.

Nu uitați că un diagnostic corect poate fi pus doar de către un medic specialist, în urma unui consult și a investigațiilor adecvate. Puteți face chiar acum o programare, prin platforma DOC-Time, aici. Iar dacă nu sunteți siguri la ce specialist ar fi indicat să mergeți, vă recomandăm să începeți cu un consult de medicină internă, pentru care puteți face, de asemenea, programări prin DOC-Time.

Sursa foto: Shutterstock
Bibliografie:
NCBI - Acute Hepatitis
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK551570/
NHS - Hepatitis
https://www.nhs.uk/conditions/hepatitis/

Te-ar mai putea interesa și...

TE-AR MAI PUTEA INTERESA ȘI